Ministerul Industriei nu a luat in calcul si castigul in urma privatizarii Petrom
"Vrem sa facem privatizare, nu vanzare", a declarat, ieri, ministrul Industriei si Resurselor, Dan Ioan Popescu, subliniind ca "esential nu este pretul de vanzare, ci daca in urma privatizarii va rezulta o societate performanta". El a atras atentia asupra faptului ca "pot sa apara mari probleme daca procesul privatizarii este tratat ca o vanzare de obiective fara a se tine cont de interconexiunile pe plan intern si extern". Seful Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), Doru Laurian Badulescu, estimeaza ca veniturile totale pe 2003 vor fi de 5000 miliarde lei, din care 2700 miliarde lei din privatizare, 1950 miliarde lei venituri din dividende si 350 miliarde lei venituri rezultate din vanzarea activelor. De precizat ca, la estimarea veniturilor din privatizare, nu s-a luat in calcul castigul in urma vanzarii pachetului majoritar al statului la Petrom. MFA Mizil si ELPROF - privatizate in doua luni In 2003, OPSPI va finaliza procesele de privatizare initiate anul trecut, a declarat Doru Laurian Badulescu, adaugand ca agentii economici vor parcurge procesul de restructurare si externalizare servicii si personal, inainte de privatizare. Electrica Banat si Dobrogea sunt intr-un stadiu de privatizare avansat, fiind deja publicat anuntul de privatizare, primele expresii de interes asteptandu-se pana pe 28 februarie. La Distrigaz Nord si Sud, respectiv Electrica Oltenia si Moldova, se asteapta rezultatele la selectia consultantului, iar la Electrica Muntenia Sud, consultantul PriceWaterHouseCoopers lucreaza la evaluarea societatii. "In domeniul industriei de aparare, MFA Mizil si ELPROF Bucuresti vor fi privatizate pana la finele lunii martie", a anuntat Badulescu. La aceste doua societati au fost numiti administratori speciali, prin ordin al ministrului Industriei. "Administrarea speciala da eficienta procesului de privatizare. Sunt exigente sporite legate de executia financiara, administratorul trebuie sa stea acolo 2-3 zile pe saptamana", a precizat seful OPSPI. El a mai anuntat ca pentru 8 societati din industria de aparare exista 32 scrisori de intentie, Santierul Naval Mangalia fiind cel mai curtat de investitori (16 scrisori de intentie). In 2003, in sectorul de energie electrica se vor utiliza cu prioritate vanzari de filiale/active, crearea de societati mixte. SC Petrotrans se va privatiza dupa divizare si transferarea administrarii bunurilor statului la Conpet Ploiesti. "Se va crea la Conpet un singur transportator comun. Petrotrans va ramane cu serviciile de transport ce pot fi privatizate", a explicat Badulescu. In sectorul minier si industria de aparare se va face intai restructurare, vor fi externalizate serviciile si personalul aferent si apoi se va trece la vanzari de filiale/active, respectiv crearea de societati mixte.
luni, 21 septembrie 2009
17 potentiali investitori - deja interesati sa preia Petrom
Azi (ieri - n.r.) a avut loc prima sedinta a Comisiei de Privatizare a SNP Petrom", a anuntat, ieri, ministrul Industriei si Resurselor, Dan Ioan Popescu. Presedintele comisiei este ministrul Dan Ioan Popescu, cei 5 membri fiind: Doru Laurian Badulescu - seful Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI); Andrei Grigorescu - secretar de stat in MIR; Enache Jiru - secretar de stat in Ministerul Finantelor; Ioan Cindrea - secretar de stat in Ministerul Muncii; Ioan Jelev - secretar de stat in Ministerul Mediului si Gheorghe Constantinescu - director general al SNP. Impreuna cu reprezentantii consultantului Credit Suisse First Boston si ING Barings, ai OPSPI si Petrom, Comisia de Privatizare a stabilit un calendar de lucru, purtandu-se primele discutii in vederea pregatirii strategiei de privatizare, a precizat Doru Laurian Badulescu, seful OPSPI. Potrivit calendarului, strategia de privatizare a SNP ar urma sa fie pregatita si prezentata conducerii MIR pana la data de 1 martie, urmand ca hotararea de guvern sa fie aprobata pana la finele lunii martie. "Vom prezenta mai multe variante de hotarari de guvern, astfel incat cabinetul Nastase sa aiba posibilitatea sa o aleaga pe cea mai buna", a spus Badulescu. Anuntul de privatizare va fi lansat pana la finele lunii iunie, termenul de depunere a ofertelor fiind 30 septembrie. "Consultantul a solicitat sa nu se puna termene in perioada vacantei de vara", a afirmat ministrul Popescu. Ceea ce inseamna ca termenul de semnare a contractului de privatizare, stabilit pentru finele anului in curs, ar putea fi decalat cu 2 luni, dupa cum apreciaza seful OPSPI. La prima intalnire de lucru, echipele consultantului, OPSPI si Petrom au stabilit ca "privatizarea SNP va fi una de referinta, societatea urmand sa fie tratata ca o companie integrata in exploatarea, explorarea, transportul si rafinarea petrolului si distributia produselor petroliere". "Demisia dlui Ion Popa n-are relevanta", a precizat Badulescu, evidentiind interesul foarte mare din partea potentialilor investitori pentru privatizarea Petrom. Consultantii au avut, deja, un prim contact cu 17 potentiali investitori. Este vorba despre companii externe de renume, si anume: Total Finaelf, Eni, Chevron Texaco, ConocoPhilips, ExonMobil, OMV, Hellenic Petroleum, MOL, PKN, INA Croatia, VUKOS, Lukoil, Sibneft, Rosneft, Wintershall, Glencore, Vitol.
Contribuabilii isi pot trimite declaratiile de venit prin posta
Incepand cu 10 martie, contribuabilii din toata tara vor primi prin posta, de la administratiile financiare, toate formularele de declaratii de venit global, declaratii speciale, instructiunile de completare a formularelor, precum si plicul pretiparit cu adresa postala a administratiei financiare in a carei raza teritoriala isi au domiciliul. Dupa ce au completat toate datele conform instructiunilor, contribuabilii vor depune plicul respectiv la posta, urmand ca toate taxele postale sa fie suportate de catre Ministerul Finantelor. Termenul-limita pentru depunerea declaratiilor de venit este 15 mai, insa actiunea de trimitere a acestora prin posta se va finaliza in cursul lunii aprilie. Sistemul de depunere a declaratiilor de venit prin posta a functionat anul trecut in numai 16 judete, urmand ca din acest an sa fie generalizat. Anul trecut doar contribuabilii din judetele Arad, Bacau, Bihor, Brasov, Braila, Constanta, Covasna, Dambovita, Dolj, Iasi, Mures, Sibiu, Suceava, Timis si Vrancea au putut sa-si trimita declaratiile de venit prin posta. In restul judetelor, cetatenii au fost nevoiti sa se inghesuie la administratiile financiare pentru a-si depune personal documentele.
Echipa lui Victor Ponta a gasit doua cazuri de utilizare frauduloasa a fondurilor Phare
Reprezentantii uneia dintre firmele incriminate, Mixera SRL Braila, declara ca habar nu au de acest control, tipografia pentru care erau destinate fondurile fiind deja pusa in functiune
Seful Corpului de Control a avut ieri o intalnire cu Hermann Bruner, seful Oficiului de Lupta Antifrauda (OLAF) al Comisiei Europene. Corpul de Control al Primului-Ministru a verificat 13 cazuri noi, in care au fost primite sesizari privind utilizarea frauduloasa a fondurilor comunitare nerambursabile, in doua dintre aceste cazuri fiind intocmite dosare si inaintate spre cercetare organelor de ancheta penala - a declarat, vineri, la Palatul Victoria, seful CCPM, Victor Ponta. In celelalte 11 cazuri, problemele constatate au fost numai de ordin administrativ, de intocmire necorespunzatoare a unor documente legate de proiectele respective. In primul caz, un consilier municipal de la Petrosani a sesizat o posibila frauda privind deturnarea fondurilor PHARE alocate proiectului "Monitorizarea sistemului de alimentare cu apa in Valea Jiului". Castigatoarea licitatiei pentru acest proiect, firma israeliana Hydrocom Control Systems Ltd Hezly, a furnizat firmelor subcontractante, intre care si General Comtrust Inc SRL, piese de radiocomunicatii si tehnica de calcul in vederea realizarii proiectului, potrivit unui contract de subantrepriza. CCPM a constatat ca, in realitate, piesele si echipamentele cu pricina au fost utilizate in alte scopuri, mai exact in derularea unui contract de service incheiat de General Comtrust cu Regia Autonoma a Huilei Petrosani, contract care avea ca obiect intretinerea echipamentelor de telecomunicatii din dotarea regiei. Pe de alta parte, prin 4 acte aditionale la contractul initial, valoarea proiectului a fost marita de aproape 3 ori, de la 989.000 USD, la 2.500.000 USD, iar termenele de executie s-au prelungit cu 4 ani. Concluziile acestei anchete au fost trimise Inspectoratului de Politie Hunedoara, care a intocmit trei dosare penale. In cel de-al doilea caz, este vorba de trei societati comerciale din Braila - Mixera, Doraliment Prod si Pronet Tradig - care au primit prin programul PHARE fonduri in valoare totala de 245.839 de euro, pentru trei proiecte: realizarea unei minitipografii pentru tiparirea de documente, achizitionarea si prelucrarea produselor lactate si dezvoltarea activitatii de turism si agrement. Corpul de Control al Primului-Ministru a verificat sesizarile si in aceste cazuri si, constatand ca exista posibile nereguli de ordin penal, a trimis concluziile sale, precum si documentele justificative, Directiei Economico-Financiare din IGP, care efectueaza cercetari penale, a spus Victor Ponta. Contactati telefonic, aseara, reprezentantii uneia dintre aceste firme, si anume S.C. Mixera SRL, ne-au declarat, surprinsi, ca habar nu au de acest control, ca lor nu li s-au cerut nici un fel de date si documente, nici de la CCPM, nici de la Agentia pentru Dezvoltare Regionala Braila. "Noi am finalizat proiectul fara nici un fel de probleme, tipografia in cauza fiind deja pusa in functiune" (?! - n.m.), ne-a declarat Octavian Andreicut, reprezentantul firmei Mixera. In plus, reprezentantul S.C. Mixera ne-a spus ca nici cei de la S.C. Doraliment (pe care noi nu i-am putut contacta) nu stiu nimic de acest control. "O sa verific si o sa va informez cum stau lucrurile, dar sa stiti ca nu ma mai mira o astfel de reactie, deoarece si in alte cazuri cei pe care i-am verificat au declarat, ulterior, ca nu cunosc nimic, nu au auzit de aceste verificari", ne-a declarat, la randul sau, Victor Ponta, seful CCPM.
Seful Corpului de Control a avut ieri o intalnire cu Hermann Bruner, seful Oficiului de Lupta Antifrauda (OLAF) al Comisiei Europene. Corpul de Control al Primului-Ministru a verificat 13 cazuri noi, in care au fost primite sesizari privind utilizarea frauduloasa a fondurilor comunitare nerambursabile, in doua dintre aceste cazuri fiind intocmite dosare si inaintate spre cercetare organelor de ancheta penala - a declarat, vineri, la Palatul Victoria, seful CCPM, Victor Ponta. In celelalte 11 cazuri, problemele constatate au fost numai de ordin administrativ, de intocmire necorespunzatoare a unor documente legate de proiectele respective. In primul caz, un consilier municipal de la Petrosani a sesizat o posibila frauda privind deturnarea fondurilor PHARE alocate proiectului "Monitorizarea sistemului de alimentare cu apa in Valea Jiului". Castigatoarea licitatiei pentru acest proiect, firma israeliana Hydrocom Control Systems Ltd Hezly, a furnizat firmelor subcontractante, intre care si General Comtrust Inc SRL, piese de radiocomunicatii si tehnica de calcul in vederea realizarii proiectului, potrivit unui contract de subantrepriza. CCPM a constatat ca, in realitate, piesele si echipamentele cu pricina au fost utilizate in alte scopuri, mai exact in derularea unui contract de service incheiat de General Comtrust cu Regia Autonoma a Huilei Petrosani, contract care avea ca obiect intretinerea echipamentelor de telecomunicatii din dotarea regiei. Pe de alta parte, prin 4 acte aditionale la contractul initial, valoarea proiectului a fost marita de aproape 3 ori, de la 989.000 USD, la 2.500.000 USD, iar termenele de executie s-au prelungit cu 4 ani. Concluziile acestei anchete au fost trimise Inspectoratului de Politie Hunedoara, care a intocmit trei dosare penale. In cel de-al doilea caz, este vorba de trei societati comerciale din Braila - Mixera, Doraliment Prod si Pronet Tradig - care au primit prin programul PHARE fonduri in valoare totala de 245.839 de euro, pentru trei proiecte: realizarea unei minitipografii pentru tiparirea de documente, achizitionarea si prelucrarea produselor lactate si dezvoltarea activitatii de turism si agrement. Corpul de Control al Primului-Ministru a verificat sesizarile si in aceste cazuri si, constatand ca exista posibile nereguli de ordin penal, a trimis concluziile sale, precum si documentele justificative, Directiei Economico-Financiare din IGP, care efectueaza cercetari penale, a spus Victor Ponta. Contactati telefonic, aseara, reprezentantii uneia dintre aceste firme, si anume S.C. Mixera SRL, ne-au declarat, surprinsi, ca habar nu au de acest control, ca lor nu li s-au cerut nici un fel de date si documente, nici de la CCPM, nici de la Agentia pentru Dezvoltare Regionala Braila. "Noi am finalizat proiectul fara nici un fel de probleme, tipografia in cauza fiind deja pusa in functiune" (?! - n.m.), ne-a declarat Octavian Andreicut, reprezentantul firmei Mixera. In plus, reprezentantul S.C. Mixera ne-a spus ca nici cei de la S.C. Doraliment (pe care noi nu i-am putut contacta) nu stiu nimic de acest control. "O sa verific si o sa va informez cum stau lucrurile, dar sa stiti ca nu ma mai mira o astfel de reactie, deoarece si in alte cazuri cei pe care i-am verificat au declarat, ulterior, ca nu cunosc nimic, nu au auzit de aceste verificari", ne-a declarat, la randul sau, Victor Ponta, seful CCPM.
Societatile de asigurari investesc cel mai mult pe piata romaneasca
Societatile de asigurare au investit, in primele 11 luni ale anului trecut, 7.090 de miliarde de lei, respectiv 97,4% din totalul plasamentelor, in instrumente financiare din Romania, informeaza un comunicat al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA). Investitiile au vizat titluri de stat, actiuni cotate si necotate la bursa si depozite bancare in lei si valuta la banci comerciale, se precizeaza in comunicat. Numai patru companii au efectuat si plasamente externe, in valoare totala de aproximativ 188 miliarde lei, din care 49,6% in actiuni cotate la bursele externe si 50,4% in obligatiuni. Majoritatea investitiilor efectuate de asiguratorii din Romania au reprezentat plasamente cu risc scazut. Spre exemplu, 64,1% din totalul sumelor au fost utilizate pentru achizitia de titluri de stat. De asemenea, 21,5% din totalul investitiilor au reprezentat depozite bancare in lei si valuta, iar 7,5%, respectiv 525 miliarde de lei, au fost investiti in actiuni cotate la bursa. Companiile de asigurari au mai cumparat obligatiuni municipale in valoare de 479 de miliarde de lei (6,8% din total) si actiuni necotate de 17 miliarde de lei (0,2% din total).
Societatile de asigurari investesc cel mai mult pe piata romaneasca
Societatile de asigurare au investit, in primele 11 luni ale anului trecut, 7.090 de miliarde de lei, respectiv 97,4% din totalul plasamentelor, in instrumente financiare din Romania, informeaza un comunicat al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA). Investitiile au vizat titluri de stat, actiuni cotate si necotate la bursa si depozite bancare in lei si valuta la banci comerciale, se precizeaza in comunicat. Numai patru companii au efectuat si plasamente externe, in valoare totala de aproximativ 188 miliarde lei, din care 49,6% in actiuni cotate la bursele externe si 50,4% in obligatiuni. Majoritatea investitiilor efectuate de asiguratorii din Romania au reprezentat plasamente cu risc scazut. Spre exemplu, 64,1% din totalul sumelor au fost utilizate pentru achizitia de titluri de stat. De asemenea, 21,5% din totalul investitiilor au reprezentat depozite bancare in lei si valuta, iar 7,5%, respectiv 525 miliarde de lei, au fost investiti in actiuni cotate la bursa. Companiile de asigurari au mai cumparat obligatiuni municipale in valoare de 479 de miliarde de lei (6,8% din total) si actiuni necotate de 17 miliarde de lei (0,2% din total).
Productia industriala cu 6 la suta mai mare
Institutul National de Statistica a finalizat calculele privind evolutia principalilor indicatori conjuncturali aferenta anului 2002. In decembrie anul trecut, productia industriala realizata a fost mai mare cu 8,6 la suta in volum absolut fata de decembrie 2001 si cu 4,9 la suta in conditii comparabile din punct de vedere al numarului de zile lucratoare. Rezultatul anual in ce priveste ritmul de crestere al productiei industriale confirma procesul de relansare al acestui domeniu al economiei. Comparativ cu 2001, cresterea productiei industriale a fost de 6 la suta si s-a datorat exclusiv industriei prelucratoare, unde productia s-a majorat cu 7,9 la suta. Pe principalele grupe industriale, in perioada analizata, productia a crescut cu 14,5 la suta la bunurile de folosinta indelungata, cu 9,3 la suta la bunurile de uz curent, cu 7,1 la suta la bunurile intermediare, cu 2,0 la suta la productia de bunuri de capital. Singura scadere relativa s-a inregistrat la productia din industria energetica, cu 1,2 la suta. Anul 2002 a inregistrat o premiera in ce priveste efectivul de animale, in crestere, cu 15,8 la suta la porcine, cu 5,4 la suta la bovine si cu 2,0 la suta la ovine si caprine, dupa ani la rand de declin.
Din Muzeul Bran s-a furat o statueta de secol XIV
De o saptamana, furtul este tinut "la secret" de politie si de conducerea Ministerului Culturii
O valoroasa statueta din secolul XIV, cunoscuta sub numele de "Rege angevin", a fost furata duminica trecuta de la Muzeul Bran. Facuta din tuf vulcanic si avand o inaltime de circa 50 centimetri si aproape 20 kg greutate, statueta - opera a unui sculptor francez necunoscut - a suferit o interventie in secolul XVI, cand chipul din roca a fost inlocuit cu unul din marmura. Disparitia statuetei a fost observata de personalul muzeului duminica trecuta dupa-amiaza, la scurta vreme dupa plecarea ultimilor vizitatori care au mai putut sa o admire - membrii unei delegatii a Bancii Mondiale. Ca si celelalte obiecte de arta din patrimoniul Muzeului Bran - lucru valabil, de altfel, la scara nationala - statueta nu era asigurata. Fapt pentru care valoarea ei pe piata obiectelor de arta nu a putut fi, pana acum, stabilita, nici macar cu aproximatie, singura certitudine fiind valoarea de inventar din evidentele muzeului "reactualizate" in 1980 - 3.000 lei. Desi este vorba de una dintre cele mai pretioase opere de arta din patrimoniul muzeului, furtul statuetei a fost tinut "la secret", vreme de o saptamana, atat de politistii care ancheteaza cazul cat si de personalul muzeului, si de conducerea Ministerului Culturii, in cap cu ministrul Razvan Theodorescu, care a ordonat anume acest lucru. Potrivit unor surse din politie, ipoteza privilegiata a anchetei este cea a unui furt comandat si faptuit cu complicitatea unui foarte bun cunoscator al muzeului, posibil chiar unul dintre angajatii acestuia, avand in vedere faptul ca nu exista nici o urma de efractie, sistemul de alarma nu s-a declansat, iar paznicul nu a observat nimic.
O valoroasa statueta din secolul XIV, cunoscuta sub numele de "Rege angevin", a fost furata duminica trecuta de la Muzeul Bran. Facuta din tuf vulcanic si avand o inaltime de circa 50 centimetri si aproape 20 kg greutate, statueta - opera a unui sculptor francez necunoscut - a suferit o interventie in secolul XVI, cand chipul din roca a fost inlocuit cu unul din marmura. Disparitia statuetei a fost observata de personalul muzeului duminica trecuta dupa-amiaza, la scurta vreme dupa plecarea ultimilor vizitatori care au mai putut sa o admire - membrii unei delegatii a Bancii Mondiale. Ca si celelalte obiecte de arta din patrimoniul Muzeului Bran - lucru valabil, de altfel, la scara nationala - statueta nu era asigurata. Fapt pentru care valoarea ei pe piata obiectelor de arta nu a putut fi, pana acum, stabilita, nici macar cu aproximatie, singura certitudine fiind valoarea de inventar din evidentele muzeului "reactualizate" in 1980 - 3.000 lei. Desi este vorba de una dintre cele mai pretioase opere de arta din patrimoniul muzeului, furtul statuetei a fost tinut "la secret", vreme de o saptamana, atat de politistii care ancheteaza cazul cat si de personalul muzeului, si de conducerea Ministerului Culturii, in cap cu ministrul Razvan Theodorescu, care a ordonat anume acest lucru. Potrivit unor surse din politie, ipoteza privilegiata a anchetei este cea a unui furt comandat si faptuit cu complicitatea unui foarte bun cunoscator al muzeului, posibil chiar unul dintre angajatii acestuia, avand in vedere faptul ca nu exista nici o urma de efractie, sistemul de alarma nu s-a declansat, iar paznicul nu a observat nimic.
Joaca de-a talk-show-ul
De multe duce lipsa peisajul audiovizualului romanesc, dar de prea putini moderatori tv nu ne putem plange. Si totusi, de joi seara, un nou realizator si-a facut aparitia, la Prima. Inaltimea lui nu depaseste cu mult un metru, iar dantura ii mai este, probabil, pe alocuri, "de lapte". Cea mai proaspata gazda de pe micile ecrane are 9 ani si jumatate si este pustiul care a facut senzatie, cu ceva timp in urma, la "Copiii spun lucruri trasnite": Toma Dimitriu. Daca, in respectiva emisiune a lui Virgil Iantu, moderatorul se punea la mintea invitatilor, la "Uite cine ma intreaba" musafirii sunt cei care trebuie sa-si aduca aminte de copilarie, pentru a discuta de la egal la egal cu "amfitrionul". Rezultatul, cel putin in cazul celei dintai editii, a fost amuzant. Poate si datorita faptului ca oaspetele, Loredana, are si acasa un "exemplar" de varsta apropiata: fetita ei, Elena. Exercitiul de la domiciliu i-a folosit vedetei, care a tratat cu seriozitate intrebarile micului Toma, invitat la o cina romantica, acasa la Loredana, dar in compania fiicei sale. Mai in gluma, mai de-adevaratelea, Prima TV a scos pe piata o noua productie. E adevarat ca protagonistul acesteia este, deocamdata, destul de stingher si pune intrebarile cam mecanic. Dar are haz si farmec si nu se ia foarte tare in serios, spre deose-bire de multi dintre oamenii mari cu care "concureaza". Poate ca multi s-au saturat de talk-show-uri "scortoase", asa ca unul facut in joaca nu strica..
"Moscova pe gheata" - un spectacol unic la Bucuresti
Capitala va fi in curand gazda unui show cu totul special, dedicat dansului pe gheata, un gen spectaculos, foarte iubit de marele public. Daca mai adaugam ca spectacolul va fi sustinuta de o trupa moscovita, infiintata in 1957, ansamblu bine primit peste tot in lume, interesul spectatorilor romani va creste cu siguranta. Ansamblul de balet pe gheata Moscow on Ice este primul teatru de acest gen organizat la nivel profesional. De la producerea primului spectacol, in 1958, Moscow on Ice a avut un lung sir de turnee in tarile europene, in Statele Unite si Canada, ajungand, in urma cu 38 de ani si in Romania, unde a inregistrat un mare succes de public. In 2003 ansamblul va reveni in tara noastra, pentru a prezenta la Bucuresti - in doua seri consecutive, 26 si 27 februarie - spectacolul Ice Kaleidoscope, semnat de primul coregraf al teatrului, Leonid Lavroski si inclus in repertoriu de peste 40 de ani. Spectacolul include numere avand ca fundal sonor piese celebre din muzica clasica, muzica populara a diferitelor natiuni, muzica moderna, inclusiv bucati de jazz. Cei 32 de artisti vor schimba 150 de costume de-a lungul reprezentatiei, sporind spectaculozitatea acestui gen artistic. Cele doua reprezentatii din cadrul turneului organizat de Asociatia Bucuresti European si produs de MIDD ART International se vor desfasura la Patinoarul "Mihai Flamaropol" (fost 23 August), evenimentul urmand sa fie preluat de TV Romania 1 si transmis in prime-time pe data de 8 martie a.c.
"O anumita mentalitate huliganica"
Aparitia, in 1996, a demult banuitului "Jurnal" de Mihail Sebastian a reactualizat, in alti termeni, "scandalul" interbelic pe care acest frate vitreg al "trairistilor" din generatia nelinistii il starnise cu romanul "De doua mii de ani", urmat la scurta vreme de dosarul polemic intitulat ostentativ "Cum am devenit huligan". Una din marile si dureroasele revelatii ale "Jurnalului" din 1996 va fi legata de evolutia dramatica a fraternitatii spirituale dintre Sebastian si Mircea Eliade, a caror rudenie fusese semnalata, chiar daca laconic, de G. Calinescu in "Istoria literaturii...": "Foarte inrudit cu Mircea Eliade este Mihail Sebastian, elev si el al lui Nae Ionescu. "Destin", "experienta tragica" sunt notiuni care vin des sub pana sa. (...) Doritor de a intelege "clar si distinct" totul, de a trai toate atitudinile, chiar si pe cele opuse interesului fiintei sale, eroul evreu sufera intens, dar cauta a se cunoaste cu raceala". Aceste note, carora li se adauga cele schitate in paragraful despre evrei in capitolul final din marea Istorie a lui G. Calinescu, definesc, dincolo de implicatiile rasiale, mentalitatea unei generatii de "frati siamezi" solidara nu doar in experientele comune, ci si in rupturile ce au macinat-o si care sunt "traite" in acelasi stil intelectual ce-i aduna pe toti, mai presus de "certuri" ideologice, intr-o mare familie spirituala. Este o generatie - spune undeva, pe urmele lui G. Calinescu, Nicolae Manolescu - de scriitori "cu structura sufleteasca a unor mari afectivi. Aproape toti sunt febrili, nervosi, patimasi, apartinand de temperamentul pe care Aldous Huxley l-a numit cerebrotonic si l-a asociat cu un fizic ectomorf. Timizi, inhibati, reflexivi, introvertiti, ei "se apara" tocmai prin afirmarea drepturilor mintii asupra sufletului: luciditatea lor este masca pentru o afectivitate excesiva. Ca toti timizii, ei au reactiuni violente: ca toti sentimentalii isi neaga sentimentalitatea". Inteligenta lor se exprima afectiv, imprumutand "limbajul emotiei": "luciditatea lor nu inseamna numaidecat idee: mai curand un palpit emotional al ideii". Si, in fine, observatia capitala: "jurnalul lui M. Sebastian traduce acest climat afectiv al ideii, e plin de stari de spirit, de o intelectualitate deci mai mult emotionala decat analitica". "Jurnalul" lui M. Sebastian este tocmai documentul exemplar care da codul stilistic si intelectual al unei intregi generatii compuse din scriitori "cu structura sufleteasca a unor mari afectivi". Cod care se regaseste in intreaga lor opera, indiferent de specia in care se exprima: de la "roman" si eseu ideologic, la "cronica" teatrala ori literara si pana la "jurnal" intim. Este motivul pentru care rolul si proeminenta acestei generatii stralucite in contextul literaturii romane nu pot fi deduse din evaluari fragmentare, dispuse cronologic, din analize partiale infatisate didactic (roman, eseistica, jurnal, memorii etc.) ci prin descoperirea conexiunilor, a "vaselor comunicante": opera lui M. Sebastian, spune d-na Cornelia Stefanescu in studiul introductiv la exceptionalul "Jurnal de epoca" recent aparut (Academia Romana - Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta - Institutul de Istorie si Teorie Literara "G. Calinescu", 2002), "reprezinta in adancul sau cel mai intim un sistem de vase comunicante din care se vede cum eseistica il duce la roman si romanul la teatru, ceea ce poate face ca autorul sa nu poata fi explicat organic pe portiuni izolate de manifestare". Dupa ce face stralucit dovada relatiei dintre Jurnal, publicistica, dramaturgie si proza confesiva etc. d-na Cornelia Stefanescu isi incheie astfel importantul sau studiu introductiv: "Imi mentin ideea ca Jurnalul nu are cum sa surprinda pe cunoscatorii in materie. A vorbi despre valoarea sa la modul absolut inseamna a minimaliza o intreaga viata dedicata scrisului". Concluzie ce se aplica oricaruia dintre corifeii acestei generatii de "mari afectivi" uniti intr-o veritabila comunitate spirituala si ale caror "certuri", "rupturi" si "derapaje" le mentin si intaresc si ele, paradoxal si "scandalos", acelasi indelebil aer de familie, aceeasi indestructibila rudenie intelectuala despre care vorbea de mult G. Calinescu si, dupa aceea emulul "calinescian". E o trasatura stilistica, mentala si intelectuala care, intre altele, pune in discutie valabilitatea incercarilor de a face chiar din Jurnalul lui Sebastian nu doar un document uman exceptional, dar si, politizat excesiv, un fel de veninos mar al discordiei. De altfel, "patit" el insusi de pe urma lecturii inadecvate, in cheie politica, a confesiunii din "De doua mii de ani" (1934), va preveni asupra simplificatoarei (si nocivei) obsesii politice, care-i va umbri intrucatva si propria-i posteritate. O face intr-un articol extraordinar, intitulat "Despre o anumita mentalitate huliganica", aparut in martie 1935 in "Rampa" si preluat acum in "Jurnal de epoca" de d-na Cornelia Stefanescu. Scurtul eseu are, s-ar zice, o actualitate nepieritoare. El previne asupra "gravelor ravagii pe care le face in mentalitatea actuala cuvantul "Dreapta" sau cuvantul "Stanga". In afara acestui unghi care masoara totul - spune Sebastian - "nimic nu poate ramane liber, in alta sfera logica, in alt camp vizual, pe alt plan de gandire". A citit intr-un studiu, altfel "foarte bine scris", ca "muzica lui Bach este o muzica... de dreapta, in timp ce muzica lui Haendel este, dimpotriva... de stanga. (...) Se dovedea, cu destula abilitate dialectica, de ce Bach era nationalist, si de ce Haendel un european, un internationalist". Mircea Eliade scrie un studiu despre "Autonomia vietii spirituale": "Dupa trei zile, cineva - constata Sebastian -, prin Cuvantul liber, il someaza sa raspunda daca aceasta "autonomie" este sau nu fascista"! Cuvant periculos, cuvantul "autonomie" este trecut, din punct de vedere politic, pe lista neagra: "Numesc acest fel de judecata - scrie lucidul cartezian "afectiv" M. Sebastian - o judecata huliganica. Adica o judecata care face sa intervina criteriile politice pe un plan nepolitic. Este o confuzie de puncte de vedere ce devasteaza lumea ideilor si o arunca tuturor pasiunilor joase, primare, nediferentiate. Un huligan este un obsedat. Salbaticia lui este inainte de orice mintala. Inteligenta lui, sensibilitatea lui a fost diformata pana la o anumita schema, dincolo de care nu mai intelege nimic. Este fara indoiala un inceput de dementa - inofensiva uneori, funesta de alteori" (sub. nr.). Ducand mai departe, in absurd, logica acestei "salbaticii mintale" care reduce orice dezbatere la intrebarea ultima, "de dreapta" ori "de stanga"?, Sebastian prevede "o zi in care se va inventa o botanica fascista si una radicala, o chimie reactionara si una progresista, o algebra liberala si una conservatoare. Se va stabili ca anumite plante sunt burgheze, in timp ce altele sunt marxiste", ca acizii fac parte din corpurile chimice "democrate", iar bazele sunt "oligarhice". Dementa va descoperi ca "anumite functiuni matematice sunt hitleriste, iar altele sunt bolsevice: vor fi amurguri subversive, vor fi ploi tendentioase, vor fi astri suspecti": incaputa intre dintii acestui cleste maniheic cu gura cascata - "dreapta-stanga" - "omenirea merge cu pasi repezi spre o intelegere politista a lumii" - iata perspectiva sumbra prevestita de acest soi de "huliganism intelectual". O perspectiva devenita realitate concreta, in perioada cand Romania intelectuala a fost sfasiata intre "cele doua culturi" de inspiratie leninista si cand cartile de dreapta, tablourile de dreapta, filmele si cantecele de dreapta ale marilor artisti au mai incaput doar pe listele negre ale cenzurii. Nici dupa '90 profetia lui Sebastian nu si-a pierdut complet actualitatea. Sub teroarea acestor cuvinte - "dreapta"/"stanga" - libertatea de expresie, in aparenta deplina si nemarginita, a fost, in realitate, "ghetoizata", ingradita si redusa la distanta scurta dintre doua maniheisme, la fel de pernicioase. Un mare intelectual roman, cu ani grei de puscarie in spate, ne-a stupefiat punand din nou in circulatie teoria leninista a "celor doua culturi": una "de dreapta", retrograda si antieuropeana, alta "de stanga", democratica, europenista, mondialista etc. "Observatori" occidentalizanti ai culturii si literaturii romane decreteaza, periodic, in paginile "monitorului" lor cultural ce e progresist si ce e retrograd, ce carti trec granita "corectitudinii politice", si care nu o trec, il rup pe Eminescu in doua stabilind cu care "parte" a lui trecem vama spre Europa si care "portiune" din mostenirea poetului national e "de dreapta", "nationalista" si, deci, trimisa sa zaca in "lagarul cartilor detinute". Este, vorba lui Sebastian, un nou inceput de dementa - inofensiva uneori, funesta alteori: expresia unei "anumite mentalitati huliganice"...
Experimentul Pitesti - cea mai criminala metoda de tortura
Astazi, la ora 14, emisiunea "100 de minute pe Calea Victoriei" va propune dezbaterea unei teme deosebite prin dramatismul ei: EXPERIMENTUL PITESTI. Realizatorul emisiunii, Mugur Vasiliu, impreuna cu invitatii sai, vor analiza un subiect cutremurator: cea mai criminala metoda de tortura numita REEDUCARE, cunoscuta sub numele de EXPERIMENTUL PITESTI, metoda aplicata intre anii 1949 si 1952 la inchisoarea Pitesti. Veti fi martorii unei calatorii inapoi in timp, in vremea comunismului, cand au fost ucisi circa 100 de mii de romani si au fost deportati sau arestati aproximativ un milion de oameni. Tineri anticomunisti, in majoritate studenti, au fost victimele acestei experiente sadice, aplicata in Romania la comanda sovietica. Alexandr Soljenitin, cunoscut scriitor si politolog rus, fost detinut politic in Uniunea Sovietica, aprecia in cartea sa, "Arhipelagul Gulag", ca tratamentul de la Pitesti a fost "cea mai teribila barbarie a lumii contemporane".
La Traviata, 150 de ani de tinerete
Sambata seara, ora 19, la Muzeul Enescu va avea loc prima prezentare publica a Companiei Academice de Opera Darclee, evenimentul fiind dedicat baritonului Nicolae Herlea, caruia ii va fi oferit cu aceasta ocazie Discul de Aur pentru stralucita sa cariera artistica. Distributia, care cuprinde si tineri artisti revelati de Concursul International de Canto Hariclea Darclee, este romano-americana. Compania Academica de Opera Darclee este invitata sa prezinte La Traviata joi, 6 martie, la Central College Pella, in Statele Unite, pentru a onora marile intreprete romance ale rolului Violettei Valery, de la Darclee incoace. Invitate de onoare vor fi Virginia Zeani si Mariana Nicolesco.
Zodia filmului romanesc
Dupa un deceniu de zbateri aride, filmul romanesc pare din nou inscris pe un culoar care il pune in avantaj. Anul trecut, filmele romanesti au participat la peste 80 de festivaluri si gale internationale. S-a repetat, prin intermediul lui Cristian Mungiu cu pelicula sa, Occident, performanta selectionarii la Cannes (dupa 2001 cand Marfa si banii a "poposit" la Quinzaine des Realisateurs). Au fost premiate la competitii internationale filmele Marfa si banii (regia Cristi Puiu), In fiecare zi Dumnezeu ne saruta pe gura (regia Sinisa Dragin), Occident (regia Cristian Mungiu) si documentarul Ajutoare umanitare (regia Hanno Hoffer). A devenit limpede pentru toata lumea ca o noua generatie de regizori promite sa aseze filmul romanesc intr-o zodie buna. Se va inlocui nostalgia generalizata, promovata de televiziuni prin redifuzarea vechilor productii, publicul fiind provocat sa-si mute privirea catre prezent si, sa speram, catre viitor. Odata depasit riscul investirii in debutanti - mai toti regizorii remarcati in ultimii doi ani se aflau la primul lor film - important este ca ei sa aiba sansa de a confirma prin noi pelicule, de a intari conturul carierei lor cinematografice. Festivalul International al Filmului de la Clermont-Ferrand Trei tineri romani remarcati la "Cannes-ul scurtmetrajului"Bine ar fi ca un critic prezent la festival sa nu aiba greutati decat de acest fel: bunaoara, aici, la Clermont-Ferrand, capitala mondiala a scurtmetrajului, cu cateva ore inainte de a-mi spune cuvantul la intalnirea ziaristilor chemati sa acorde Premiul Presei, ma intreb: "Se face sau nu se face" sa propun doua filme semnate de romani? Daca la plecare stiam ca in cea mai importanta competitie a productiei de gen - "Cannes-ul scurtmetrajului", cum este numita - a fost selectionat "17 minute intarziere" de Catalin Mitulescu (Marele Premiu la CineMaiubit), acum cateva zile am descoperit-o pe Maria Dinulescu (foto), - actrita distinsa la amintitul nostru festival studentesc - intr-o competitie elvetiano-ceha, "Dust", al unei tinere romance, Ruxandra Zenide. Cum genericul trecuse prea repede, nu retinusem numele autoarei. Pe masura ce filmul ma cucerea, imi spuneam: se vede scoala lui Milos Forman, rigoare in tot amestecul de tandrete si ironie atunci cand intra in actiune oamenii marunti (un vanzator de aspiratoare si o coafeza sunt fortati sa imparta o noapte camera de hotel, in locul a ceea ce ne-am asteptat sa vedem, fiecare incepe sa-si demonstreze maiestria profesionala). M-am lamurit cand am citit postgenericul: regizoare si coscenarista - Ruxandra Zenide. In ziarul local "Le Montagne" aveam sa citesc, sub fotografia protagonistei: "... excelente momente in registre diferite (...) frumoase prestatii ale actorilor ce se simt in largul lor in tot acest amestec de genuri, in mod special Maria Dinulescu". Aveam sa o cunosc pe tanara cineasta de origine romana; a studiat la celebra scoala Famu, ce a sustinut-o si in realizarea filmului "Dust" la Praga, unde a invitat-o pe actrita noastra din "17 minute intarziere". Oricare vor fi rezultatele finale, cei doi romani, Catalin Mitulescu, Ruxandra Zenide si actrita lor si-au impus numele intr-un concurs de anvergura celui de la Clermont-Ferrand, ajuns la a 25-a aniversare. Evenimentul a fost sarbatorit fara tam-tam, dar nimeni nu a uitat sa aminteasca numele celor care si-au facut debutul aici: Jane Campion (Pianul), Jean-Pierre Jeunet (Amelie), Francois Ozon (Opt femei), printre multi altii. Am trecut in paranteza titlurile marilor succese ulterioare in lungmetraje pentru a ne convinge ca cine pleaca devreme de la Clermont-Ferrand, departe ajunge. In 2003, CNC acorda, prin concurs, 130 de miliarde pentru filmul romanesc Evenimentul anual vital pentru productia de filme de la noi este concursul organizat de Consiliul National al Cinematografiei pentru subventionarea celor mai valoroase proiecte. Concursul a starnit in fiecare an, de la infiintarea sa de catre fostul ONC, discutii aprinse, contestari mai mult sau mai putin violente. Anul acesta, desi lansat inca de la mijlocul lui decembrie 2002, concursul nu are deocamdata... concurenti, desi data limita este 12 februarie. Pentru cele 10 proiecte de lungmetraj ce vor putea fi sprijinite nu exista inca cereri, iar pentru scurtmetraj numai doua proiecte au fost depuse pana in acest moment. Despre importanta acestui concurs si despre regulile conform carora se desfasoara el i-am pus cateva intrebari lui Decebal Mitulescu, presedintele CNC. - Cine si pe ce criterii selectioneaza proiectele castigatoare, dat fiind ca modalitatile de organizare a concursului s-au schimbat fata de primele editii? - Proiectele se analizeaza din doua puncte de vedere: scenariul filmului, apoi structura lui economica - costurile. Potrivit regulamentului pe care l-am supus aprobarii Consiliului numit de ministrul Razvan Theodorescu (dupa legea veche, Consiliul Consultativ era numit de minister, dupa cea noua, aparuta in noiembrie anul trecut acesta este numit de presedintele CNC, n.red.) oricine poate depune proiecte, respectand cateva conditii. - Ni s-a semnalat faptul ca n-ar fi transparent concursul, modalitatea obisnuita de inscriere cu plic inchis nemaifiind folosita. De ce ati schimbat-o? - Nu sunt de parere ca plicul inchis ar asigura secretul proiectelor. Eu sunt membru in Consiliul Eurimages si nici vorba de o asemenea secretizare. Cred chiar ca ar fi o eroare sa nu stim cine sta in spatele unei viitoare productii. - Da, numai ca asta scade sansele unor tineri aflati la debut, pe care nu-i cunoaste nimeni, prin urmare nu pot fi creditati. - Va contrazic spunandu-va ca avem acum in productie filmele a 8 regizori debutanti, alesi prin acelasi sistem. - Si-atunci fiecare vine si isi sustine proiectul singur? - Nu, proiectul e sustinut de producatorul filmului. Proiectul trebuie sa contina scenariul, semnat de un scenarist si partea economica, devizul, perioada de productie, locuri de filmare, distributie, autori etc. Scenariul e analizat de o comisie speciala de selectie, iar detaliile economice de o comisie economica. Scenariile apreciate ca valoroase si care au si o calitate comerciala sunt promovate spre finantare. - Ce inseamna ca au o "calitate comerciala"? - Adica sunt facute si in ideea recuperarii sumelor investite. - Prin urmare, filmele de arta ies din discutie, le vor fi preferate cele comerciale? - Ambele componente se iau in calcul, cred ca asa se fac filmele peste tot in lume. Dar cei ce fac analiza economica au ultimul cuvant de spus. - Cine face selectia proiectelor? - Deocamdata, comisia de selectie nu a fost numita, asta se va intampla saptamana viitoare si nu am numit-o tocmai ca sa nu deranjam depunerea proiectelor. Colegiul se va strange in jurul datei de 12 februarie si va numi Comisia. - Pe ce criterii se va baza Colegiul pentru a face aceasta alegere? - Cred ca e normal sa fie alesi in primul rand scenaristi, scriitori, regizori si producatori. Comisia va avea 5 membrii si eu sper ca acesti oameni sa fie mai presus de orice banuiala. - Conform legii, membrii Comisiei nu au voie sa participe la selectie, dar pentru Consiliul Consultativ nu exista aceasta prevedere. Este, totusi, un conflict de interese, fiindca acest Consiliu poate propune o Comisie de selectie favorabila eventualelor proiecte proprii. - Nu, comisia o numesc presedintele CNC si vicepresedintele, Consiliul doar face niste propuneri, iar cei doi pot sa tina cont de ele sau nu. Dar eu am de gand sa tin cont de aceste propuneri. - Cat la suta veti sustine din costul proiectelor? - Anul acesta va fi cel mai mare concurs care s-a facut vreodata in cinematografia romanesca. Investim peste 130 de miliarde de lei, adica aproape 4 milioane de dolari. Banii provin din taxele pe care le percepe CNC. Am apreciat ca ar trebui sa acordam cate 10 miliarde lei pentru lungmetraje si aproximativ 2 miliarde pentru scurtmetraje. - Cum ati stabilit aceasta suma? - Am stabilit-o luand in consideratie pretul de piata al productiei unui film. Filmele romanesti au costuri relativ modeste, in medie 400-500 de mii de dolari. E mult sub ceea ce se intampla in tarile din Uniunea Europeana, dar si sub tarile din jurul nostru. - Ce se intampla daca, sa zicem, nu se vor inscrie zece proiecte pentru concurs? - Eu cred ca se vor inscrie cel putin 100! Comisia va avea o treaba foarte complicata. Avand in vedere aceasta estimare, cred ca abia la jumatatea lunii martie vom anunta proiectele castigatoare.
Ziaristul american David Binder despre "Etica jurnalistica in era concentrarii"
Centrul pentru Jurnalism Independent, CASA NATO si Conventia Organizatiilor de Media organizeaza miercuri, 12 februarie a.c., ora 17, o intalnire cu reputatul ziarist american David Binder, pe tema "Etica jurnalistica in era concentrarii". Discutia va avea in centru independenta presei, ca element de baza intr-o democratie, cu accent pe doua din componentele sale fundamentale: responsabilitatea jurnalistica si concentrarea proprietatii de media. David Binder a lucrat pentru biroul din Washington al New York Times din 1973 pana la retragerea sa, in 1996. In 1989 si 1990 a relatat despre caderea Zidului Berlinului si a regimurilor comuniste din Germania Rasariteana, Romania, Bulgaria, Albania si Yugoslavia. Si-a continuat activitatea jurnalistica in zona, in timpul conflictelor din Croatia si Bosnia si a crizei din Kosovo. Intalnirea va fi gazduita de Casa NATO, Bd. Primaverii, nr. 50, Bucuresti.
Diferenta dintre multe medicamente romanesti si cele straine este doar pretul
crede presedintele Colegiului Farmacistilor, Ioan Uivarosi
Atunci cand se imbolnaveste, orice persoana isi doreste cel mai bun tratament. Dar este vreo diferenta intre un medicament "copiat" si produsul de marca? L-am rugat sa ne raspunda la aceasta intrebare pe dl. farm. Ioan Uivarosi, presedintele Colegiului Farmacistilor Bucuresti. - Cum sunt clasificate medicamentele? - Exista mai multe criterii de clasificare a medicamentelor. Unul, folosit de Organizatia Mondiala a Sanatatii, consta in impartirea in produse esentiale si neesentiale. Medicamentele esentiale sunt considerate produsele strict necesare, folosite in tratarea pacientilor multi ani si care si-au dovedit eficacitatea si siguranta. Produse esentiale sunt, de exemplu, antibioticele, chimioterapicele, analgezicele, antipireticele, antiinflamatoarele etc. In lista de medicamente esentiale nu sunt cuprinse produsele noi, de ultima generatie. Un alt criteriu de clasificare este patentul sau "dreptul de autor". In aceasta categorie sunt incluse produsele farmaceutice noi, care au rezultat in urma unor investitii in cercetare, uneori si de ordinul miliardelor de dolari. Deoarece compania farmaceutica trebuie sa-si recupereze investitia, timp de 5 ani, noul medicament este patentat, adica nu poate fi copiat. Bineinteles, aceste produse originale sunt foarte scumpe. Dupa o perioada in care produsul este protejat, compania este obligata sa dea si altor fabrici de medicamente dreptul de a folosi inventia respectiva. Astfel, aceste medicamente devin generice. - Exista vreo diferenta intre medicamentele originale si cele generice? - Diferente semnificative intre original si copie nu exista. Si producatorul original, si ceilalti folosesc aceeasi materie prima, aceeasi tehnologie etc. Diferite sunt ambalajul, denumirea produsului. Efectul terapeutic ar trebui sa fie acelasi. Medicamentele generice, inainte de a se pune pe piata, trebuie supuse unor studii de bioechivalenta, care sa dovedeasca faptul ca produsul final are exact aceleasi efecte ca si originalul. Trebuie spus ca medicamentele copiate pot avea denumirea de marca originala sau alta denumire, chiar a substantei active a produsului. Mai exista si medicamentele OTC, care pot fi eliberate de farmacii la cererea cumparatorului, fara reteta. In cazul acestei categorii, farmacistul are rolul important de a informa pacientul sa citeasca prospectul. - Exista diferente intre produsele copiate autohtone si genericele de import? - Diferenta majora intre aceste produse este pretul. Astfel, majoritatea medicamentelor romanesti sunt fabricate conform regulilor de buna practica (GMP), la fel ca si ale producatorilor straini. - Care sunt cele mai indicate produse in tratarea unui pacient? - In terapie, de multe ori nu se justifica recomandarea unui medicament scump. Ar fi normal ca pacientul, daca vrea medicamentul original, care este mai scump, in defavoarea copiei, sa plateasca diferenta de pret, in conditiile in care sistemul de asigurari de sanatate nu dispune de fonduri mari. O solutie ar fi ca statul sa compenseze un pret de referinta stabilit in functie de costul produsului cel mai ieftin din denumirea comuna internationala respectiva. - De ce farmaciile au de recuperat datorii atat de mari de la casele de Asigurari de Sanatate? - Situatia disperata in care se afla farmacistii se datoreaza, in buna masura, modului de compensare a medicamentelor, care de la inceputul lui 2002 a fost de 65 la suta din pretul de raft al oricarui produs. S-a ajuns in situatia ca sumele restante din 2002 sa reprezinte aproximativ 80 la suta din bugetul la medicamente compensate si gratuite alocat pe anul 2003. In unele judete, datoriile sunt chiar mai mari decat sumele alocate caselor pentru acest an.
Atunci cand se imbolnaveste, orice persoana isi doreste cel mai bun tratament. Dar este vreo diferenta intre un medicament "copiat" si produsul de marca? L-am rugat sa ne raspunda la aceasta intrebare pe dl. farm. Ioan Uivarosi, presedintele Colegiului Farmacistilor Bucuresti. - Cum sunt clasificate medicamentele? - Exista mai multe criterii de clasificare a medicamentelor. Unul, folosit de Organizatia Mondiala a Sanatatii, consta in impartirea in produse esentiale si neesentiale. Medicamentele esentiale sunt considerate produsele strict necesare, folosite in tratarea pacientilor multi ani si care si-au dovedit eficacitatea si siguranta. Produse esentiale sunt, de exemplu, antibioticele, chimioterapicele, analgezicele, antipireticele, antiinflamatoarele etc. In lista de medicamente esentiale nu sunt cuprinse produsele noi, de ultima generatie. Un alt criteriu de clasificare este patentul sau "dreptul de autor". In aceasta categorie sunt incluse produsele farmaceutice noi, care au rezultat in urma unor investitii in cercetare, uneori si de ordinul miliardelor de dolari. Deoarece compania farmaceutica trebuie sa-si recupereze investitia, timp de 5 ani, noul medicament este patentat, adica nu poate fi copiat. Bineinteles, aceste produse originale sunt foarte scumpe. Dupa o perioada in care produsul este protejat, compania este obligata sa dea si altor fabrici de medicamente dreptul de a folosi inventia respectiva. Astfel, aceste medicamente devin generice. - Exista vreo diferenta intre medicamentele originale si cele generice? - Diferente semnificative intre original si copie nu exista. Si producatorul original, si ceilalti folosesc aceeasi materie prima, aceeasi tehnologie etc. Diferite sunt ambalajul, denumirea produsului. Efectul terapeutic ar trebui sa fie acelasi. Medicamentele generice, inainte de a se pune pe piata, trebuie supuse unor studii de bioechivalenta, care sa dovedeasca faptul ca produsul final are exact aceleasi efecte ca si originalul. Trebuie spus ca medicamentele copiate pot avea denumirea de marca originala sau alta denumire, chiar a substantei active a produsului. Mai exista si medicamentele OTC, care pot fi eliberate de farmacii la cererea cumparatorului, fara reteta. In cazul acestei categorii, farmacistul are rolul important de a informa pacientul sa citeasca prospectul. - Exista diferente intre produsele copiate autohtone si genericele de import? - Diferenta majora intre aceste produse este pretul. Astfel, majoritatea medicamentelor romanesti sunt fabricate conform regulilor de buna practica (GMP), la fel ca si ale producatorilor straini. - Care sunt cele mai indicate produse in tratarea unui pacient? - In terapie, de multe ori nu se justifica recomandarea unui medicament scump. Ar fi normal ca pacientul, daca vrea medicamentul original, care este mai scump, in defavoarea copiei, sa plateasca diferenta de pret, in conditiile in care sistemul de asigurari de sanatate nu dispune de fonduri mari. O solutie ar fi ca statul sa compenseze un pret de referinta stabilit in functie de costul produsului cel mai ieftin din denumirea comuna internationala respectiva. - De ce farmaciile au de recuperat datorii atat de mari de la casele de Asigurari de Sanatate? - Situatia disperata in care se afla farmacistii se datoreaza, in buna masura, modului de compensare a medicamentelor, care de la inceputul lui 2002 a fost de 65 la suta din pretul de raft al oricarui produs. S-a ajuns in situatia ca sumele restante din 2002 sa reprezinte aproximativ 80 la suta din bugetul la medicamente compensate si gratuite alocat pe anul 2003. In unele judete, datoriile sunt chiar mai mari decat sumele alocate caselor pentru acest an.
CNA mai tare ca ANM
Doua decizii "sanatoase" ale CNA vin sa puna ordine in lumea reclamei laD medicamente si tratamente. Ba chiar incearca limitarea violentei, alcoolismului, a minciunilor promovate de ambalajele care ne imbie cu poze de fructe de padure sa mancam fructe din Codrii Chimiei. Cum va reusi CNA sa se impuna in fata puternicelor firme de publicitate ramane de vazut. Cateva dintre normele celor doua reglementari sunt insa de bun simt si merita a fi pastrate, indiferent ce se va intampla, pe viitor, cu deciziile respective. Este interzisa, a stabilit CNA, difuzarea de publicitate la produsele si tratamentele naturiste, care nu sunt insotite de avertizarea: "metode neverificate medical". E posibil ca reclamele "la" bioterapeuti, clarvazatori, paranormali sau la sovarf, apa vie si alte bazaconii sa dispara cu totul. E cel mai negru cosmar al vanzatorilor de iluzii: sa admita, pe banii lor, ca "metodele" nu sunt verificate si nici verificabile. Interzicerea publicitatii la medicamentele compesate este, de asemenea, o norma unanim acceptata in tarile civilizate. Folosirea medicilor pentru "clipuri" ce recomanda sau avizeaza produse de larg consum era o alta anomalie. Imaginile unor doctori facand reclama la pateul de ficat sau la iaurt erau descalificante pentru intreg corpul medical. Aici, Consiliul a dat o palma Colegiului Medicilor, care putea sa actioneze mai de mult, interzicand medicilor sa participe la astfel de mascarade. Si mai rau, este pusa in discutie de aceste decizii activitatea Agentiei Nationale a Medicamentului. Spre deosebire de CNA, care poate avea si alte griji, ANM are printre prioritatile de grad zero controlul publicitatii la medicamente. De ani buni, Agentia se face ca reglementeaza piata. Ca un facut, "normele" au ba vicii de procedura, ba portite legislative, ba omisiuni, atunci cand nu sunt ignorate cu totul. Esecul ANM in domeniul publicitatii va fi, se pare, suplinit de CNA. Insa, daca Agentia s-a dovedit incapabila sa controleze publicitatea, cum sa o credem ca verifica "la sange" medicamentele? Doar aceleasi firme, beneficiare ale unui control mai bland, vin la ANM si intr-un caz si in altul. Si cum sa credem ca unele produse fabricate in Romania sunt la fel de bune ca originalul strain, daca nu putem avea incredere in controlorul autohton? Iar la controlul calitatii, peste ANM nu mai este nici un CNA.
Pe retina
Harta reprezinta distributia computerelor tomograf in spitalele din Romania pe judete. "Pe harta am trecut si cele 12 aparate care au intrat recent in tara si care urmeaza sa fie instalate. Prin repartizarea pe care am facut-o am incercat sa ne asiguram ca pe toate rutele de trafic rutier intens din tara exista spitale dotate cu acest tip de aparatura", ne explica ing. Marian Ghinescu, seful Directiei Aparatura Medicala din Ministerul Sanatatii. "Am hotarat ca spitalele din aceste zone sa fie dotate cu CT-uri deoarece sunt rutele cu incidenta sporita in producerea accidentelor", a mai spus ing. Marian Ghinescu. Computerul tomograf ajuta medicul sa stabileasca rapid diagnosticul si sa instituie tratamentul in traumatisme ale cutiei craniene si ale vertebrelor, ca si in traumatismele ce pun in pericol organele interne. Pana acum, aparatura de inalta tehnologie era concentrata in cateva centre universitare, fiind zone intinse din teritoriu care nu aveau acces decat la mijloace de investigatie din anii '60. Noua strategie de alocare a tehnicii de ultima ora va fi benefica nu doar sanatatii publicului, ci si turismului sau transportului. Cresterea fluxurilor de trafic impunea si masuri de suport medical in caz de accidente. Urmatoarele investitii vor acoperi judetele deficitare din Moldova, Oltul, Teleormanul si Satu Mare, judetele din apropierea Capitalei beneficiind de logistica acesteia.
Spune-mi cum mananci ca sa-ti spun cum traiesti
Eliminarea resturilor alimentare nedigerate reprezinta o conditie esentiala a unei vieti sanatoase. Mentinerea acestor surse de infectii in colon trebuie combatuta printr-o alimentatie adecvata. In cazul celei mai frecvente forme a constipatiei - cea functionala (cronica, denumita si habituala) - medicul trebuie consultat periodic pentru a supraveghea evolutia bolii. Nutritionistii, pe de alta parte, recomanda combaterea ei printr-o dieta bazata pe legume, fructe, cereale si lichide (1. pe zi). Dintre alimentele indicate amintim: prunele uscate, uleiul de masline, taratele, smochinele, polenul, mierea, iaurtul, strugurii, alaturi de alimentele recomandate de medici: pere, mere, portocale, praz, fasole, morcovi, castane, spanac, varza, patrunjel, ceapa si cartofi. Reteta saptamanii Mancare de prune cu smochineIngrediente: 2 cepe, 5 linguri de zahar, boia dulce, 100 g ulei de masline, suc de rosii, 500 g prune uscate, 200 g smochine. Prunele, smochinele si ceapa se taie marunt si se inabusesc in apa. Zaharul se caramelizeaza si se intinde pe suprafata tavii. Ingredientele inabusite se toarna in tava. Ultimele se adauga condimentele si rosiile. La cuptor se lasa inca 20 minute.
"Ridica-te si umbla" in varianta moderna
A.L. are aproape 50 de ani si este profesor la o universitate din Capitala. Acum doi ani a suferit un accident vascular cerebral. A ramas paralizat. Cu toate acestea, nu s-a dat batut si a urmat un lung program de recuperare medicala. Dupa un an si jumatate s-a intors in sala de curs, in mijlocul studentilor. Paralizia era "vindecata". De fapt, profesorul isi antrenase alte circuite motorii care au inlocuit neuronii distrusi de infarct. Recuperarea medicala este o disciplina la moda in Occident. Trateaza toate consecintele functionale asupra aparatului motor ca urmare a bolilor cronice sau accidentelor. Recent, sediul Institutului National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie din Capitala a fost schimbat. Astfel, cele 70 de paturi din Spitalul Universitar au fost mutate in fostul Institut de Patologie Medicala "Danielopolu", aflat in curtea Spitalului Filantropia. Cu toate ca imobilul se afla in reparatii, in foarte scurt timp s-a efectuat mutarea, iar medicii de recuperare isi pot continua munca. "Prin recuperare, prin "antrenament" pot sa-i redau pacientului autonomia. Lucram cu pacienti care sufera de boli neurologice sau au avut unele interventii neurochirurgicale", ne spune conf. dr. Adriana Nica, director adjunct al Institutului. Chiar si o persoana care a avut mana in gips timp de 6 saptamani ar trebui sa faca recuperare. "Se lucreaza intai cu mana, apoi se mobilizeaza bratele. De asemenea, un pacient care a suferit un accident vascular cerebral, dupa 3 saptamani de spitalizare la neurologie, trebuie trimis intr-un serviciu de recuperare", explica dr. Nica. Un accent deosebit se pune pe refacerea performantelor fizice, psihologice si sociale ale individului, dar si pe prevenirea complicatiilor secundare dizabilitatilor. In recuperare se apeleaza la medicina fizica, balneologie si la tratamentul durerii. Medicina fizica utilizeaza factori fizici in tratamentul unor afectiuni acute si cronice: elecroterapia, termo si crioterapia, laserterapia, magnetoterapia masoterapia si kinetoterapia. Balneologia apeleaza la anumiti factori naturali terapeutici: ape minerale, namol, mofete, climat. "Procedurile de balneologie pot fi prescrise pentru consolidarea starii de sanatate si pentru ameliorarea sau evitarea aparitiei de complicatii in afectiunile cronice. Tratamentul durerii are o dimensiune fizica si una psihica, in aceste cazuri fiind important consultul interdisciplinar. Aici, la Institut, ne ocupam de cazuri greu de diagnosticat", a mai spus conf. dr. Adriana Nica. Recuperarea, in Occident, se face pana cand se obtine un succes. Nu se abandoneaza de la primele esecuri. In recuperare se pune accent si pe terapia comportamentala, se antreneaza pacientul ca sa-si poata folosi proteza si se face terapie ocupationala. Astfel, pacientul este pregatit pentru viata la domiciliu. In cadrul institutului, va functiona si un cabinet de psihologie si logopedie. "Vrem sa asiguram tot ceea ce este necesar pentru a ajuta pacientul, indiferent de gravitatea sechelelor, sa-si recapete pe cat posibil independenta", a conchis directorul adjunct al institutului. E. D. are 58 de ani si invata sa mearga din nou cu ajutorul medicilor de la Institutul de Recuperare. El a fost operat de curand la soldul stang pentru o coxatroza si i-a fost implantata o proteza. "Durerile au inceput acum 14 ani. Deoarece sunt inginer de profesie si toata ziua stateam la birou, simteam nevoia sa fac miscare. Durerile au fost la inceput sporadice si am dat vina pe o sciatica. Dupa vreo zece ani, durerile au devenit tot mai intense, iar eu am inceput sa schiopatez tot mai evident. Durerile nu ma mai lasau sa dorm noaptea, aveam doar cateva pozitii in care ma puteam relaxa. La cateva zile dupa operatie, am facut primii pasi sprijinindu-ma de un carucior cu rotile. De cand am venit la Institut, am primit o carja si am ajuns sa parcurg si de 10 ori pe zi holul pe care se afla salonul meu", povesteste pacientul.
Ultima ora in medicina
Tratament cu anticorpi pentru cancerul cerebral Cei care sufera de neoplasm cerebral vor putea beneficia de un nou tratament, care are efect chiar si asupra tumorilor depasite. Un studiu a fost realizat, timp de 10 ani, pe 180 de suferinzi carora, dupa o interventie chirurgicala si radioterapie, li s-au administrat anticorpi monoclonali radioiodati. Anticorpul, denumit MAb425, a fost obtinut prin sinteza. Dintre pacientii respectivi, trei cu neoplasm cerebral avansat au supravietuit 5 ani, iar 50 la suta dintre subiecti erau in viata la 56 de luni de la inceperea tratamentului. De obicei, bolnavii cu tumori cerebrale mai putin agresive supravietuiesc doar 18-24 de luni, iar cei cu tumori agresive au sanse de a ramane in viata doar 12-18 luni. Avertisment legat de folosirea unui produs antiasmaticAutoritatile medicale americane au lansat un avertisment: anumiti asmatici care folosesc medicamentul Serevent, produs de GlaxoSmithKline, prezinta riscuri mai mari de a contracta complicatii care le ameninta viata decat cei care nu fac acest tratament. Oficialii au subliniat insa ca problemele legate de administrarea Serevent sunt rare si ca beneficiile acestui medicament atarna mai greu in balanta decat riscurile aferente. Ei au mai atentionat pacientii ca nu este bine sa opreasca brusc acest tratament si sa ceara sfatul medicilor. Serevent este un spray aerosol care ii ajuta pe suferinzii de astm sa respire mai usor. Pacientii il folosesc de 2 ori pe zi pentru a preveni eventualele crize. Din cauza ingrijorarilor legate de medicament, compania Glaxo a lansat un vast studiu. Concluziile cercetarilor arata ca este bine ca astmaticii a caror boala este suficient de grava sa foloseasca, pe langa Serevent, si un alt medicament antiinflamator pe baza de corticosteroizi, administrat tot prin inhalare. Medicii britanici - sfatuiti sa vorbeasca mai frumos cu pacientiiCadrele medicale din Marea Britanie au dificultati in a purta o discutie eficienta cu pacientii lor si au fost avertizati ca trebuie sa-si imbunatateasca tehnicile de comunicare, arata o analiza publicata de sindicatul doctorilor englezi. Sindicatul crede ca stresul poate fi una din cauze, dar a recunoscut ca o contributie importanta o are si necunoasterea unor reguli elementare de comunicare. Ministerul Sanatatii din Anglia are un program special pentru medicii si asistentele care doresc sa invete "cum sa se poarte frumos cu pacientii", iar majoritatea universitatilor de medicina au cursuri de comunicare pentru studenti. Cu toate acestea, dificultatile dialogului doctor-pacient constituie o cauza importanta in aproape fiecare reclamatie impotriva unui doctor. Prin urmare, medicii sunt sfatuiti sa-si continue permanent si pe cont propriu instruirea in arta comunicarii. Detector de mine pentru depistarea monedelor inghitite de copiiCopiii care inghit monede, ace de siguranta, agrafe - iata cel mai mare cosmar al parintilor. Medicii din Anglia au descoperit insa o metoda care duce la detectarea mult mai rapida a obiectelor inghitite de cei mici. Ei intentioneaza sa foloseasca un detector de metale portabil, care are la baza tehnologia folosita pentru depistarea minelor de razboi. Detectorul va putea fi folosit si pentru depistarea in corpul pacientilor a gloantelor si a schijelor, fara sa fie nevoie sa se apeleze la radiografii. Detectorul are dimensiunea unei rasnite de cafea, poate fi trecut cu usurinta de-a lungul corpului si foloseste unde magnetice slabe in loc de raze X
Microunde pentru distrugerea tumorilor din creier
Cercetatori romani din domeniul medical si experti in campuri electromagnetice vor sa puna la punct un dispozitiv, care sa permita distrugerea tumorii de pe creier cu ajutorul microundelor. Medicul Dan Mircea, specialist in neurochirurgie la Spitalul de Urgenta "Dr. Bagdasar" din Bucuresti, coordonatorul departamentului de cercetare fundamentala din cadrul unitatii sanitare, a declarat, ca distrugerea tumorii cu microunde va fi posibila fara sa fie afectat creierul. Potrivit medicului, noua tehnologie consta in montarea unui dispozitiv pe capul bolnavului, iar cu ajutorul unor emitatoare sunt trimise direct in tumora impulsuri electromagnetice. Aceasta reprezinta o metoda alternativa de tratament, medicina moderna utilizand procedee tot mai diverse pentru bolile neoplazice (cancer), in functie de localizarea tumorii. Noutatile sunt iradierea, incalzirea sau racirea formatiunii tumorale ori chiar "otravirea" cu alcool a acesteia.
Cum am dat lovitura la Fortele de Munca
Tara cu o leafa la cinci locuitori a tocat marunt 600.000 de dolari, preschimbandu-i in masute rotunde, filmulete si fluturasi despre cum sa-si gaseasca omu' de munca. Asa aflaram ca Gheorghe nu mai e miner. Da, domne, Gheorghe: cretu' ala inaltut, cu mustata pe oala. Cinspe ani a lucrat la CNL-eu, cu lignitul pe el de doua degete (vezi foto sepia 1 - la impins vagoane si foto 2 - amarat, in gura abatajului), pana cand il somerizara si ii fu greu. Intr-o dimineata, insa, o blonda (foto 3) de la Fortele de Munca i-a luat ceata de pe ochi: "Mai, Gheorghe, de ce tai tu frunza la caini, in loc sa tai lemne?". Si Gheorghe se facu tamplar. Propaganda il prezinta in poze color - fata cu strungul, cu drujba, cu stinghia - in salopete curate. "Mai bine tragi pe nas rumegus decat carbune", zice acuma Gheorghe, multumindu-i blondei care l-a invatat de bine. De sub banetul propagandei a mai iesit o telenovela. Cica pe miliardari sa nu-i intrebi cum au facut primul milion; asta de joaca in reclama la munca ne-o spune verde-n fata: "Prima vaca mi-a dat-o tata". Azi are fabrica de lapte. intristati ca exemplele se opresc aici, ne-am gandit ca astea sunt toate. Dar nu-i asa. Dam pe gratis cateva povesti de succes. Alina Fufulescu: "Cand ne-a dat afara de la Conserve, fetele plangea ca proastele. Da' io le-am zis: draga, ne-a luat serviciu, da' ne-a ramas corpurile. Pai, cand a afisat astia locurile de munca si m-am dus acolo ca o fotomodela, a fost bataie pe mine. Sigur, l-am ales pe Bebe ca era mai cu muschiu' pe el, altfel toti imi oferea badigarzi, masini, parfume. Plus ca asta mi-a dat si prima de instalare in vila lui de la munte. Acum sunt bine, ceea ce le recomand la toate somerele". Ilie Puscarie: "Fratie, cand iesi d-acolo, normal, e nasol. Fara o practica in mana, nu poti intra la nimeni. Iti dai seama ce disperat eram, daca la varsta si pregatirea mea, am ajuns io la bratele de muca. Ma jur c-aveam lacrimi in ochi cand mi-a zis ca sa ma fac tesatoare cu un milion doo sute pa luna. Da' pana la urma tot experienta m-a scos din foame. Cat s-a dus aia dup-o batista, trasei un sertar la deruta. Nenica, nu stiu cat e spaga la astia, da' ce-am gasit in plicu' ala n-am furat in toata cariera. Ma scuzi ca nu ma dau jos din jep, da' la pantofi de o mie de para nici tu n-ai calca prin namoalele astea. Recomand la toti somerii sa treaca pe la Fortele de Munca". Vasile Trozneanu: "Fa si matale socoteala: ce dreacu sa faci cu suta de milioane de pe ordonanta? La noi la Petrosani n-ai variante: ori esti in mina, ori esti in birt. Si la cat s-a scumpit jumatea de RDV-eu, nici nu iesi din iarna cu banii astia. Asa ca mai pe primavara, cand ne-a trecut mahmureala, ne-am dus la cursurile de reprofilare. Io cu unu' de-a fost artificier la Vulcan am nimerit la scoala de balerine. Va scriu din Cipru, unde e frumos si ii aspetam pe toti ortacii".
Coreea de Nord - convinsa ca va fi urmatoarea pe lista, dupa Irak
Aflati la Phenian, unde de curand Marea Britanie si-a deschis prima sa ambasada, un grup de ziaristi britanici transmit de la fata locului reportaje despre starea de razboi, care, practic, s-a instituit in intreaga tara. Nord-coreenii sunt convinsi, relateaza corespondentul ziarului Guardian, ca dupa Irak vor fi urmatorii pe lista unui atac militar din partea SUA, data fiind includerea lor - alaturi de regimurile de la Bagdad si Teheran - in "axa raului". "Repetitia generala in vederea apocalipsei incepe la ora 10 dimineata precis in piata Kim Ir Sen, odata cu urletul lugubru al sirenelor. Din difuzoare se aud vocile crainicilor care avertizeaza despre iminenta unui atac inamic. Locuitorii Phenianului se refugiaza in graba spre adaposturi", scrie trimisul. Odata ajunsi in maruntaiele pamantului, la peste 100 de metri adancime, unde sunt sapate platformele metroului, urletul sirenelor este inlocuit cu acordurile unei muzici martiale care-i asigura de sfarsitul victorios al razboiului. Toate acestea au devenit o rutina cotidiana in Coreea de Nord. Dupa exercitiile din timpul zilei, noaptea intregul oras este cufundat in intuneric, locuitorii respectand cu strictete dispozitiile de camuflare a luminilor. Prin orasul aproape pustiu mai circula doar tramvaiele, cu luminile stinse. Tensiunea constituie un insotitor permanent al vietii in aceasta tara, cea mai militarizata de pe planeta, cu o armata de peste 1,1 milioane soldati si cu vaste arsenale de arme de distrugere in masa. Ea a atins un nou punct culminant cand ministrul american al Apararii, Donald Rumsfeld, a descris regimul de la Phenian ca terorist, ceea ce a dus la concluzia ca, dupa ce va termina razboiul impotriva Irakului, Washingtonul isi va indrepta atentia catre Coreea de Nord. Realitatea este ca portavionul american "Kittyhawk" s-a apropiat de litoralul estic al tarii, in vreme ce peste doua duzini de bombardiere americane se afla in stare de alerta, gata sa fie trimise in regiune. Oprirea de catre americani a livrarilor de motorina, precum si reducerea ajutorului international de alimente - continua trimisul - au intarit psihoza care domneste in Coreea de Nord, conturand imaginea unei tari care se considera victima unor incercari de subjugare prin infometare. In acelasi sens, corespondentul BBC scrie: "Afise gigantice cu indemnuri militare pot fi zarite pretutindeni, soldatii nord-coreeni care figureaza pe aceste afise indemnandu-si concetatenii sa se alature "bataliei sacre pentru anihilarea dusmanului". Toata lumea stie despre care dusman este vorba, nemaifiind nevoie ca el sa fie numit". Acelasi corespondent s-a adresat unui purtator de cuvant al MAE nord-coreean care i-a declarat: "Un atac preventiv nu constituie numai apanajul americanilor. Putem sa facem si noi acelasi lucru. Pentru noi este o chestiune de viata si de moarte". Concluzia o trage corespondentul Guardian, care afirma: "Kim Jong Il s-ar putea preta unui bluff nuclear incercand sa smulga concesii economice si politice, dar concetatenii sai sunt cat se poate de seriosi in ce priveste riscurile pe care sunt gata sa si le asume. Nord-coreenii stiu ca nu pot castiga razboiul, dar nu se vor preda niciodata. Iata de ce, in fiecare zi ei fac repetitii generale ale apocalipsei ce va sa vina, repetitii care se incheie la ora 7 seara precis, cand luminile se sting si orasul cu milioanele sale de locuitori dispare in intuneric".
Caleidsocop
Cel mai longeviv ex-presedinte al SUA Ronald Reagan, la 92 de ani Fostul presedinte republican american Ronald Reagan, care sufera de maladia Alzheimer, si-a sarbatorit, joi, cea de-a 92-a aniversare alaturi de sotia sa, Nancy, in resedinta lor de la Los Angeles. Cel de-al 40-lea presedinte al SUA (1981-1989) a sarbatorit acest eveniment intr-un cadru intim, impreuna cu copiii sai, Patti si Michael. El sufera de mai multi ani de maladia incurabila Alzheimer, care atinge creierul si provoaca degenerarea anumitor celule nervoase. Reagan nu a mai aparut in public de cand a fost diagnosticat cu nemiloasa boala. Anul trecut, el a depasit recordul de longevitate al presedintilor americani, ce apartinea pana acum celui de-al doilea presedinte al SUA, John Adams, care a ocupat fotoliul de la Casa Alba intre 1797-1801 si a trait 33.119 zile, aproximativ 91 de ani. Cuvintele obscene, interzise in limba rusa oficialaDeputatii rusi au decis sa fie interzise cuvintele obscene si termenii straini in limba oficiala, ei aproband "legea asupra limbii de stat a Federatiei". Folosirea cuvintelor obscene este interzisa in administratia publica, industrie, transporturi, sectoarele energetice si comunicatii. Cele straine au acelasi "tratament" in caz ca exista echivalent in ruseste. Manechinul australian Elle Macpherson, la al doilea copilHotarat lucru, celebrele top-modele sunt la ora bebelusilor. Dupa Claudia Schiffer, zilele acestea un alt manechin vestit, australianca Elle Macpherson, 38 ani, a nascut. Numai ca, in cazul ei, este vorba de al doilea. Marti, la Londra, unde si locuieste, Elle l-a nascut pe Aurelius Cy Andrea Busson. Companionul Ellei este Arpad Busson, bancher francez, cu care are tot un baiat, Flynn, nascut in urma cu cinci ani, la 14 februarie, de Ziua Indragostitilor. Manechinul australian a nascut la spitalul londonez St. John and St. Elizabeth, preferat si de colegele ei Kate Moss si Jerry Hall, fosta sotie a lui Mick Jagger. Prima oaie australiana clonata a muritPrima oaie clonata australiana, Matilda, a decedat din motive necunoscute pana in prezent. Autopsia nu a confirmat cauza decesului, care a survenit zilele trecute. Potrivit Institutului de Cercetare si Dezvoltare din sudul Australiei, "la ultimul examen medical ce a fost efectuat sambata trecuta, starea animalului era buna, cadavrul fiind descoperit duminica dimineata". Matilda, care are trei miei, a fost obtinuta prin clonare in aprilie 2000, fiind utilizata o tehnica asemanatoare cu aceea utilizata in Marea Britanie in 1996, pentru a o obtine pe Dolly, prima oaie clonata din lume. Dupa Matilda, cercetatorii australieni au obtinut alte clone, starea sanatatii acestora fiind buna. Moda la RioTraditionala "Saptamana a modei", gazduita, pe rand, de Paris, Milano, Londra, New York, Copenhaga, Barcelona etc., a ajuns in America de Sud, mai precis in Brazilia, la Rio de Janeiro. Printre designerii ale caror creatii propuse pentru toamna si iarna viitoare au fost asteptate cu mare interes s-a aflat si brazilianul Marcia Ganem, cu superba rochie din imagine. Senzatia show-ului a constituit-o prezenta unei manechine din anii '50, Vera Baretto, azi in varsta de 74 de ani, care n-a ezitat sa imbrace si sa apara in public cu o creatie a designerului local, Frankie Amaury. Anjelica Huston, "femeia anului" la clubul Hasty PuddingActrita Anjelica Huston a fost aleasa "femeia anului" de clubul Hasty Pudding al Universitatii Harvard, dar numai dupa ce a fost luata drept altcineva, cantareata Whitney Houston. Inmanarea premiului a fost precedata de traditionala parada din Harvard Square, studentii insotind-o pe actrita, aflata in culmea fericirii. Clubul Hasty Pudding este cea mai veche companie teatrala americana. Anjelica Huston, 51 ani, a fost prezentata drept Houston (Whitney), iar confuzia a crescut si mai mult cand un membru al companiei s-a repezit pe scena sa repare greseala. El i-a cerut actritei sa-si probeze identitatea si sa participe la parodii ale filmelor ei. Regizorul Martin Scorsese a primit premiul "omul anului". Anul trecut, Sarah Jessica-Parker si Bruce Willis au fost cei incoronati. Charles primeste "Medalia de Aur Mozart" pentru Purcell SchoolIn cadrul unei gale de binefacere de la Paris, printul Charles a primit "Medalia de Aur Mozart", ea fiindu-i inmanata de Koichiro Matsuura, directorul general al UNESCO. Prima vizita a fiului reginei Elizabeth a II-a la UNESCO a fost marcata printr-un concert al Orchestrei de Camera Purcell School, dirijata de Lawrence Foster. Medalia a fost instituita in 1991 pentru a marca bicentenarul mortii lui Mozart, si e remisa unei scoli. Charles este sponsor al Purcell School, acolo studiind copii deosebit de talentati din 20 de tari ale lumii. La Paris, Charles a fost primit si de Jacques Chirac, care, asa cum arata imaginea, l-a salutat chiar pe peluza de la Elysee.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
