Colaborarea dintre conservatori si pesedisti se intareste dupa ce reprezentantii celor doua partide au decis ca liderii de grup sa se intalneasca la
fiecare inceput de saptamana pentru a armoniza pozitiile fata de proiectele legislative.
O delegatie formata din presedintele PC
, Daniela Popa, secretarul general, Codrut Seres, si vicepresedintele, Sabin Cutas, s-a dus
la reuniunea departamentelor PSD, pentru a discuta despre colaborarea dintre cele doua partide. Ei au fost asteptati de presedintele PSD, Mircea Geoana si presedintele Consiliului National, Adrian Nastase. La finalul intalnirii, cele doua parti au convenit ca trebuie sa se intalneasca periodic, la fiecare inceput de saptamana, pentru a stabili modalitatile practice de aplicare
a Acordului de colaborare parlamentara semnat saptamana trecuta. "PC incearca sa se apropie de noi din nou, dupa ce ne-au tradat in 2004. Ne-au spus ca isi doresc aceasta colaborare si recunosc ca au gresit", ne-a declarat un lider social-democrat. Un prim proiect luat in discutie a fost cel legat de scaderea TVA pentru alimentele de baza, propunere sustinuta de ambele partide. Pesedistii si conservatorii au discutat si despre modificare a legii alegerilor locale, dupa ce votul uninominal a primit unda verde din partea Curtii Constitutionale. "Presedintii de Consilii Judetene nu ar trebui sa poata fi demisi cu votul a doua treimi din consilieri, deoarece au fost alesi uninominal", a declarat secretarul general PC, Codrut Seres. Surse din PSD ne-au precizat ca apropierea din cele doua partide nu se va materializa intr-o alianta electorala in perioada urmatoare si ca discutiile se rezuma in acest moment la o colaborare parlamentara.
miercuri, 25 martie 2009
Baronii uninominali, promulgaţi de urgenţă
Traian Băsescu, PDL şi PSD forţează alegerea preşedinţilor de CJ prin vot uninominal, în ciuda opoziţiei guvernului şi a PNL.
Traian Băsescu şi Curtea Constituţională au făcut tot ce le-a stat în putinţă ca legea privind alegerea preşedinţilor de consilii judeţene prin vot uninominal să fie aplicată chiar la scrutinul de la 1 iunie. De partea cealaltă, liberalii, dezavantajaţi de acest aranjament, fac tot posibilul să o împiedice. În regim de urgenţă, Curtea Constituţională a respins ieri în unanimitate sesizarea PRM şi PC
privind neconstituţionalitatea Legii electorale.
Imediat, preşedintele Traian Băsescu a promulgat legea în timp ce se pregătea să ia avionul din Suedia pentru a merge la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European. Promulgarea „prin fax“ a venit chiar în lipsa oficializării deciziei Curţii prin publicarea în Monitorul Oficial, situaţie fără pecedent. În replică, guvernul a urgentat declanşarea procedurilor de organizare a alegerilor pe legile vechi, în vigoare, tocmai pentru a evita aplicarea noii legi. Astfel, în şedinţa de ieri a executivului s-au aprobat zece hotărâri care stabilesc data
alegerilor, calendarul de campanie
, termenul pentru depunerea candidaturilor şi constituirea birourilor electorale.
Guvernul are soluţii pentru amânare
Chiar dacă legea a fost promulgată din scurt, introducerea votului uninominal pentru şefii de consilii judeţene încă din iunie este deocamdată controversată. Aplicarea
legii ar putea fi amânată până în 2012 de faptul că a fost promulgată abia după declanşarea procedurilor pentru localele din 2008. „Legea spune că prevederile referitoare la aceştia nu vor fi aplicate dacă procedurile legate de alegeri sunt deja demarate“, explică Cristian Pârvulescu, preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia, implicat în medierea discuţiilor dintre partide pentru uninominal.
Cum guvernul a dat deja hotărârea prin care stabileşte datele de 1 şi 15 iunie pentru locale, procedurile pentru alegerile din 2008 au fost practic declanşate, a confirmat Victor Paul Dobre, secretar de stat la Ministerul Internelor. Desincronizarea prin publicarea legii electorale abia astăzi în Monitorul Oficial ar putea compromite astfel introducerea uninominalului. Acelaşi scenariu, enunţat şi de deputatul PC Sergiu Andon, circulă şi printre liberali, la mâna cărora rămâne practic organizarea alegerilor.
Decizia finală urmează să fie luată de premierul Tăriceanu, care ezită în privinţa amână- rii de teama unor prejudicii de imagine. De cealaltă parte însă, deputatul PSD Victor Ponta, unul dintre autorii textului care creează controverse, susţine că nu există motive pentru ca legea să nu fie pusă în practică imediat. La rândul său, liderul PSD Mircea Geoană spune că „e obligatoriu“ ca legea să se aplice acum, în caz contrar ameninţând cu moţiunea de cenzură.
PDL şi PSD şi-ar împărţi baronii
O eventuală dispută pe interpretarea termenului de intrare în vigoare ar ajunge cel mai probabil din nou la Curtea Constituţională, punând noi piedici legii, estimează Pârvulescu. Totodată, Sergiu Andon nu a exclus posibilitatea ca uninominalul să fie din nou atacat la Curte deoarece decizia judecătorilor nu a fost luată pe fondul legii, ci pe chestiuni de procedură.
Alegerea şefilor CJ prin vot uninominal într-un singur tur ar aduce avantaje în special PDL-ului şi PSD-ului, care şi-ar împărţi practic mandatele puse în joc. Pe rezultate similare cu cele obţinute de partide la europarlamentare, PDL şi-ar instala preşedinţii de CJ în 22 de judeţe, PSD în 15, iar UDMR în 5. PNL ar risca să nu prindă însă niciun mandat.
CALENDARUL ALEGERILOR
> Până pe 16
martie se vor desemna judecătorii BEC
> Depunerea candidaturilor 31 martie-22 aprilie
> Campania electorală 2-31 mai
> 1 mai - se va efectua tragerea la sorţi pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot.
> 1 iunie - ziua alegerilor, în care oamenii vor putea merge la urne între orele 7.00 şi 21.00; primul tur.
> 15 iunie, al doilea tur de scrutin. Guvernul a alocat ieri pentru organizarea alegerilor locale fonduri de 66 milioane lei, dublu faţă de cele alocate în 2004. (Mihaela Dincă)
Traian Băsescu şi Curtea Constituţională au făcut tot ce le-a stat în putinţă ca legea privind alegerea preşedinţilor de consilii judeţene prin vot uninominal să fie aplicată chiar la scrutinul de la 1 iunie. De partea cealaltă, liberalii, dezavantajaţi de acest aranjament, fac tot posibilul să o împiedice. În regim de urgenţă, Curtea Constituţională a respins ieri în unanimitate sesizarea PRM şi PC
privind neconstituţionalitatea Legii electorale.
Imediat, preşedintele Traian Băsescu a promulgat legea în timp ce se pregătea să ia avionul din Suedia pentru a merge la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European. Promulgarea „prin fax“ a venit chiar în lipsa oficializării deciziei Curţii prin publicarea în Monitorul Oficial, situaţie fără pecedent. În replică, guvernul a urgentat declanşarea procedurilor de organizare a alegerilor pe legile vechi, în vigoare, tocmai pentru a evita aplicarea noii legi. Astfel, în şedinţa de ieri a executivului s-au aprobat zece hotărâri care stabilesc data
alegerilor, calendarul de campanie
, termenul pentru depunerea candidaturilor şi constituirea birourilor electorale.
Guvernul are soluţii pentru amânare
Chiar dacă legea a fost promulgată din scurt, introducerea votului uninominal pentru şefii de consilii judeţene încă din iunie este deocamdată controversată. Aplicarea
legii ar putea fi amânată până în 2012 de faptul că a fost promulgată abia după declanşarea procedurilor pentru localele din 2008. „Legea spune că prevederile referitoare la aceştia nu vor fi aplicate dacă procedurile legate de alegeri sunt deja demarate“, explică Cristian Pârvulescu, preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia, implicat în medierea discuţiilor dintre partide pentru uninominal.
Cum guvernul a dat deja hotărârea prin care stabileşte datele de 1 şi 15 iunie pentru locale, procedurile pentru alegerile din 2008 au fost practic declanşate, a confirmat Victor Paul Dobre, secretar de stat la Ministerul Internelor. Desincronizarea prin publicarea legii electorale abia astăzi în Monitorul Oficial ar putea compromite astfel introducerea uninominalului. Acelaşi scenariu, enunţat şi de deputatul PC Sergiu Andon, circulă şi printre liberali, la mâna cărora rămâne practic organizarea alegerilor.
Decizia finală urmează să fie luată de premierul Tăriceanu, care ezită în privinţa amână- rii de teama unor prejudicii de imagine. De cealaltă parte însă, deputatul PSD Victor Ponta, unul dintre autorii textului care creează controverse, susţine că nu există motive pentru ca legea să nu fie pusă în practică imediat. La rândul său, liderul PSD Mircea Geoană spune că „e obligatoriu“ ca legea să se aplice acum, în caz contrar ameninţând cu moţiunea de cenzură.
PDL şi PSD şi-ar împărţi baronii
O eventuală dispută pe interpretarea termenului de intrare în vigoare ar ajunge cel mai probabil din nou la Curtea Constituţională, punând noi piedici legii, estimează Pârvulescu. Totodată, Sergiu Andon nu a exclus posibilitatea ca uninominalul să fie din nou atacat la Curte deoarece decizia judecătorilor nu a fost luată pe fondul legii, ci pe chestiuni de procedură.
Alegerea şefilor CJ prin vot uninominal într-un singur tur ar aduce avantaje în special PDL-ului şi PSD-ului, care şi-ar împărţi practic mandatele puse în joc. Pe rezultate similare cu cele obţinute de partide la europarlamentare, PDL şi-ar instala preşedinţii de CJ în 22 de judeţe, PSD în 15, iar UDMR în 5. PNL ar risca să nu prindă însă niciun mandat.
CALENDARUL ALEGERILOR
> Până pe 16
martie se vor desemna judecătorii BEC
> Depunerea candidaturilor 31 martie-22 aprilie
> Campania electorală 2-31 mai
> 1 mai - se va efectua tragerea la sorţi pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot.
> 1 iunie - ziua alegerilor, în care oamenii vor putea merge la urne între orele 7.00 şi 21.00; primul tur.
> 15 iunie, al doilea tur de scrutin. Guvernul a alocat ieri pentru organizarea alegerilor locale fonduri de 66 milioane lei, dublu faţă de cele alocate în 2004. (Mihaela Dincă)
BOR: Prezenţa preoţilor în consiliile locale şi judeţene, acceptată dacă este în folosul comunităţii
Sfântul Sinod al BOR a "nuanţat" hotărârea anterioară de a interzice implicarea clerului în politică partinică, permiţând preoţilor, în anumite condiţii, să desfăşoare activitate
decizională în consiliile locale şi judeţene, apreciind că acţiunile lor pot fi benefice pentru comunitate.
"Experienţa ultimilor ani a determinat Sfântul Sinod să nuanţeze hotărârea sa anterioară de a interzice implicarea clerului în politică partinică, permiţând, totuşi, preoţilor, în anumite condiţii, să desfăşoare activitate decizională în Consiliile locale şi judeţene. Dacă experienţa anilor viitori va arăta că hotărârea Sfântului Sinod este benefică pentru viaţa comunităţilor locale, firesc, aceasta va fi menţinută, în caz contrar, ea va fi revizuită", se arată într-un comunicat al Patriarhiei Române.
decizională în consiliile locale şi judeţene, apreciind că acţiunile lor pot fi benefice pentru comunitate.
"Experienţa ultimilor ani a determinat Sfântul Sinod să nuanţeze hotărârea sa anterioară de a interzice implicarea clerului în politică partinică, permiţând, totuşi, preoţilor, în anumite condiţii, să desfăşoare activitate decizională în Consiliile locale şi judeţene. Dacă experienţa anilor viitori va arăta că hotărârea Sfântului Sinod este benefică pentru viaţa comunităţilor locale, firesc, aceasta va fi menţinută, în caz contrar, ea va fi revizuită", se arată într-un comunicat al Patriarhiei Române.
Geoană promite a 13-a pensie, Năstase scrie cartea neagră a Alianţei, Mitrea desenează harta baronilor
De trei zile, Miron Mitrea şi Mircea Geoană poartă discuţii cu baronii locali ai PSD la sediul de campanie din Cotroceni. Principala grijă a partidului este desemnarea grabnică a candidaţilor „uninominali” pentru şefia consiliilor judeţene, deoarece ei vor fi, după cum spunea ieri Mircea Geoană, „vectorii principali ai campaniei în alegerile locale”. Discuţiile se poartă cu fiecare organizaţie în parte aproximativ după acelaşi ritual: se trece în revistă situaţia organizaţiei, stadiul în care se află fiecare cu desemnarea candidaţilor pentru primării, resursele necesare în campanie şi, cel mai important, cine va candida
din partea filialei pentru funcţia politică ce va avea cea mai marea
greutate în judeţ, şef de CJ.
Luni au trecut pe la sediul din strada Obedenaru filialele din Giurgiu, Călăraşi şi Vâlcea, marţi – Argeşul, Tulcea, Vasluiul, Buzăul şi Gorjul, ieri – Dâmboviţa, Bacăul, Vrancea, Galaţiul şi, pe seară, Braşovul. Mâine sunt programate organizaţiile din Teleorman, Sibiu, Olt şi Maramureş, iar pelerinajul filialelor va continua toată săptămâna, ultimii fiind programaţi pesediştii bucureşteni ai lui Marian Vanghelie. Se preconizează ca, pe 6 aprilie, să aibă loc o mare lansare naţională a tuturor candidaţilor la marile primării şi la consiliile judeţene. În general, PSD merge pe principiul ca actualii şefi de consilii judeţene să candideze, dată
fiind popularitatea mare pe care o au în teritoriu.
Din cei 20 de pesedişti care deţin şefia CJ, vor candida mai mult
ca sigur Marian Oprişan (Vrancea), Nicuşor Constan-tinescu (Constanţa), Liviu Dragnea (Teleorman), Gavril Mârza (Suceava), Constantin Conţac (Botoşani), Dragoş Benea (Bacău), Ion Prioteasa (Dolj), Constantin Nicolescu (Argeş), Ion Călinoiu (Gorj), Silvian Ciupercă (Ialomiţa), Gheorghe Bunea Stancu (Brăila), Gheorghe Ana (Dâmboviţa). La Vâlcea, va fi trimis să candideze actualul viceprimar al consiliului, Ion Câlea. Pentru una dintre cele mai importante mize financiare ale momentului, CJ Iaşi, PSD oscilează între actualul şef al consiliului, Lucian Flaişer, şi Constantin Simirad, considerat de liderii de la Bucureşti „un foarte bun organizator”.
Pentru consiliile care nu aparţin acum PSD, partidul testează în aceste zile mai multe nume de candidaţi. De pildă, PSD Galaţi a venit la întâlnirea de ieri cu trei propuneri, Mitrea şi Geoană urmând a decide care este cea mai potrivită pentru a-l concura pe baronul „la zi”, Constantin Durbacă, de la PC. În ceea ce priveşte judeţele „fără speranţă”, PSD vrea să meargă cu artileria grea. Astfel, la Cluj şi Timiş, Geoană le va propune lui Ioan Rus şi Ilie Sârbu să candideze. Pentru CJ Prahova, PSD a încercat să-l oferteze pe Florin Anghel (independent, ex-PC), dar se pare că va merge pe mâna unui „intern”, Marian Săniuţă. Pentru CJ Braşov nu există încă o soluţie, situaţie care se întâlneşte la mai toate filialele din Ardeal.
Remix „Cornuleţ cu lapte”
În paralel, departamentele PSD lucrează la oferta
electorală şi la un document amplu, „raport pe 1.200 de zile de guvernare ale Alianţei D.A., în formule combinate”, după cum a anunţat ieri şeful Consiliului Naţional, Adrian Năstase. La rândul său, Mircea Geoană a punctat câteva proiecte cu care PSD vrea să cucerească electoratul. De departe, cel mai spectaculos este cel numit „planul a 13-a pensie”. Este vorba de o pensie pe care Mircea Geoană a anunţat că o va da în două tranşe, „jumătate de Paşti, jumătate de Crăciun”.
din partea filialei pentru funcţia politică ce va avea cea mai marea
greutate în judeţ, şef de CJ.
Luni au trecut pe la sediul din strada Obedenaru filialele din Giurgiu, Călăraşi şi Vâlcea, marţi – Argeşul, Tulcea, Vasluiul, Buzăul şi Gorjul, ieri – Dâmboviţa, Bacăul, Vrancea, Galaţiul şi, pe seară, Braşovul. Mâine sunt programate organizaţiile din Teleorman, Sibiu, Olt şi Maramureş, iar pelerinajul filialelor va continua toată săptămâna, ultimii fiind programaţi pesediştii bucureşteni ai lui Marian Vanghelie. Se preconizează ca, pe 6 aprilie, să aibă loc o mare lansare naţională a tuturor candidaţilor la marile primării şi la consiliile judeţene. În general, PSD merge pe principiul ca actualii şefi de consilii judeţene să candideze, dată
fiind popularitatea mare pe care o au în teritoriu.
Din cei 20 de pesedişti care deţin şefia CJ, vor candida mai mult
ca sigur Marian Oprişan (Vrancea), Nicuşor Constan-tinescu (Constanţa), Liviu Dragnea (Teleorman), Gavril Mârza (Suceava), Constantin Conţac (Botoşani), Dragoş Benea (Bacău), Ion Prioteasa (Dolj), Constantin Nicolescu (Argeş), Ion Călinoiu (Gorj), Silvian Ciupercă (Ialomiţa), Gheorghe Bunea Stancu (Brăila), Gheorghe Ana (Dâmboviţa). La Vâlcea, va fi trimis să candideze actualul viceprimar al consiliului, Ion Câlea. Pentru una dintre cele mai importante mize financiare ale momentului, CJ Iaşi, PSD oscilează între actualul şef al consiliului, Lucian Flaişer, şi Constantin Simirad, considerat de liderii de la Bucureşti „un foarte bun organizator”.
Pentru consiliile care nu aparţin acum PSD, partidul testează în aceste zile mai multe nume de candidaţi. De pildă, PSD Galaţi a venit la întâlnirea de ieri cu trei propuneri, Mitrea şi Geoană urmând a decide care este cea mai potrivită pentru a-l concura pe baronul „la zi”, Constantin Durbacă, de la PC. În ceea ce priveşte judeţele „fără speranţă”, PSD vrea să meargă cu artileria grea. Astfel, la Cluj şi Timiş, Geoană le va propune lui Ioan Rus şi Ilie Sârbu să candideze. Pentru CJ Prahova, PSD a încercat să-l oferteze pe Florin Anghel (independent, ex-PC), dar se pare că va merge pe mâna unui „intern”, Marian Săniuţă. Pentru CJ Braşov nu există încă o soluţie, situaţie care se întâlneşte la mai toate filialele din Ardeal.
Remix „Cornuleţ cu lapte”
În paralel, departamentele PSD lucrează la oferta
electorală şi la un document amplu, „raport pe 1.200 de zile de guvernare ale Alianţei D.A., în formule combinate”, după cum a anunţat ieri şeful Consiliului Naţional, Adrian Năstase. La rândul său, Mircea Geoană a punctat câteva proiecte cu care PSD vrea să cucerească electoratul. De departe, cel mai spectaculos este cel numit „planul a 13-a pensie”. Este vorba de o pensie pe care Mircea Geoană a anunţat că o va da în două tranşe, „jumătate de Paşti, jumătate de Crăciun”.
Initiativa parlamentara: ONG-urile UDMR ar putea candida la alegeri
undatiile minoritatilor, de utilitate publica, ar putea avea candidati la Parlament. Guvernul a declarat ieri Fundatia Communitas, una din nenumaratele ONG-uri patronate de UDMR, „de interes public“. De aceasta decizie ar putea profita insa, impotriva intereselor Uniunii, si alti lideri maghiari, precum cei din UCM. Astfel, „pusculitele“ UDMR-istilor, fundatiile finantate din bugetele de la Budapesta si Bucuresti, s-ar putea transforma in tot atåtea bombe care sa explodeze in måinile liderilor Uniunii.
Senatul a adoptat ieri tacit o propunere legislativa care prevede ca organizatiile minoritatilor nationale care au statut de utilitate publica pot depune candidaturi la alegerile parlamentare. Senatorul UDMR Verestoy Atilla, membru in Consiliul Director al Fundatiei Communitas, a declarat pentru „Gardianul“ ca aceasta lege nu va fi adoptata niciodata. El a dezmintit energic orice speculatii care ar putea fi facute pe tema candidaturii unor lideri maghiari la parlametare printr-o astfel de fundatie. Insa, daca decizia va fi totusi adoptata in Camera Deputatilor, in ciuda liderilor UDMR, de ea ar putea profita alti reprezentanti ai comunitatii maghiare, precum radicalii din UCM, aflati in conflict direct cu Uniunea. Deocamdata, transformarea UCM in Partidul Civic Maghiar a fost blocata, judecandu-se la Tribunalul Bucuresti. Desi majoritatea fundatiilor sunt controlate de UDMR, exista unele, in curs de a fi declarate de interes public, care si-au afirmat disponibilitatea de a trimite candidati la Parlament.
«Maltezii» lui Puskas ar intra in politica
Un sondaj telefonic, efectuat de reporterii „Gardianul“ arata ca fundatiile sau asociatiile conduse de lideri ai UDMR par mai degraba neinteresate de a propune candidati la alegerile locale. Cu o singura exceptie:“Serviciul de Ajutor Maltez in Romania“, al carui presedinte este senatorul UDMR de Covasna Balint Zoltan Puskas. Un domn Lazar, de la respectivul ONG, ne-a declarat ca dat fiind numarul mare de filiale din toata tara, 27 la numar, i-ar tenta sa intre cu candidati proprii la alegerile locale. Fundatia „Communitas“ care reuneste mai multi lideri marcanti ai UDMR, cum ar fi Verestoy Attila sau Kelemen Hunor, este pe cale de a se transforma intr-un ONG declarat de utilitate publica, insa nu vor propune candidati proprii, chiar daca proiectul trecut ieri prin Senat va fi adoptat si de catre Camera Deputatilor. De mentionat ca la aceeasi adresa cu Fundatia „Communitas“ mai figureaza Fundatia pentru Scoala, unde curator (adunator de fonduri) este deputatul de Harghita Asztalos Ferenc. „Asociatia de Prietenie Korunk“, finantata de Fundatia Soros, care numara printre membrii sai pe deputatul UDMR de Cluj Konya-Hamar Sandor, va deveni cat de curand ONG de utilitate publica, insa nu se arata interesata de a intra in viata politica si cu alti membri. Nici Asociatia „Ermellek“, al carei presedinte este deputatul UDMR de Bihor Soki Bela, nu ar propune candidati proprii la locale, desi este considerata ca fiind un ONG de utilitate publica. Probabil nici nu mai are interesul atata timp cat sediul se afla in Primaria din Sacueni, judetul Bihor. In fine, „Fundatia Bernady Gyorgy“, al carei presedinte este onor-ministrul dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor, Borbely Laszlo, reprezinta un ONG de utilitate publica, nehotarat inca daca sa intre in politica sau nu, dupa cum ne-a spus o voce dulce din secretariatul fundatiei. Sondajul reporterilor de la „Gardianul“ a mai adunat si aproape zece raspunsuri de „Nem Tudom“, dar si multe amanari in privinta unui raspuns corect. In acest context, mai trebuie adaugat faptul ca propunerea adoptata la Senat cuprinde mai multe conditii. Organizatia care vrea sa depuna candidaturi la alegeri trebuie sa prezinte o lista de membri cuprizând un numar de cel putin 15% din numarul total al cetatenilor care s-au declarat ca apartinând minoritatii respective, iar denumirea organizatiei respective trebuie sa cuprinda, în mod obligatoriu, si denumirea minoritatii nationale în cauza. Aceste impedimente ar putea fi surmontate printr-o fuziune sau federatie a fundatiilor.
Communitas, cap de lista
Pe de alta parte, Fundatia Communitas înfiintata de UDMR, prin care sunt derulate fondurile alocate minoritatii maghiare din România, a fost declarata ieri de Guvern ca fiind de utilitate publica. Contactat de „Gardianul“, presedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, a precizat ca nu crede ca exista o legatura directa intre cele doua decizii, nefiind la curent cu intentia unor politicieni maghiari de a candida pe listele unei fundatii. Statutul de utilitate publica confera, printre altele, drept preferential la bunuri proprietate publica si la fonduri bugetare. Pe de alta parte, Guvernul a aprobat, in luna septembrie, un proiect de lege prin care a modificat Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii care solicita acordarea statutului de utilitate publica. In proiect se prevede ca acestea vor fi obligate sa „nu desfasoare activitati angajate politic sau activitati de sprijinire a unor partide sau aliante politice sau electorale, candidati in alegeri sau persoane care ocupa functii de demnitate publica“. Intrebat despre aceasta eventuala incompatibilitate, presedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, a declarat ca Uniunea nu este un partid politic, deci nu vede nicio contradictie intre implicarea unor lideri ai UDMR in Fundatia Communitas si statutul de utilitate publica a acesteia. Kelemen Hunor precizase, anterior acestei decizii a Guvernului, ca UDMR a cerut conducerii fundatiei sa faca demersuri pentru obtinerea statutului de utilitate publica. Deputatul UDMR a mai aratat ca, în prezent, fundatia îsi procura fonduri „exclusiv“ de la bugetul de stat, prin Departamentul pentru Relatii Interetnice, Consiliul Minoritatilor Nationale fiind cel care decide câti bani primeste fiecare minoritate nationala. El a mai declarat ca, fiind vorba de bani publici, fundatia Comunitas prezinta deconturile la Curtea de Conturi
.
Communitas sprijina TV Maghiara
Pe de alta parte, Kelemen nu a putut preciza implicarea financiara a Fundatiei Communitas in proiectul Televiziunii Maghiare din Transilvania, aratand ca nu se stie de altfel cand va incepe sa emita aceasta. Televiziunea Maghiara din Transilvania, detinuta de fundatia „Janovics Jeno“, al carei presedinte este fostul ministru al telecomunicatiilor, UDMR-istul Zsolt Nagy, anuntase ca a inceput recrutarea personalului si isi va demara activitatea din vara viitoare. Fondurile pentru crearea acestui post de televiziune au venit de la Ministerul ungar al Informaticii, ridicandu-se la o valoare de circa 1,2 milioane de euro. De asemenea, este oficial si faptul ca proiectul acesta este finantat si de „Communitas“, care administreaza resursele financiare destinate maghiarilor obtinute de la bugetul de stat al României, chiar inainte de a fi declarata de utilitate publica. Insa reprezentantii Fundatiei „Janovics Jenö“ au aratat ca Televiziunea Maghiara din Transilvania a fost infiintata in scopuri publice, dar, din cauza legislatiei romanesti, nu poate functiona decat ca un post comercial. Pe de alta parte, fostul ministru al telecomunicatiilor Zsolt Nagy a sustinut cu vehementa faptul ca, desi prezenti in Consiliul director al fundatiei care patroneaza viitorul post de televiziune, membrii UDMR nu se vor ocupa de politica editoriala. Nagy preciza ca membrii UDMR au „doar“ rolul de a numi viitoarea conducere a postului TV, managementul si redactorii-sefi.
Fundatiile pro-profit ale liderilor maghiari
UDMR nu este un partid politic, ci, conform statutului, tot o asociatie, Uniunea beneficiind, in aceasta calitate, de finantari
de la bugetul de stat din Romania si Ungaria. Insa, ca pentru a compensa alte activitati, cum ar fi cele ale lui Verestoy Atilla, liderii UDMR au creat o adevarata padure, foarte luxurianta, de ONG-uri si fundatii cultural-social-umanitare, toate profitabile economic. Initial, liderii cei mai marcanti ai UDMR figurau la prezidiul acestor fundatii. Este cazul lui Marko Bela, fostul presedinte al Communitas, care s-a retras ulterior din fruntea curatoriului fundatiei. Actualmente, in fruntea acestor fundatii se afla „reprezentanti“ recrutati, in general, din planul al doilea al UDMR, actualul presedinte al Communitas fiind, de exemplu, Takacs Csaba. Pe de alta parte, lideri politici, precum Cosmin Gusa sau presedintele Uniunii Liberale a Maghiarilor din Romånia, au acuzat aceste fundatii ale UDMR de a fi facilitat transferuri ilegale de fonduri primite de la Budapesta (via Fundatia „Illyes“) sau de la bugetul
Romaniei. De asemenea, exista suspiciunea ca aceste fundatii ar fi sponsorizat sau campania
UDMR si diferite afaceri ale unor oligarhi membri, sau apropiati de UDMR, precum Paszkany Arpad Zoltan sau Janos Kurko. De asemenea, au existat acuzatii ca fondurile au fost folosite pentru a sponsoriza edituri sau cotidiane conduse de lideri UDMR, precum Marko Bela sau Verestoy Atilla.
Prietenii, tinuti aproape
Nici PSD-istii nu au fost uitati de Calin si Popescu-Tariceanu. Fundatia „Renasterea pentru Educatie, Sanatate si Cultura“, condusa de Mihaela Geoana, sotia liderului PSD, Mircea Geoana, a fost recunoscuta de Guvern, la inceputul lui februarie, ca fiind de utilitate publica, statut care faciliteaza obtinerea de fonduri publice si a unui sediu din patrimoniul statului. Propunerea a venit din partea Ministerului Sanatatii. Potrivit argumentelor din nota de fundamentare a Hotarârii de Guvern, prin adoptarea statutului de utilitate publica, fundatia va putea sa-si îmbunatateasca activitatea în domeniul educatiei, prevenirii si tratamentului cancerului de sân.
UDMR-istii si fundatiile lor
Lista liderilor UDMR care conduc sau administreaza este foarte lunga. Cei mai proeminenti sunt: Verestoy Atilla, senator Harghita, membru al Comitetului de Directie al Fundatiei Communitas, al Fundatiei Omul si Viitorul, curator al Civitas. Membru fondator al Fundatiei Partium, Kostors, presedinte al Asociatiei Ardelene de Dezvoltare
a Intreprinderilor. Marko Bela, presedinte UDMR, fost presedinte al Communitas. Eckstein-Kovacs Peter, senator Cluj, curator al Fundatiei Civitas. Puskas Balint Zoltan, senator Covasna, presedinte al Asociatiei Serviciul de Ajutor Maltez in Romånia. Frunda Gyorgy, senator Mures, subcurator al Fundatiei Illyesi. Kelemen Hunor, deputat de Harghita, membru Communitas, presedinte Fundatia Pentru Scoala, Sogor Csaba, senator Harghita, membru al Fundatiilor Kalvin, Videopontes, presedinte al Asociatiei „O casa pentru mâine“.
Senatul a adoptat ieri tacit o propunere legislativa care prevede ca organizatiile minoritatilor nationale care au statut de utilitate publica pot depune candidaturi la alegerile parlamentare. Senatorul UDMR Verestoy Atilla, membru in Consiliul Director al Fundatiei Communitas, a declarat pentru „Gardianul“ ca aceasta lege nu va fi adoptata niciodata. El a dezmintit energic orice speculatii care ar putea fi facute pe tema candidaturii unor lideri maghiari la parlametare printr-o astfel de fundatie. Insa, daca decizia va fi totusi adoptata in Camera Deputatilor, in ciuda liderilor UDMR, de ea ar putea profita alti reprezentanti ai comunitatii maghiare, precum radicalii din UCM, aflati in conflict direct cu Uniunea. Deocamdata, transformarea UCM in Partidul Civic Maghiar a fost blocata, judecandu-se la Tribunalul Bucuresti. Desi majoritatea fundatiilor sunt controlate de UDMR, exista unele, in curs de a fi declarate de interes public, care si-au afirmat disponibilitatea de a trimite candidati la Parlament.
«Maltezii» lui Puskas ar intra in politica
Un sondaj telefonic, efectuat de reporterii „Gardianul“ arata ca fundatiile sau asociatiile conduse de lideri ai UDMR par mai degraba neinteresate de a propune candidati la alegerile locale. Cu o singura exceptie:“Serviciul de Ajutor Maltez in Romania“, al carui presedinte este senatorul UDMR de Covasna Balint Zoltan Puskas. Un domn Lazar, de la respectivul ONG, ne-a declarat ca dat fiind numarul mare de filiale din toata tara, 27 la numar, i-ar tenta sa intre cu candidati proprii la alegerile locale. Fundatia „Communitas“ care reuneste mai multi lideri marcanti ai UDMR, cum ar fi Verestoy Attila sau Kelemen Hunor, este pe cale de a se transforma intr-un ONG declarat de utilitate publica, insa nu vor propune candidati proprii, chiar daca proiectul trecut ieri prin Senat va fi adoptat si de catre Camera Deputatilor. De mentionat ca la aceeasi adresa cu Fundatia „Communitas“ mai figureaza Fundatia pentru Scoala, unde curator (adunator de fonduri) este deputatul de Harghita Asztalos Ferenc. „Asociatia de Prietenie Korunk“, finantata de Fundatia Soros, care numara printre membrii sai pe deputatul UDMR de Cluj Konya-Hamar Sandor, va deveni cat de curand ONG de utilitate publica, insa nu se arata interesata de a intra in viata politica si cu alti membri. Nici Asociatia „Ermellek“, al carei presedinte este deputatul UDMR de Bihor Soki Bela, nu ar propune candidati proprii la locale, desi este considerata ca fiind un ONG de utilitate publica. Probabil nici nu mai are interesul atata timp cat sediul se afla in Primaria din Sacueni, judetul Bihor. In fine, „Fundatia Bernady Gyorgy“, al carei presedinte este onor-ministrul dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor, Borbely Laszlo, reprezinta un ONG de utilitate publica, nehotarat inca daca sa intre in politica sau nu, dupa cum ne-a spus o voce dulce din secretariatul fundatiei. Sondajul reporterilor de la „Gardianul“ a mai adunat si aproape zece raspunsuri de „Nem Tudom“, dar si multe amanari in privinta unui raspuns corect. In acest context, mai trebuie adaugat faptul ca propunerea adoptata la Senat cuprinde mai multe conditii. Organizatia care vrea sa depuna candidaturi la alegeri trebuie sa prezinte o lista de membri cuprizând un numar de cel putin 15% din numarul total al cetatenilor care s-au declarat ca apartinând minoritatii respective, iar denumirea organizatiei respective trebuie sa cuprinda, în mod obligatoriu, si denumirea minoritatii nationale în cauza. Aceste impedimente ar putea fi surmontate printr-o fuziune sau federatie a fundatiilor.
Communitas, cap de lista
Pe de alta parte, Fundatia Communitas înfiintata de UDMR, prin care sunt derulate fondurile alocate minoritatii maghiare din România, a fost declarata ieri de Guvern ca fiind de utilitate publica. Contactat de „Gardianul“, presedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, a precizat ca nu crede ca exista o legatura directa intre cele doua decizii, nefiind la curent cu intentia unor politicieni maghiari de a candida pe listele unei fundatii. Statutul de utilitate publica confera, printre altele, drept preferential la bunuri proprietate publica si la fonduri bugetare. Pe de alta parte, Guvernul a aprobat, in luna septembrie, un proiect de lege prin care a modificat Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii care solicita acordarea statutului de utilitate publica. In proiect se prevede ca acestea vor fi obligate sa „nu desfasoare activitati angajate politic sau activitati de sprijinire a unor partide sau aliante politice sau electorale, candidati in alegeri sau persoane care ocupa functii de demnitate publica“. Intrebat despre aceasta eventuala incompatibilitate, presedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, a declarat ca Uniunea nu este un partid politic, deci nu vede nicio contradictie intre implicarea unor lideri ai UDMR in Fundatia Communitas si statutul de utilitate publica a acesteia. Kelemen Hunor precizase, anterior acestei decizii a Guvernului, ca UDMR a cerut conducerii fundatiei sa faca demersuri pentru obtinerea statutului de utilitate publica. Deputatul UDMR a mai aratat ca, în prezent, fundatia îsi procura fonduri „exclusiv“ de la bugetul de stat, prin Departamentul pentru Relatii Interetnice, Consiliul Minoritatilor Nationale fiind cel care decide câti bani primeste fiecare minoritate nationala. El a mai declarat ca, fiind vorba de bani publici, fundatia Comunitas prezinta deconturile la Curtea de Conturi
.
Communitas sprijina TV Maghiara
Pe de alta parte, Kelemen nu a putut preciza implicarea financiara a Fundatiei Communitas in proiectul Televiziunii Maghiare din Transilvania, aratand ca nu se stie de altfel cand va incepe sa emita aceasta. Televiziunea Maghiara din Transilvania, detinuta de fundatia „Janovics Jeno“, al carei presedinte este fostul ministru al telecomunicatiilor, UDMR-istul Zsolt Nagy, anuntase ca a inceput recrutarea personalului si isi va demara activitatea din vara viitoare. Fondurile pentru crearea acestui post de televiziune au venit de la Ministerul ungar al Informaticii, ridicandu-se la o valoare de circa 1,2 milioane de euro. De asemenea, este oficial si faptul ca proiectul acesta este finantat si de „Communitas“, care administreaza resursele financiare destinate maghiarilor obtinute de la bugetul de stat al României, chiar inainte de a fi declarata de utilitate publica. Insa reprezentantii Fundatiei „Janovics Jenö“ au aratat ca Televiziunea Maghiara din Transilvania a fost infiintata in scopuri publice, dar, din cauza legislatiei romanesti, nu poate functiona decat ca un post comercial. Pe de alta parte, fostul ministru al telecomunicatiilor Zsolt Nagy a sustinut cu vehementa faptul ca, desi prezenti in Consiliul director al fundatiei care patroneaza viitorul post de televiziune, membrii UDMR nu se vor ocupa de politica editoriala. Nagy preciza ca membrii UDMR au „doar“ rolul de a numi viitoarea conducere a postului TV, managementul si redactorii-sefi.
Fundatiile pro-profit ale liderilor maghiari
UDMR nu este un partid politic, ci, conform statutului, tot o asociatie, Uniunea beneficiind, in aceasta calitate, de finantari
de la bugetul de stat din Romania si Ungaria. Insa, ca pentru a compensa alte activitati, cum ar fi cele ale lui Verestoy Atilla, liderii UDMR au creat o adevarata padure, foarte luxurianta, de ONG-uri si fundatii cultural-social-umanitare, toate profitabile economic. Initial, liderii cei mai marcanti ai UDMR figurau la prezidiul acestor fundatii. Este cazul lui Marko Bela, fostul presedinte al Communitas, care s-a retras ulterior din fruntea curatoriului fundatiei. Actualmente, in fruntea acestor fundatii se afla „reprezentanti“ recrutati, in general, din planul al doilea al UDMR, actualul presedinte al Communitas fiind, de exemplu, Takacs Csaba. Pe de alta parte, lideri politici, precum Cosmin Gusa sau presedintele Uniunii Liberale a Maghiarilor din Romånia, au acuzat aceste fundatii ale UDMR de a fi facilitat transferuri ilegale de fonduri primite de la Budapesta (via Fundatia „Illyes“) sau de la bugetul
Romaniei. De asemenea, exista suspiciunea ca aceste fundatii ar fi sponsorizat sau campania
UDMR si diferite afaceri ale unor oligarhi membri, sau apropiati de UDMR, precum Paszkany Arpad Zoltan sau Janos Kurko. De asemenea, au existat acuzatii ca fondurile au fost folosite pentru a sponsoriza edituri sau cotidiane conduse de lideri UDMR, precum Marko Bela sau Verestoy Atilla.
Prietenii, tinuti aproape
Nici PSD-istii nu au fost uitati de Calin si Popescu-Tariceanu. Fundatia „Renasterea pentru Educatie, Sanatate si Cultura“, condusa de Mihaela Geoana, sotia liderului PSD, Mircea Geoana, a fost recunoscuta de Guvern, la inceputul lui februarie, ca fiind de utilitate publica, statut care faciliteaza obtinerea de fonduri publice si a unui sediu din patrimoniul statului. Propunerea a venit din partea Ministerului Sanatatii. Potrivit argumentelor din nota de fundamentare a Hotarârii de Guvern, prin adoptarea statutului de utilitate publica, fundatia va putea sa-si îmbunatateasca activitatea în domeniul educatiei, prevenirii si tratamentului cancerului de sân.
UDMR-istii si fundatiile lor
Lista liderilor UDMR care conduc sau administreaza este foarte lunga. Cei mai proeminenti sunt: Verestoy Atilla, senator Harghita, membru al Comitetului de Directie al Fundatiei Communitas, al Fundatiei Omul si Viitorul, curator al Civitas. Membru fondator al Fundatiei Partium, Kostors, presedinte al Asociatiei Ardelene de Dezvoltare
a Intreprinderilor. Marko Bela, presedinte UDMR, fost presedinte al Communitas. Eckstein-Kovacs Peter, senator Cluj, curator al Fundatiei Civitas. Puskas Balint Zoltan, senator Covasna, presedinte al Asociatiei Serviciul de Ajutor Maltez in Romånia. Frunda Gyorgy, senator Mures, subcurator al Fundatiei Illyesi. Kelemen Hunor, deputat de Harghita, membru Communitas, presedinte Fundatia Pentru Scoala, Sogor Csaba, senator Harghita, membru al Fundatiilor Kalvin, Videopontes, presedinte al Asociatiei „O casa pentru mâine“.
Taxa auto va fi cu 40% mai mica de la 1 iulie, afirma ministrul finantelor
A treia formula a taxei auto
, programata sa intre in vigoare de la 1 iulie, va fi cu påna la 40% mai mica fata de varianta actuala. Cel putin asa asigura Varujan Vosganian, ministrul economiei si finantelor.
Guvernantii au inceput sa dea inapoi in privinta taxei auto, dupa ce Comisia Europeana a solicitat introducerea criteriului CO2 si pentru masinile Euro 3 – cele mai numeroase de pe piata
autohtona -, nu numai pentru autovehiculele Euro 4. Ieri, ministrul Varujan Vosganian a anuntat ca noua varianta a taxei auto de prima inmatriculare va fi cu 33-40% mai mica fata de cea actuala. “Formula pe care o propunem si care saptamâna viitoare va fi prezentata românilor se încadreaza în legislatia europeana si ea va fi, începand cu 1 iulie, valabila în Romånia. Noi o sa emitem ordonanta de urgenta în care sa se vada raspicat faptul ca banii
din aceasta taxa vor fi mai putini decat din actuala taxa”, a declarat Vosganian, intr-un interviu la Radio Romania Actualitati. Reducerea birului este singura “concesie” facuta de guvernul PNL-UDMR Tariceanu II pe marginea subiectului fierbinte al taxei auto. Chiar si cu perspectiva obtinerii unui vot negativ din partea alegatorilor, Executivul nu are de gand sa renunte la aceasta taxa, in ciuda “recomandarilor” presedintelui Traian Basescu. Ieri, premierul Calin Popescu Tariceanu a tinut sa mai faca inca o data apologia taxei speciale. “Taxa de poluare auto este una corecta si în acord cu regulile europene privind reducerea poluarii, norme pe care România trebuie sa le respecte fara a gasi diferite motive pentru a nu aplica aceste reglementari”, a declarat Tariceanu, la finalul sedintei de Guvern. Ca si colegul sau de partid Varujan Vosganian, Tariceanu a reamintit ca taxa este în interesul României prin mentinerea locurilor de munca în industria
de profil din România.
Razboiul dintre palate continua
Taxa auto continua sa fie subiectul unor dispute aprinse nu numai intre partidele in cautare de capital politic, ci si intre premier si presedintele Traian Basescu. Ieri, Tariceanu i-a mai dat o replica sefului statului la scrisoarea primita in urma cu doua zile pe tema taxei. El a respins, astfel, acuzatiile lui Basescu conform carora Romania ar fi incalcat Tratatul de aderare prin introducerea birului. “Daca România ar fi încalcat Tratatul de aderare, am fi fost sesizati de Comisia Europeana sau ar fi existat o decizie a Comisiei Europene sau a Curtii Europene de Justitie în acest sens. Nu este cazul”, a spus Tariceanu. Acesta le-a spus ministrilor, în sedinta de Guvern, ca este dezamagit de atitudinea “pur politicianista” a presedintelui în cazul taxei auto si a apreciat ca pozitia sefului statului afecteaza puternic negocierile Guvernului cu reprezentantii Comisiei Europene. “În loc ca noi sa fim solidari în ceea ce priveste interesul României si al românilor, exprimam pozitii de acest fel. Demersul presedintelui este pur politicianist si de interes electoral”, a afirmat premierul. Tariceanu uita, totusi, ca taxa auto a fost contestata oficial de 120.000 de romani prin campania
Realitatea TV. Petitia acestora a fost depusa atat la institutiile statului roman, cat si la Bruxelles.
, programata sa intre in vigoare de la 1 iulie, va fi cu påna la 40% mai mica fata de varianta actuala. Cel putin asa asigura Varujan Vosganian, ministrul economiei si finantelor.
Guvernantii au inceput sa dea inapoi in privinta taxei auto, dupa ce Comisia Europeana a solicitat introducerea criteriului CO2 si pentru masinile Euro 3 – cele mai numeroase de pe piata
autohtona -, nu numai pentru autovehiculele Euro 4. Ieri, ministrul Varujan Vosganian a anuntat ca noua varianta a taxei auto de prima inmatriculare va fi cu 33-40% mai mica fata de cea actuala. “Formula pe care o propunem si care saptamâna viitoare va fi prezentata românilor se încadreaza în legislatia europeana si ea va fi, începand cu 1 iulie, valabila în Romånia. Noi o sa emitem ordonanta de urgenta în care sa se vada raspicat faptul ca banii
din aceasta taxa vor fi mai putini decat din actuala taxa”, a declarat Vosganian, intr-un interviu la Radio Romania Actualitati. Reducerea birului este singura “concesie” facuta de guvernul PNL-UDMR Tariceanu II pe marginea subiectului fierbinte al taxei auto. Chiar si cu perspectiva obtinerii unui vot negativ din partea alegatorilor, Executivul nu are de gand sa renunte la aceasta taxa, in ciuda “recomandarilor” presedintelui Traian Basescu. Ieri, premierul Calin Popescu Tariceanu a tinut sa mai faca inca o data apologia taxei speciale. “Taxa de poluare auto este una corecta si în acord cu regulile europene privind reducerea poluarii, norme pe care România trebuie sa le respecte fara a gasi diferite motive pentru a nu aplica aceste reglementari”, a declarat Tariceanu, la finalul sedintei de Guvern. Ca si colegul sau de partid Varujan Vosganian, Tariceanu a reamintit ca taxa este în interesul României prin mentinerea locurilor de munca în industria
de profil din România.
Razboiul dintre palate continua
Taxa auto continua sa fie subiectul unor dispute aprinse nu numai intre partidele in cautare de capital politic, ci si intre premier si presedintele Traian Basescu. Ieri, Tariceanu i-a mai dat o replica sefului statului la scrisoarea primita in urma cu doua zile pe tema taxei. El a respins, astfel, acuzatiile lui Basescu conform carora Romania ar fi incalcat Tratatul de aderare prin introducerea birului. “Daca România ar fi încalcat Tratatul de aderare, am fi fost sesizati de Comisia Europeana sau ar fi existat o decizie a Comisiei Europene sau a Curtii Europene de Justitie în acest sens. Nu este cazul”, a spus Tariceanu. Acesta le-a spus ministrilor, în sedinta de Guvern, ca este dezamagit de atitudinea “pur politicianista” a presedintelui în cazul taxei auto si a apreciat ca pozitia sefului statului afecteaza puternic negocierile Guvernului cu reprezentantii Comisiei Europene. “În loc ca noi sa fim solidari în ceea ce priveste interesul României si al românilor, exprimam pozitii de acest fel. Demersul presedintelui este pur politicianist si de interes electoral”, a afirmat premierul. Tariceanu uita, totusi, ca taxa auto a fost contestata oficial de 120.000 de romani prin campania
Realitatea TV. Petitia acestora a fost depusa atat la institutiile statului roman, cat si la Bruxelles.
Basescu comanda si inflatiei
Presedintele Traian Basescu a declarat, ieri, ca, din cauza efectelor evolutiei mediului de afaceri
international, Romania a modificat obiectivul privind inflatia din 2008, de la 4,5% la 5,5%, iar pentru anul viitor este anticipat un nivel de 3,8%, transmite Mediafax.
"Din pacate, in ultimele doua luni ale anului trecut si in primele luni ale acestui an, obiectivele noastre in legatura cu acest subiect (n.r. - inflatia) nu au fost atinse. In 2007 obiectivul nostru a fost o inflatie anuala de 4,8%, dar, din nefericire, am atins 5,5% din inflatia anuala. In 2008 ne-am propus o inflatie de 4,5%, dar, din cauza efectelor evolutiei mediului de afaceri international, am corectat acest obiectiv la nivelul de 5,5%. Pentru anul urmator ne-am propus un obiectiv de inflatie de 3,8%", a spus seful statului la deschiderea Forumului Economic Romano-Suedez organizat la Stockholm.
Datele prezentate de Basescu sunt diferite fata de cele indicate de Institutul National de Statistica (INS), Banca Nationala a Romaniei (BNR) si Comisia Nationala de Prognoza (CNP).
Inflatia de la finele anului trecut a urcat la 6,57%, potrivit INS, tinta bancii centrale fiind, pentru 2007, de 4%, plus/minus un punct procentual.
In cel mai recent asupra inflatiei, publicat la inceputul lunii februarie, BNR a revizuit in crestere, cu 1,6 puncte procentuale, prognoza de inflatie pentru acest an, de la 4,3% la 5,9%, si estimeaza pentru decembrie 2009 o inflatie anuala de 3,9%. Tinta bancii centrale a ramas nemodificata, pentru 2008 fiind de 3,8%, plus
minus un punct procentual, iar pentru 2009 - de 3,5%, plus minus un punct procentual.
CNP a revizuit in crestere estimarile privind majorarea preturilor in acest an, cu 0,9 puncte procentuale, astfel ca inflatia se va situa, la finele anului 2008, la 5,4%, potrivit variantei preliminare a prognozei de primavara. Presedintele Basescu s-a intalnit, miercuri dimineata, la Stockholm, cu reprezentanti ai mediului de afaceri din aceasta tara, la deschiderea Forumului Economic Romano-Suedez.
Basescu a sustinut un discurs in limba engleza, precizand la inceput ca acesta reprezinta un nou prilej pentru presa sa rada si sa critice modul in care el vorbeste aceasta limba.
Presedintele Basescu le-a facut o prezentare "pragmatica" oamenilor de afaceri suedezi prezenti la eveniment asupra economiei romanesti. El a precizat ca in Romania se inregistreaza de cativa ani crestere economica si a subliniat
ca prioritatea in acest moment in Romania este tinerea sub control
a inflatiei.
international, Romania a modificat obiectivul privind inflatia din 2008, de la 4,5% la 5,5%, iar pentru anul viitor este anticipat un nivel de 3,8%, transmite Mediafax.
"Din pacate, in ultimele doua luni ale anului trecut si in primele luni ale acestui an, obiectivele noastre in legatura cu acest subiect (n.r. - inflatia) nu au fost atinse. In 2007 obiectivul nostru a fost o inflatie anuala de 4,8%, dar, din nefericire, am atins 5,5% din inflatia anuala. In 2008 ne-am propus o inflatie de 4,5%, dar, din cauza efectelor evolutiei mediului de afaceri international, am corectat acest obiectiv la nivelul de 5,5%. Pentru anul urmator ne-am propus un obiectiv de inflatie de 3,8%", a spus seful statului la deschiderea Forumului Economic Romano-Suedez organizat la Stockholm.
Datele prezentate de Basescu sunt diferite fata de cele indicate de Institutul National de Statistica (INS), Banca Nationala a Romaniei (BNR) si Comisia Nationala de Prognoza (CNP).
Inflatia de la finele anului trecut a urcat la 6,57%, potrivit INS, tinta bancii centrale fiind, pentru 2007, de 4%, plus/minus un punct procentual.
In cel mai recent asupra inflatiei, publicat la inceputul lunii februarie, BNR a revizuit in crestere, cu 1,6 puncte procentuale, prognoza de inflatie pentru acest an, de la 4,3% la 5,9%, si estimeaza pentru decembrie 2009 o inflatie anuala de 3,9%. Tinta bancii centrale a ramas nemodificata, pentru 2008 fiind de 3,8%, plus
minus un punct procentual, iar pentru 2009 - de 3,5%, plus minus un punct procentual.
CNP a revizuit in crestere estimarile privind majorarea preturilor in acest an, cu 0,9 puncte procentuale, astfel ca inflatia se va situa, la finele anului 2008, la 5,4%, potrivit variantei preliminare a prognozei de primavara. Presedintele Basescu s-a intalnit, miercuri dimineata, la Stockholm, cu reprezentanti ai mediului de afaceri din aceasta tara, la deschiderea Forumului Economic Romano-Suedez.
Basescu a sustinut un discurs in limba engleza, precizand la inceput ca acesta reprezinta un nou prilej pentru presa sa rada si sa critice modul in care el vorbeste aceasta limba.
Presedintele Basescu le-a facut o prezentare "pragmatica" oamenilor de afaceri suedezi prezenti la eveniment asupra economiei romanesti. El a precizat ca in Romania se inregistreaza de cativa ani crestere economica si a subliniat
ca prioritatea in acest moment in Romania este tinerea sub control
a inflatiei.
Romanii dau pe lux 150 mil. euro pe an
Valoarea locala a industriei de lux se ridica la peste 150 de milioane de euro, cresterea fata de anul anterior fiind de peste 20%, indica studiile realizate de compania de consultanta specializata in industria
luxului, CPP Management Consultants Ltd. In analiza au fost luate in calcul segmentele din industria modei, accesoriile, bijuteriile, ceasurile, masinile si decoratiunile interioare. Spre exemplu, din datele CPP, majoritatea marcilor de moda prezente in sistem de franciza pe piata
autohtona au raportat cresteri ale vinzarilor in 2007 fata de 2006 cu aproximativ 15%. „Cresterea anuala din 2006 a fost de 23%, cel mai inalt nivel fiind atins de catre accesorii, masini si decoratiuni
interioare sau mobila“, sustin reprezentantii CPP.
Pentru 2008, mai multe branduri de lux si-au comunicat intrarea pe piata romaneasca. Astfel, Louis Vuitton a anuntat inca de anul trecut ca isi va deschide primul magazin din Romania - in galeria comerciala a hotelului JW Marriott in luna mai a acestui an. Tot 2008 va fi si anul in care Gucci isi va face prezenta in Bucuresti, compania anuntind ca intentioneaza sa deschida un magazin monobrand cel mai probabil pe Calea Victoriei. Unitatea va fi operata printr-un sistem mixt franciza-joint venture, adica Gucci va detine actiuni la compania care va prelua brandul in franciza. Totodata, reprezentantii CPP sustin ca Hermes, unul dintre liderii mondiali ai pietei accesoriilor de lux, a confirmat la finele anului trecut ca este interesat de piata romaneasca. Compania ia in calcul posibilitatea unui parteneriat de concesiune in vederea intrarii pe piata romaneasca.
Pe linga acestea, alte marci celebre vor incheia contracte de exclusivitate cu magazine multibrand in vederea distributiei. Este, spre exemplu, cazul Dolce&Gabbana care isi va comercializa produsele
printr-un magazin al unui antreprenor italian ce se va deschide in Capitala la sfirsitul acestui an. Totodata, accesoriile apartinind marcilor Bottega Venetta si Burberry vor fi distribuite in mod oficial in Bucuresti din toamna lui 2008.
Noutatile de anul acesta nu se vor opri la moda si accesorii. Constructorul de automobile de lux Ferrari va deschide cel mai probabil in luna mai a acestui an, in Bucuresti, un showroom de 5.000 mp care va include un magazin, un restaurant si, ulterior, si o galerie de shopping, au declarat reprezentantii CPP. „Distributia Ferrari a fost realizata impreuna cu un partener local. Complexul care va gazdui showroomul Ferrari va include, de asemenea, si un magazin Ferrari, un restaurant Ferrari, dar si o galerie de shopping de lux. Galeria este programata sa se deschida in ultima parte a anului 2009 si va include marci internationale de top din domeniul modei si al accesoriilor“, a declarat Oliver Petcu, managing partner CPP. Potrivit acestuia, exista deja o comanda de 10 autoturisme Ferrari care urmeaza a fi livrate in urmatorul an, dupa cele 10 masini vindute anul trecut.
*
Mai mult
spatiu pentru Mercedes
Cresterea numarului de romani care isi permit masini luxoase a determinat reprezentantii Mercedes in Romania sa caute spatii pentru noi showroomuri. Printre potentialele viitoare zone se numara Ploiestiul si Constanta. „In momentul de fata prospectam piata, fiind in cautarea de noi sedii pentru showroomuri atit in Bucuresti, cit si in orasele mari ale tarii“, a declarat Alexandru Bojinca, director general la AutoKlass, dealer Mercedes-Benz.
luxului, CPP Management Consultants Ltd. In analiza au fost luate in calcul segmentele din industria modei, accesoriile, bijuteriile, ceasurile, masinile si decoratiunile interioare. Spre exemplu, din datele CPP, majoritatea marcilor de moda prezente in sistem de franciza pe piata
autohtona au raportat cresteri ale vinzarilor in 2007 fata de 2006 cu aproximativ 15%. „Cresterea anuala din 2006 a fost de 23%, cel mai inalt nivel fiind atins de catre accesorii, masini si decoratiuni
interioare sau mobila“, sustin reprezentantii CPP.
Pentru 2008, mai multe branduri de lux si-au comunicat intrarea pe piata romaneasca. Astfel, Louis Vuitton a anuntat inca de anul trecut ca isi va deschide primul magazin din Romania - in galeria comerciala a hotelului JW Marriott in luna mai a acestui an. Tot 2008 va fi si anul in care Gucci isi va face prezenta in Bucuresti, compania anuntind ca intentioneaza sa deschida un magazin monobrand cel mai probabil pe Calea Victoriei. Unitatea va fi operata printr-un sistem mixt franciza-joint venture, adica Gucci va detine actiuni la compania care va prelua brandul in franciza. Totodata, reprezentantii CPP sustin ca Hermes, unul dintre liderii mondiali ai pietei accesoriilor de lux, a confirmat la finele anului trecut ca este interesat de piata romaneasca. Compania ia in calcul posibilitatea unui parteneriat de concesiune in vederea intrarii pe piata romaneasca.
Pe linga acestea, alte marci celebre vor incheia contracte de exclusivitate cu magazine multibrand in vederea distributiei. Este, spre exemplu, cazul Dolce&Gabbana care isi va comercializa produsele
printr-un magazin al unui antreprenor italian ce se va deschide in Capitala la sfirsitul acestui an. Totodata, accesoriile apartinind marcilor Bottega Venetta si Burberry vor fi distribuite in mod oficial in Bucuresti din toamna lui 2008.
Noutatile de anul acesta nu se vor opri la moda si accesorii. Constructorul de automobile de lux Ferrari va deschide cel mai probabil in luna mai a acestui an, in Bucuresti, un showroom de 5.000 mp care va include un magazin, un restaurant si, ulterior, si o galerie de shopping, au declarat reprezentantii CPP. „Distributia Ferrari a fost realizata impreuna cu un partener local. Complexul care va gazdui showroomul Ferrari va include, de asemenea, si un magazin Ferrari, un restaurant Ferrari, dar si o galerie de shopping de lux. Galeria este programata sa se deschida in ultima parte a anului 2009 si va include marci internationale de top din domeniul modei si al accesoriilor“, a declarat Oliver Petcu, managing partner CPP. Potrivit acestuia, exista deja o comanda de 10 autoturisme Ferrari care urmeaza a fi livrate in urmatorul an, dupa cele 10 masini vindute anul trecut.
*
Mai mult
spatiu pentru Mercedes
Cresterea numarului de romani care isi permit masini luxoase a determinat reprezentantii Mercedes in Romania sa caute spatii pentru noi showroomuri. Printre potentialele viitoare zone se numara Ploiestiul si Constanta. „In momentul de fata prospectam piata, fiind in cautarea de noi sedii pentru showroomuri atit in Bucuresti, cit si in orasele mari ale tarii“, a declarat Alexandru Bojinca, director general la AutoKlass, dealer Mercedes-Benz.
ANL îşi face ieşirea de pe piaţa creditului ipotecar
După un deceniu în care a construit 25.000 de locuinţe evaluate astăzi la jumătate de miliard de euro, ANL admite că implicarea sa în zona de dezvoltare imobiliară prin credit ipotecar a fost un eşec.
Confruntată cu lipsa terenurilor din oraşele mari, cu competiţia acerbă a dezvoltatorilor privaţi, dar şi cu reticenţa antreprenorilor de construcţii în a prelua lucrările oferite - din cauza profiturilor neatractive - agenţia se gândeşte la o schimbare radicală a strategiei. În primul rând, creditul ipotecar, prin care au fost construite până acum doar 3.500 de locuinţe, va ieşi din oferta ANL, pentru a face loc proiectelor de locuinţe destinate închirierii. În al doilea rând, instituţia se va concentra asupra dezvoltărilor din oraşele mici
şi medii din provincie, acolo unde sunt şanse mai mari de a găsi terenuri, renunţând definitiv la Bucureşti. „Deja se construieşte masiv prin credit ipotecar, aşadar rolul agenţiei în acest domeniu s-a cam terminat. Ţinta ar fi locuinţele sociale“, confirmă, pentru Capital, Laszlo Borbely, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. Agenţia a construit până în prezent 21.000 de locuinţe destinate închirierii de către tineri şi mutării temporare a persoanelor care locuiesc în imobile
ce necesită consolidarea antiseismică.
Şi deputatul liberal Relu Fenechiu consideră că ANL ar trebui să se axeze pe locuinţele sociale, cu menţiunea că acestea ar trebui vândute către chiriaşi după cinci ani. În schimb, pesedistul Liviu Dragnea afirmă că ar trebui păstrate atât componenta
de construcţie de locuinţe sociale, cât şi cea de dezvoltare
prin credit ipotecar.
În încercarea de a da o mână de ajutor ANL, Guvernul a aprobat, recent, o hotărâre care stabileşte că instituţia poate intra în parteneriate cu posesori privaţi de terenuri pentru dezvoltări imobiliare prin intermediul unor credite ipotecare. Aceasta înseamnă că instituţia primeşte gratuit în folosinţă, pe perioada investiţiei, terenurile respective. „Decizia poate reprezenta o susţinere a activităţii agenţiei, dar, atâta vreme cât ANL nu cointeresează firmele
de construcţii prin oferirea unor plăţi care să genereze profit, nu va avea niciun efect“, crede preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), Laurenţiu Plosceanu.
În prezent, ANL desfăşoară 11 proiecte ce includ peste 2.000 de locuinţe, alte şase proiecte fiind în faza de contractare.
Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL) se pregăteşte să renunţe la construcţia de case prin credit ipotecar, urmând să se îndrepte exclusiv spre locuinţele destinate închirierii de către familiile tinere. Instituţia anunţă că vrea să se concentreze asupra dezvoltărilor din provincie, dar viitorul său este incert: terenurile sunt tot mai greu de găsit, iar firmele de construcţii nu mai sunt interesate de licitaţiile agenţiei.
Confruntată cu lipsa terenurilor din oraşele mari, cu competiţia acerbă a dezvoltatorilor privaţi, dar şi cu reticenţa antreprenorilor de construcţii în a prelua lucrările oferite - din cauza profiturilor neatractive - agenţia se gândeşte la o schimbare radicală a strategiei. În primul rând, creditul ipotecar, prin care au fost construite până acum doar 3.500 de locuinţe, va ieşi din oferta ANL, pentru a face loc proiectelor de locuinţe destinate închirierii. În al doilea rând, instituţia se va concentra asupra dezvoltărilor din oraşele mici
şi medii din provincie, acolo unde sunt şanse mai mari de a găsi terenuri, renunţând definitiv la Bucureşti. „Deja se construieşte masiv prin credit ipotecar, aşadar rolul agenţiei în acest domeniu s-a cam terminat. Ţinta ar fi locuinţele sociale“, confirmă, pentru Capital, Laszlo Borbely, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. Agenţia a construit până în prezent 21.000 de locuinţe destinate închirierii de către tineri şi mutării temporare a persoanelor care locuiesc în imobile
ce necesită consolidarea antiseismică.
Şi deputatul liberal Relu Fenechiu consideră că ANL ar trebui să se axeze pe locuinţele sociale, cu menţiunea că acestea ar trebui vândute către chiriaşi după cinci ani. În schimb, pesedistul Liviu Dragnea afirmă că ar trebui păstrate atât componenta
de construcţie de locuinţe sociale, cât şi cea de dezvoltare
prin credit ipotecar.
În încercarea de a da o mână de ajutor ANL, Guvernul a aprobat, recent, o hotărâre care stabileşte că instituţia poate intra în parteneriate cu posesori privaţi de terenuri pentru dezvoltări imobiliare prin intermediul unor credite ipotecare. Aceasta înseamnă că instituţia primeşte gratuit în folosinţă, pe perioada investiţiei, terenurile respective. „Decizia poate reprezenta o susţinere a activităţii agenţiei, dar, atâta vreme cât ANL nu cointeresează firmele
de construcţii prin oferirea unor plăţi care să genereze profit, nu va avea niciun efect“, crede preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), Laurenţiu Plosceanu.
În prezent, ANL desfăşoară 11 proiecte ce includ peste 2.000 de locuinţe, alte şase proiecte fiind în faza de contractare.
Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL) se pregăteşte să renunţe la construcţia de case prin credit ipotecar, urmând să se îndrepte exclusiv spre locuinţele destinate închirierii de către familiile tinere. Instituţia anunţă că vrea să se concentreze asupra dezvoltărilor din provincie, dar viitorul său este incert: terenurile sunt tot mai greu de găsit, iar firmele de construcţii nu mai sunt interesate de licitaţiile agenţiei.
Petrolul la maxim, dolarul la minim
Petrolul a atins pragul record de 110,20 dolari în cadrul tranzacţiilor de ieri de la New York, în timp
ce dolarul a scăzut din nou la niveluri minime record.
Moneda americană a scăzut ieri pe fondul temerilor investitorilor că Rezerva Federală plănuieşte să împrumute peste 200 de milioane de dolari băncilor americane pentru a reduce datoriile ipotecare, în scopul prevenirii recesiunii, relatează agenţia Bloomberg.
Dolarul a suferit cea mai mare
depreciere din ultimii 12 ani în faţa yenului şi a stabilit un nou record negativ în faţa monedei europene după ce fondul investiţional Carlyle Group a anunţat că nu îşi poate acoperi datoriile. Grupul a anunţat datorii în valoare de 16
,6 miliarde de dolari.
Două dintre cele mai influente bănci americane, Lehman Brothers Holdings Inc. şi JPMorgan Chase & Co., s-au alăturat, săptămâna trecută, grupului de bănci care prevăd intrarea în recesiune a Statelor Unite ale Americii.
ce dolarul a scăzut din nou la niveluri minime record.
Moneda americană a scăzut ieri pe fondul temerilor investitorilor că Rezerva Federală plănuieşte să împrumute peste 200 de milioane de dolari băncilor americane pentru a reduce datoriile ipotecare, în scopul prevenirii recesiunii, relatează agenţia Bloomberg.
Dolarul a suferit cea mai mare
depreciere din ultimii 12 ani în faţa yenului şi a stabilit un nou record negativ în faţa monedei europene după ce fondul investiţional Carlyle Group a anunţat că nu îşi poate acoperi datoriile. Grupul a anunţat datorii în valoare de 16
,6 miliarde de dolari.
Două dintre cele mai influente bănci americane, Lehman Brothers Holdings Inc. şi JPMorgan Chase & Co., s-au alăturat, săptămâna trecută, grupului de bănci care prevăd intrarea în recesiune a Statelor Unite ale Americii.
Aeroporturile din Moldova scoase la concesionare
Aeroporturile din Bacău, Iaşi şi Suceava, sunt la un pas de concesionare pentru că autorităţile locale fie nu au bani
pentru realizarea investiţiilor necesare, fie pentru că nu pot „evalua fezabilitatea opţiunii de a obţine fonduri europene”, pe motiv că strategia României cu privire la accesarea fondurilor structurale este neclară.
Cel mai aproape de concesionare se află aeroportul din Bacău, pentru care Consiliul Judeţean are deja finalizat un proiect din care reiese că înstrăinarea se va face pentru o perioadă de 35 de ani, în schimbul asigurării unor investiţii totale de 44,13 milioane de euro. Potrivit studiului de fundamentare întocmit de consorţiul format din Deloitte (pentru componenta
de finanţare, fiscalitate şi oportunităţi de afaceri), Iptana (componenta tehnică) şi Casa de Avocatură Boştină şi Asociaţii, pentru reparaţiile pistei şi lucrările de consolidare sunt necesare investiţii de 18 milioane euro, iar pentru un nou terminal de pasageri alte 9,1 milioane euro.
Tot din acelaşi studiu reiese că la capătul perioadei de concesionare traficul anual va fi de 1.200.000 pasageri, de 12 ori mai mare decât cel înregistrat anul trecut. În acelaşi timp, oficialii locali estimează că potenţialul concesionar ar putea să-şi amortizeze investiţia în prima treime a contractului. „ Pentru o rată de rentabilitate satisfăcătoare concesionarul va trebui să crească nivelul actual al taxelor de aeroport. Consultantul ne-a asigurat că acesta ar putea intra pe profit după cel mult 12 ani”, a declarat pentru Gândul Dragoş Benea, preşedintele Consiliului Judeţean Bacău.
Chinezii privesc spre Iaşi şi Suceava
Pentru aeroportul din capitala Moldovei, planurile sunt şi mai mari
. Autorităţile prevăd că Iaşiul va lua locul Timişoarei, urmând ca în scurt timp să devină un „hub între Vest şi Orientul Mijlociu”. Deşi abia a trecut de 100.000 de pasageri în 2007, oficialii Consiliului Judeţean Iaşi cred că traficul va atinge în 10-15 ani aproximativ 1,5 milioane de pasageri.
„La ora actuală am terminat faza de proiectare pentru prima pistă elastică din România (3.000 m). Pentru realizarea pistei avem promis un sprijin guvernamental de 50-60 milioane de euro. Deja există 10 companii aeriene de pasageri care aşteaptă să opereze pe aeroportul din Iaşi după finalizarea pistei”, a precizat telefonic Lucian Profir, vicepreşedintele CJ Iaşi, la capătul unei întâlniri avute cu câţiva reprezentanţi ai guvernului chinez, interesat să investească în aeroportul moldav.
La rândul lor, autorităţile locale din Suceava susţin că vor avea săptămâna viitoare o serie de întrevederi cu investitori din Statele Unite şi China. Potrivit lui Petru Ştirbu, director general în cadrul Consiliului Judeţean Suceava, necesarul de investiţii pentru aeroport se ridică la 80-100 milioane de euro. Acesta a mai punctat faptul că consorţiul de firme
asiatice s-a arătat interesat de centrul expoziţional din preajma aeroportului, manifestându-şi totodată intenţia de a dezvolta
o reţea de firme cu activităţi în domenii precum IT şi confecţii.
pentru realizarea investiţiilor necesare, fie pentru că nu pot „evalua fezabilitatea opţiunii de a obţine fonduri europene”, pe motiv că strategia României cu privire la accesarea fondurilor structurale este neclară.
Cel mai aproape de concesionare se află aeroportul din Bacău, pentru care Consiliul Judeţean are deja finalizat un proiect din care reiese că înstrăinarea se va face pentru o perioadă de 35 de ani, în schimbul asigurării unor investiţii totale de 44,13 milioane de euro. Potrivit studiului de fundamentare întocmit de consorţiul format din Deloitte (pentru componenta
de finanţare, fiscalitate şi oportunităţi de afaceri), Iptana (componenta tehnică) şi Casa de Avocatură Boştină şi Asociaţii, pentru reparaţiile pistei şi lucrările de consolidare sunt necesare investiţii de 18 milioane euro, iar pentru un nou terminal de pasageri alte 9,1 milioane euro.
Tot din acelaşi studiu reiese că la capătul perioadei de concesionare traficul anual va fi de 1.200.000 pasageri, de 12 ori mai mare decât cel înregistrat anul trecut. În acelaşi timp, oficialii locali estimează că potenţialul concesionar ar putea să-şi amortizeze investiţia în prima treime a contractului. „ Pentru o rată de rentabilitate satisfăcătoare concesionarul va trebui să crească nivelul actual al taxelor de aeroport. Consultantul ne-a asigurat că acesta ar putea intra pe profit după cel mult 12 ani”, a declarat pentru Gândul Dragoş Benea, preşedintele Consiliului Judeţean Bacău.
Chinezii privesc spre Iaşi şi Suceava
Pentru aeroportul din capitala Moldovei, planurile sunt şi mai mari
. Autorităţile prevăd că Iaşiul va lua locul Timişoarei, urmând ca în scurt timp să devină un „hub între Vest şi Orientul Mijlociu”. Deşi abia a trecut de 100.000 de pasageri în 2007, oficialii Consiliului Judeţean Iaşi cred că traficul va atinge în 10-15 ani aproximativ 1,5 milioane de pasageri.
„La ora actuală am terminat faza de proiectare pentru prima pistă elastică din România (3.000 m). Pentru realizarea pistei avem promis un sprijin guvernamental de 50-60 milioane de euro. Deja există 10 companii aeriene de pasageri care aşteaptă să opereze pe aeroportul din Iaşi după finalizarea pistei”, a precizat telefonic Lucian Profir, vicepreşedintele CJ Iaşi, la capătul unei întâlniri avute cu câţiva reprezentanţi ai guvernului chinez, interesat să investească în aeroportul moldav.
La rândul lor, autorităţile locale din Suceava susţin că vor avea săptămâna viitoare o serie de întrevederi cu investitori din Statele Unite şi China. Potrivit lui Petru Ştirbu, director general în cadrul Consiliului Judeţean Suceava, necesarul de investiţii pentru aeroport se ridică la 80-100 milioane de euro. Acesta a mai punctat faptul că consorţiul de firme
asiatice s-a arătat interesat de centrul expoziţional din preajma aeroportului, manifestându-şi totodată intenţia de a dezvolta
o reţea de firme cu activităţi în domenii precum IT şi confecţii.
Finantele someaza persoanele fizice: CAS sau TVA
Niciun venit nesuprataxat - este filozofia de viata
a Ministerului Economiei
si Finantelor (MEF). Dupa ce au scapat de taxarea cu CAS, in urma balbaielilor ministrului muncii, Paul Pacuraru, contribuabilii nu au evadat din mainile lungi ale oamenilor ministrului economiei si finantelor, Varujan Vosganian. Pentru castiguri din drepturi de autor de 3.000 euro pe luna persoanele fizice nu mai au scapare: fie isi iau salariu si platesc CAS, fie platesc TVA. Astfel, orice persoana care a inregistrat un venit provenit din activitati comerciale, exercitarea de profesiuni liberale sau din drepturi de autor de peste 35.000 euro anual (aproximativ 3.000 de euro pe luna) este inregistrata automat in scop de TVA. Prevederea nu e noua, numai ca nu prea se aplica. De aceea, prin ordin al presedintelui ANAF, Fiscul a decis ca „anual, dupa prelucrarea formularelor (200) Declaratie privind veniturile realizate, pe baza informatiilor existente în baza centrala de date
pentru administrarea impozitului pe venit, se întocmeste lista persoanelor fizice care obtin venituri comerciale/din profesii libere/din drepturi de proprietate intelectuala al caror venit brut anual depaseste 35.000 euro, calculat în echivalent în lei, în conditiile prevazute de art. 152 din Codul Fiscal”. Listele întocmite se transmit, in cazul persoanelor fizice care obtin venituri comerciale/din profesii libere, organului fiscal în a carui raza teritoriala se afla sediul sau locul principal de desfasurare a activitatii, iar in cel al persoanelor fizice care realizeaza venituri din drepturi de autor – organului fiscal în a carui raza teritoriala îsi are domiciliul persoana fizica. Concluzia: contribuabili romani, in momentul in care ati ajuns la un castig anual de 34.999 euro, restul castigului mutati-l pe salarii. Asta daca nu vreti sa va faceti o microintreprindere.
a Ministerului Economiei
si Finantelor (MEF). Dupa ce au scapat de taxarea cu CAS, in urma balbaielilor ministrului muncii, Paul Pacuraru, contribuabilii nu au evadat din mainile lungi ale oamenilor ministrului economiei si finantelor, Varujan Vosganian. Pentru castiguri din drepturi de autor de 3.000 euro pe luna persoanele fizice nu mai au scapare: fie isi iau salariu si platesc CAS, fie platesc TVA. Astfel, orice persoana care a inregistrat un venit provenit din activitati comerciale, exercitarea de profesiuni liberale sau din drepturi de autor de peste 35.000 euro anual (aproximativ 3.000 de euro pe luna) este inregistrata automat in scop de TVA. Prevederea nu e noua, numai ca nu prea se aplica. De aceea, prin ordin al presedintelui ANAF, Fiscul a decis ca „anual, dupa prelucrarea formularelor (200) Declaratie privind veniturile realizate, pe baza informatiilor existente în baza centrala de date
pentru administrarea impozitului pe venit, se întocmeste lista persoanelor fizice care obtin venituri comerciale/din profesii libere/din drepturi de proprietate intelectuala al caror venit brut anual depaseste 35.000 euro, calculat în echivalent în lei, în conditiile prevazute de art. 152 din Codul Fiscal”. Listele întocmite se transmit, in cazul persoanelor fizice care obtin venituri comerciale/din profesii libere, organului fiscal în a carui raza teritoriala se afla sediul sau locul principal de desfasurare a activitatii, iar in cel al persoanelor fizice care realizeaza venituri din drepturi de autor – organului fiscal în a carui raza teritoriala îsi are domiciliul persoana fizica. Concluzia: contribuabili romani, in momentul in care ati ajuns la un castig anual de 34.999 euro, restul castigului mutati-l pe salarii. Asta daca nu vreti sa va faceti o microintreprindere.
Pentru prima data in istorie, aurul depaseste pragul de 1.000 de dolari pe uncie
ncia de aur a atins la bursa de la New York valoarea record de 1.000 de dolari, ca urmare a cresterii pretului barilului de petrol si deprecierii dolarului. Cu toate acestea, la bursa de specialitate de la
Londra (London Bullion Market), care stabileste pretul de referinta pe piata, metalul galben a ramas sub pragul de 1.000 de dolari, fiind cotat, la ora 13,00 GMT, la valoarea de 997,65 dolari uncia, relateaza BBC News.
Temerile legate de intrarea in recesiune a economiei
SUA si asteptarile ca Rezerva Federala americana (Fed) va continua reducerea ratei
dobanzii de politica monetara pentru a sustine economia exercita presiuni in sensul deprecierii asupra dolarului, in timp
ce sustin trendul ascendent al pretului aurului si petrolului, ca instrumente alternative de investitie
.
Deprecierea dolarului determina marfurile exprimate in moneda americana sa fie mai ieftine pentru investitorii in alte valute. Preturile la aur si petrol au urcat cu 19%, respectiv cu 15% de la inceputul acestui an.
Euro a atins, joi, un nou maxim istoric fata de moneda americana, depasind nivelul de 1,56 dolari pe unitate, in contextul intensificarii temerilor legate de situatia in care se afla economia americana si sectorul financiar.
De asemenea, moneda americana s-a depreciat si fata de yen, dolarul fiind cotat la 99,77 yeni pe unitate, cel mai scazut nivel din 1995. Dolarul s-a depreciat fata de yen cu 10% de la inceputul acestui an.
Londra (London Bullion Market), care stabileste pretul de referinta pe piata, metalul galben a ramas sub pragul de 1.000 de dolari, fiind cotat, la ora 13,00 GMT, la valoarea de 997,65 dolari uncia, relateaza BBC News.
Temerile legate de intrarea in recesiune a economiei
SUA si asteptarile ca Rezerva Federala americana (Fed) va continua reducerea ratei
dobanzii de politica monetara pentru a sustine economia exercita presiuni in sensul deprecierii asupra dolarului, in timp
ce sustin trendul ascendent al pretului aurului si petrolului, ca instrumente alternative de investitie
.
Deprecierea dolarului determina marfurile exprimate in moneda americana sa fie mai ieftine pentru investitorii in alte valute. Preturile la aur si petrol au urcat cu 19%, respectiv cu 15% de la inceputul acestui an.
Euro a atins, joi, un nou maxim istoric fata de moneda americana, depasind nivelul de 1,56 dolari pe unitate, in contextul intensificarii temerilor legate de situatia in care se afla economia americana si sectorul financiar.
De asemenea, moneda americana s-a depreciat si fata de yen, dolarul fiind cotat la 99,77 yeni pe unitate, cel mai scazut nivel din 1995. Dolarul s-a depreciat fata de yen cu 10% de la inceputul acestui an.
Instigaţi să ne decimăm pădurile
Austroprojekt ne recomandă să tăiem cu 70% mai mulţi arbori
Firma sugerează doborârea copacilor chiar şi înainte de vârsta de exploatare
FAP: Se apără interesul unor firme forestiere din străinătate
Dezastrele provocate de tăierea pădurilor din România par să fi fost uitate sau cel puţin ignorate de autorităţi. Ca de obicei, singurele care se sesizează sunt organizaţiile nonguvernamentale. Astfel, Federaţia pentru Apărarea Pădurilor (FAP), ONG care se ocupă de protejarea pădurilor din România indiferent de forma de proprietate, a contestat studiul realizat de o societate austriacă, prin care se recomanda creşterea cu aproape 70% a volumului anual al tăierilor. Austroprojekt, societatea desemnată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să realizeze un studiu preliminar legat de acest aspect, este acuzată de FAP că dezinformează asupra potenţialului industrial al pădurilor României, stimulând, fără bază reală, investiţii în industriile de exploatare şi de industrializare a lemnului.
"După cum se ştie, pădurile ţării - atât de necesare pentru asigurarea echilibrului ecologic în ţară şi implicit, a siguranţei naţionale - sunt ameninţate în structura
şi existenţa lor de o multitudine de factori agresivi, cum sunt: schimbările climatice globale, corupţia şi tăierile ilicite, legislaţia silvică permisivă, incoerentă şi contradictorie", notează preşedintele FAP, Marian Stoicescu, citat de Mediafax.
Potrivit acestuia, la
aceşti factori distructivi, în ultimul timp, s-au adăugat şi "insistenţele unor instituţii internaţionale, care urmăresc majorarea nejustificată şi periculoasă a volumului tăierilor în pădurile ţării, ceea ce ar fi în interesul unor firme forestiere din ţară sau străinătate", odată ce studiul recomandă majorarea volumului anual al pădurilor din România cu până la 10 milioane metri cubi.
"Firma austriacă Austroprojekt, desemnată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România şi finanţată prin Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, în cadrul studiului referitor la «Silvicultura şi industria forestieră din România», în baza unor calcule nefundamentate, ignorând realităţile româneşti, recomandă majorarea volumului anual al tăierilor din pădurile ţării noastre de la 16-17 milioane metri cubi cât a fost în ultimii ani, la 23-27 milioane metri cubi pentru următorii ani", susţine FAP, precizând că austriecii au adoptat în principal "tăierea pădurilor înainte de vârsta exploatabilităţii" şi "creşterea cu aproximativ 65 la sută a volumului de extras prin rărituri în pădurile tinere".
Nivelul actual este deja cu 5.000 mc mai mare
ONG-ul arată în protestul său că volumul de lemn posibil recoltat este exagerat de firma austriacă, aceasta dezinformând "pe plan intern şi internaţional asupra potenţialului industrial al pădurilor României, stimulând, fără o bază reală, mari investiţii autohtone şi străine în industriile de exploatare şi de industrializare a lemnului". În opinia reprezentanţilor FAP, acest lucru va duce la epuizarea resurselor forestiere accesibile, la destabilizarea pădurilor ţării, la degradarea ireversibilă a mediului şi, în timp, va genera şomaj şi convulsii sociale. "Aceste procese vor fi cu atât mai intense şi îndelungate cu cât se va întârzia dotarea tuturor pădurilor cu drumuri forestiere", notează FAP.
Alte acuze aduse Austroprojekt privesc măsurile "nepotrivite" condiţiilor naturale şi sociale precum înfiinţarea de culturi speciale pentru celuloză în locul pădurilor polifuncţionale.
"Se precizează că studiul menţionat mai sus a fost dezbătut într-o consfătuire organizată în luna februarie 2008 la Sinaia cu participarea reprezentanţilor MADR, RNP - Romsilva, asociaţiilor proprietarilor de păduri, ONG-uri, dar la care nu au fost invitaţi membri ai Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor, ai Academiei Române şi ai Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, susţine preşedintele FAP, Marian Stoicescu. Exprimându-şi profunda îngrijorare faţă de nivelul "posibilităţii" anuale a pădurilor, de 22,5 milioane metri cubi, Stoicescu a arătat că acest nivel este mai mare cu aproximativ cinci milioane metri cubi faţă de cel anunţat de institutul de profil (ICAS), în anul 2002.
Sperând că austriecii de la Austroprojekt îşi vor "revizui concepţia şi studiul preliminar", FAP a cerut conducerii Ministerului Agriculturii şi Romsilva să nu pună în aplicare
studiul menţionat şi să aibă în vedere "gravitatea consecinţelor eventualei aplicări a recomandărilor cuprinse în studiul elaborat de firma austriacă".
Tranzacţiile ilegale ale austriecilor
Preşedintele FAP ar putea face referire în comunicatul său la ilegalităţile comise în urmă cu trei ani de firma austriacă SC Schweighoffer Holzindustrie SRL Sebeş. Aşa cum am mai scris, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii de atunci, Vasile Lupu, ne-a informat că austriecii din Sebeş au fost amendaţi cu 11.000 lei, fiindu-le confiscată cantitatea de 6.270 metri cubi pentru care nu aveau acte de provenienţă.
În urma verificărilor efectuate de inspectorii ITRSV Cluj, în judeţul Alba, s-a dispus continuarea controlului
la firmele şi persoanele fizice care au furnizat masa
lemnoasă către SC Schweighoffer Holzindustrie SRL Sebeş. După verificare au fost sancţionate 11 firme cu amenzi în valoare totală de 6.280 lei, fiindu-le confiscaţi 330 metri cubi de material lemnos. De asemenea, din verificarea suprafeţelor forestiere aflate în posesia a 12 proprietari au rezultat tăieri ilegale în volum de 170 metri cubi.
Firma sugerează doborârea copacilor chiar şi înainte de vârsta de exploatare
FAP: Se apără interesul unor firme forestiere din străinătate
Dezastrele provocate de tăierea pădurilor din România par să fi fost uitate sau cel puţin ignorate de autorităţi. Ca de obicei, singurele care se sesizează sunt organizaţiile nonguvernamentale. Astfel, Federaţia pentru Apărarea Pădurilor (FAP), ONG care se ocupă de protejarea pădurilor din România indiferent de forma de proprietate, a contestat studiul realizat de o societate austriacă, prin care se recomanda creşterea cu aproape 70% a volumului anual al tăierilor. Austroprojekt, societatea desemnată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să realizeze un studiu preliminar legat de acest aspect, este acuzată de FAP că dezinformează asupra potenţialului industrial al pădurilor României, stimulând, fără bază reală, investiţii în industriile de exploatare şi de industrializare a lemnului.
"După cum se ştie, pădurile ţării - atât de necesare pentru asigurarea echilibrului ecologic în ţară şi implicit, a siguranţei naţionale - sunt ameninţate în structura
şi existenţa lor de o multitudine de factori agresivi, cum sunt: schimbările climatice globale, corupţia şi tăierile ilicite, legislaţia silvică permisivă, incoerentă şi contradictorie", notează preşedintele FAP, Marian Stoicescu, citat de Mediafax.
Potrivit acestuia, la
aceşti factori distructivi, în ultimul timp, s-au adăugat şi "insistenţele unor instituţii internaţionale, care urmăresc majorarea nejustificată şi periculoasă a volumului tăierilor în pădurile ţării, ceea ce ar fi în interesul unor firme forestiere din ţară sau străinătate", odată ce studiul recomandă majorarea volumului anual al pădurilor din România cu până la 10 milioane metri cubi.
"Firma austriacă Austroprojekt, desemnată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România şi finanţată prin Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, în cadrul studiului referitor la «Silvicultura şi industria forestieră din România», în baza unor calcule nefundamentate, ignorând realităţile româneşti, recomandă majorarea volumului anual al tăierilor din pădurile ţării noastre de la 16-17 milioane metri cubi cât a fost în ultimii ani, la 23-27 milioane metri cubi pentru următorii ani", susţine FAP, precizând că austriecii au adoptat în principal "tăierea pădurilor înainte de vârsta exploatabilităţii" şi "creşterea cu aproximativ 65 la sută a volumului de extras prin rărituri în pădurile tinere".
Nivelul actual este deja cu 5.000 mc mai mare
ONG-ul arată în protestul său că volumul de lemn posibil recoltat este exagerat de firma austriacă, aceasta dezinformând "pe plan intern şi internaţional asupra potenţialului industrial al pădurilor României, stimulând, fără o bază reală, mari investiţii autohtone şi străine în industriile de exploatare şi de industrializare a lemnului". În opinia reprezentanţilor FAP, acest lucru va duce la epuizarea resurselor forestiere accesibile, la destabilizarea pădurilor ţării, la degradarea ireversibilă a mediului şi, în timp, va genera şomaj şi convulsii sociale. "Aceste procese vor fi cu atât mai intense şi îndelungate cu cât se va întârzia dotarea tuturor pădurilor cu drumuri forestiere", notează FAP.
Alte acuze aduse Austroprojekt privesc măsurile "nepotrivite" condiţiilor naturale şi sociale precum înfiinţarea de culturi speciale pentru celuloză în locul pădurilor polifuncţionale.
"Se precizează că studiul menţionat mai sus a fost dezbătut într-o consfătuire organizată în luna februarie 2008 la Sinaia cu participarea reprezentanţilor MADR, RNP - Romsilva, asociaţiilor proprietarilor de păduri, ONG-uri, dar la care nu au fost invitaţi membri ai Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor, ai Academiei Române şi ai Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, susţine preşedintele FAP, Marian Stoicescu. Exprimându-şi profunda îngrijorare faţă de nivelul "posibilităţii" anuale a pădurilor, de 22,5 milioane metri cubi, Stoicescu a arătat că acest nivel este mai mare cu aproximativ cinci milioane metri cubi faţă de cel anunţat de institutul de profil (ICAS), în anul 2002.
Sperând că austriecii de la Austroprojekt îşi vor "revizui concepţia şi studiul preliminar", FAP a cerut conducerii Ministerului Agriculturii şi Romsilva să nu pună în aplicare
studiul menţionat şi să aibă în vedere "gravitatea consecinţelor eventualei aplicări a recomandărilor cuprinse în studiul elaborat de firma austriacă".
Tranzacţiile ilegale ale austriecilor
Preşedintele FAP ar putea face referire în comunicatul său la ilegalităţile comise în urmă cu trei ani de firma austriacă SC Schweighoffer Holzindustrie SRL Sebeş. Aşa cum am mai scris, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii de atunci, Vasile Lupu, ne-a informat că austriecii din Sebeş au fost amendaţi cu 11.000 lei, fiindu-le confiscată cantitatea de 6.270 metri cubi pentru care nu aveau acte de provenienţă.
În urma verificărilor efectuate de inspectorii ITRSV Cluj, în judeţul Alba, s-a dispus continuarea controlului
la firmele şi persoanele fizice care au furnizat masa
lemnoasă către SC Schweighoffer Holzindustrie SRL Sebeş. După verificare au fost sancţionate 11 firme cu amenzi în valoare totală de 6.280 lei, fiindu-le confiscaţi 330 metri cubi de material lemnos. De asemenea, din verificarea suprafeţelor forestiere aflate în posesia a 12 proprietari au rezultat tăieri ilegale în volum de 170 metri cubi.
Nu mă-nnebuni, Monica?
Parlamentul ar trebui să voteze cu mascaţii la
uşă
Doamna Macovei, cea mai mare
luptătoare împotriva corupţiei din România postdecembristă, ne dă soluţia finală în ceea ce priveşte stârpirea odiosului fenomen. Am aşteptat, dar a meritat. Ca toate ideile mari, propunerea fostei titulare de la Justiţie este simplă.
Teza porneşte de la constatarea unanim acceptată de altfel că societatea noastră este profund coruptă. Apoi se stabileşte sediul materiei. Cuibul corupţiei se situează în parlament. Acolo, infractorii fură făcând legi pentru ei, nu în interesul oamenilor. Dar parlamentul singur, oricât este el de putred până în măduva oaselor, nu ar putea duce la perfecţiune sistemul
ticăloşit. În cârdăşie cu Legislativul se află Curtea Constituţională.
Indivizii în robe roşii amenajează legile votate de aleşii-infractori astfel încât hoţii să scape de judecată. Doamna Monica Macovei nu se mulţumeşte doar în a zugrăvi realitatea oricât de dureroase ar fi adevărurile pe care le spune. Pesimiştii ar zice că totul este pierdut, că nu se mai poate face nimic.
Foarte mulţi oameni sunt convinşi că aşa stau lucrurile, au capitulat. Ei cred că toată clasa politică fură, că parlamentul este cuibul vampirilor, că judecătorii Curţii Constituţionale, valeţi de casă ai lui Ion Iliescu, sunt ciraci ai hoţilor. Dar sărmanii oameni nu văd ce ar putea face. Iată că se poate! Doamna Macovei dă soluţia. Parlamentul şi Curtea Constituţională să voteze sub supravegherea procurorilor.
Cum i-au văzut că o zbârcesc, cum au simţit că strecoară o şopârlă într-un text de lege sau într-o decizie de constituţionalitate, gata, la bulău cu ei. Nici n-ar mai trebui sesizare prealabilă. Ordinea de zi s-ar trimite dimineaţa la DNA, de la care ar trebui să vină decizia privind votul corect. După care e uşor. Se vede fiecare cum a votat şi cei răi vor fi separaţi de cei buni.
La fel, Curtea Constituţională ar delibera cu mascaţii la uşă. Nu există motive
pentru care o asemenea abordare să nu dea rezultate. Probabil că, în cel mult o lună după aplicarea
noului sistem, corupţia ar fi stârpită definitiv spre marea mulţumire a publicului spectator, care ar fi urmărit cu sufletul la gură demascarea duşmanilor poporului.
Ar fi şi două dezavantaje, minore de altfel. Primul, dacă se termină aşa repede cu corupţii, ce se mai dă la televizor seara la oră de maximă audienţă? Cu cine te mai lupţi, pe cine mai acuzi? Uneori, lipsa duşmanului este mai periculoasă decât existenţa lui. Al doilea, poate îşi mai aduce aminte cineva că un sistem similar a funcţionat în România până în 1989 şi nu a excelat în combaterea corupţiei. Poate, cine ştie, va merge mai bine acum.
uşă
Doamna Macovei, cea mai mare
luptătoare împotriva corupţiei din România postdecembristă, ne dă soluţia finală în ceea ce priveşte stârpirea odiosului fenomen. Am aşteptat, dar a meritat. Ca toate ideile mari, propunerea fostei titulare de la Justiţie este simplă.
Teza porneşte de la constatarea unanim acceptată de altfel că societatea noastră este profund coruptă. Apoi se stabileşte sediul materiei. Cuibul corupţiei se situează în parlament. Acolo, infractorii fură făcând legi pentru ei, nu în interesul oamenilor. Dar parlamentul singur, oricât este el de putred până în măduva oaselor, nu ar putea duce la perfecţiune sistemul
ticăloşit. În cârdăşie cu Legislativul se află Curtea Constituţională.
Indivizii în robe roşii amenajează legile votate de aleşii-infractori astfel încât hoţii să scape de judecată. Doamna Monica Macovei nu se mulţumeşte doar în a zugrăvi realitatea oricât de dureroase ar fi adevărurile pe care le spune. Pesimiştii ar zice că totul este pierdut, că nu se mai poate face nimic.
Foarte mulţi oameni sunt convinşi că aşa stau lucrurile, au capitulat. Ei cred că toată clasa politică fură, că parlamentul este cuibul vampirilor, că judecătorii Curţii Constituţionale, valeţi de casă ai lui Ion Iliescu, sunt ciraci ai hoţilor. Dar sărmanii oameni nu văd ce ar putea face. Iată că se poate! Doamna Macovei dă soluţia. Parlamentul şi Curtea Constituţională să voteze sub supravegherea procurorilor.
Cum i-au văzut că o zbârcesc, cum au simţit că strecoară o şopârlă într-un text de lege sau într-o decizie de constituţionalitate, gata, la bulău cu ei. Nici n-ar mai trebui sesizare prealabilă. Ordinea de zi s-ar trimite dimineaţa la DNA, de la care ar trebui să vină decizia privind votul corect. După care e uşor. Se vede fiecare cum a votat şi cei răi vor fi separaţi de cei buni.
La fel, Curtea Constituţională ar delibera cu mascaţii la uşă. Nu există motive
pentru care o asemenea abordare să nu dea rezultate. Probabil că, în cel mult o lună după aplicarea
noului sistem, corupţia ar fi stârpită definitiv spre marea mulţumire a publicului spectator, care ar fi urmărit cu sufletul la gură demascarea duşmanilor poporului.
Ar fi şi două dezavantaje, minore de altfel. Primul, dacă se termină aşa repede cu corupţii, ce se mai dă la televizor seara la oră de maximă audienţă? Cu cine te mai lupţi, pe cine mai acuzi? Uneori, lipsa duşmanului este mai periculoasă decât existenţa lui. Al doilea, poate îşi mai aduce aminte cineva că un sistem similar a funcţionat în România până în 1989 şi nu a excelat în combaterea corupţiei. Poate, cine ştie, va merge mai bine acum.
Băieţii deştepţi de sub patrafir
„Agenda bisericii se converteş te în program
electoral“.
Anul electoral este dar divin pentru înalţii ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române şi prilej de revelaţii mistice pentru politicieni.
Este momentul fuziunii depline între politică şi Biserică, în beneficiul amândurora şi în defavoarea laicităţii statului. Odată închis capitolul colaborării preoţilor cu fosta Securitate
, se fac paşi concreţi pentru catehizarea şcolii, înlocuirea unor prevederi din Codul civil cu pasaje biblice şi, mai nou, pentru revenirea preoţilor în administraţia locală şi centrală. Toate sub pretextul curăţării moravurilor publice, ca şi cum numai în religie există morală. Agenda Bisericii se converteşte în program electoral.
Delirul becalian a apus. O cruce descrisă larg pe piept şi o pungă cu arginţi valorează, la scara eternităţii, nimic. Oricum, mai puţin decât hotărârea guvernului liberal de a finanţa jumătate din Catedrala Mântuirii Neamului, ale cărei costuri
de construcţie se ridică la aproape 500 de milioane de euro. Sau decât recomandarea CNA de a include postul TV Trinitas al Prea Fericitului Daniel în pachetele cabliştilor. O bagatelă faţă de definirea căsătoriei ca uniune între o femeie şi un bărbat cu contribuţia nepreţuită a socialistului Şerban Nicolae sau decât compromisul liberalului Cristian Adomniţei pentru menţinerea religiei în trunchiul comun al disciplinelor şcolare. Reprezintă, cu siguranţă, un fleac faţă de iniţiativele legislative ale democrat-liberalului Ioan Oltean cu scopul readucerii preoţilor în parlament şi în administraţia locală. Politicienii şi-au curăţat de praf haina evlaviei şi au început să lucreze cot la cot pentru întărirea rolului preoţilor în politică şi în societate. Cu speranţa nemărturisită că acel Dumnezeu răzbunător din manualele de religie nu le va trage scara de sub picioare în campania electorală, ca pedeapsă pentru relele făcute în timpul mandatului.
România nu are un José Luis Rodríguez Zapatero care să câştige alegerile în Spania ultracatolică împotriva unei alianţe între Biserică şi Partidul Popular. În schimb, are un bun creştin în persoana vicepreşedintelui PDL Ioan Oltean, acuzat public că a încercat să obţină energie ieftină de la stat pentru firma
personală Beny Alex şi prins cu trei case în Bucureşti şi cu banii de chirie, luaţi de la parlament, în buzunar. În lipsă de proiect politic, băiat deştept, Ioan Oltean şi-a făcut o misiune sfântă din promovarea preoţilor în politică. A iniţiat un proiect de lege care dă BOR - şi numai BOR - dreptul de a avea reprezentanţi în parlament, care să se exprime asupra legilor educaţiei, cultelor sau patrimoniului. Şi pentru că probabil n-a primit niciun semn de bunăvoinţă cerească după acest gest de credinţă, a îmbrăţişat cu hotărâre decizia Sfântului Sinod de a permite preoţilor să candideze la consiliile locale şi judeţene.
Pentru a fi miluiţi cu un vot în plus
, politicienii liberali, populari sau socialişti reînnoadă firele dintre Biserică şi stat, sacrificând, ceea ce era de apărat, laicitatea lui. Bisericii Ortodoxe Române, care priveşte cu invidie la puterea surorii ei ruse, îi convine.
electoral“.
Anul electoral este dar divin pentru înalţii ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române şi prilej de revelaţii mistice pentru politicieni.
Este momentul fuziunii depline între politică şi Biserică, în beneficiul amândurora şi în defavoarea laicităţii statului. Odată închis capitolul colaborării preoţilor cu fosta Securitate
, se fac paşi concreţi pentru catehizarea şcolii, înlocuirea unor prevederi din Codul civil cu pasaje biblice şi, mai nou, pentru revenirea preoţilor în administraţia locală şi centrală. Toate sub pretextul curăţării moravurilor publice, ca şi cum numai în religie există morală. Agenda Bisericii se converteşte în program electoral.
Delirul becalian a apus. O cruce descrisă larg pe piept şi o pungă cu arginţi valorează, la scara eternităţii, nimic. Oricum, mai puţin decât hotărârea guvernului liberal de a finanţa jumătate din Catedrala Mântuirii Neamului, ale cărei costuri
de construcţie se ridică la aproape 500 de milioane de euro. Sau decât recomandarea CNA de a include postul TV Trinitas al Prea Fericitului Daniel în pachetele cabliştilor. O bagatelă faţă de definirea căsătoriei ca uniune între o femeie şi un bărbat cu contribuţia nepreţuită a socialistului Şerban Nicolae sau decât compromisul liberalului Cristian Adomniţei pentru menţinerea religiei în trunchiul comun al disciplinelor şcolare. Reprezintă, cu siguranţă, un fleac faţă de iniţiativele legislative ale democrat-liberalului Ioan Oltean cu scopul readucerii preoţilor în parlament şi în administraţia locală. Politicienii şi-au curăţat de praf haina evlaviei şi au început să lucreze cot la cot pentru întărirea rolului preoţilor în politică şi în societate. Cu speranţa nemărturisită că acel Dumnezeu răzbunător din manualele de religie nu le va trage scara de sub picioare în campania electorală, ca pedeapsă pentru relele făcute în timpul mandatului.
România nu are un José Luis Rodríguez Zapatero care să câştige alegerile în Spania ultracatolică împotriva unei alianţe între Biserică şi Partidul Popular. În schimb, are un bun creştin în persoana vicepreşedintelui PDL Ioan Oltean, acuzat public că a încercat să obţină energie ieftină de la stat pentru firma
personală Beny Alex şi prins cu trei case în Bucureşti şi cu banii de chirie, luaţi de la parlament, în buzunar. În lipsă de proiect politic, băiat deştept, Ioan Oltean şi-a făcut o misiune sfântă din promovarea preoţilor în politică. A iniţiat un proiect de lege care dă BOR - şi numai BOR - dreptul de a avea reprezentanţi în parlament, care să se exprime asupra legilor educaţiei, cultelor sau patrimoniului. Şi pentru că probabil n-a primit niciun semn de bunăvoinţă cerească după acest gest de credinţă, a îmbrăţişat cu hotărâre decizia Sfântului Sinod de a permite preoţilor să candideze la consiliile locale şi judeţene.
Pentru a fi miluiţi cu un vot în plus
, politicienii liberali, populari sau socialişti reînnoadă firele dintre Biserică şi stat, sacrificând, ceea ce era de apărat, laicitatea lui. Bisericii Ortodoxe Române, care priveşte cu invidie la puterea surorii ei ruse, îi convine.
Duşmanii poporului!
Supermarketurile au făcut pentru ţinerea în frâu a preţurilor mai mult decât a făcut Banca Naţională! Aceste magazine sunt, de fapt, esenţa societăţii de consum.
Săptămâna trecută au fost descoperiţi alţi duşmani ai poporului: super(hiper)marketurile. Ne-au fost arătaţi de asociaţiile patronale din toate domeniile. Din cauza lor, spun producătorii, nu au românii acces la vin, pâine şi carne mai ieftine.
Adică producătorii ar vrea să vândă ieftin şi nu-i lasă supermarketurile? Nu chiar, răspund reprezentanţii asociaţiilor patronale; de fapt, marile magazine negociază cu furnizorii preţuri foarte mici
care, până la urmă, sunt în beneficiul consumatorilor.
Deci producătorii nu de grija consumatorilor plâng, ci de dorul profiturilor mari, când nu erau nevoiţi să negocieze cu marile lanţuri de magazine.
Şi nu e nimic rău în a-şi dori profituri mai mari
, dar de ce trebuie să vopsească ciori şi să pozeze în filantropi care nu sunt lăsaţi să facă bine poporului?
„Trebuie să plătim multe taxe“, spun producătorii, „de exemplu, taxa de raft!“ Să vedem cum e cu taxa asta: dacă sunt 20 de producători de caşcaval şi toţi vor să fie pe raftul de la înălţimea ochilor, ce trebuie să facă proprietarii de magazine? Să-i pună prin rotaţie pe acel raft? În afaceri
nu funcţionează o astfel de democraţie. Şi, când unul dintre producători va fi dispus să plătească pentru a avea marfa exact în acel loc, ce ar trebui făcut? Acel loc pe raft este o afacere
în sine, acel raft vinde mai mult
; decizia normală de business este să se plătească pentru acel loc.
Peste tot în lume concurenţa naşte reacţii de genul celor pe care le au producătorii români.
Dar nimeni nu-i opreşte pe aceşti producători să-şi înfiinţeze propriile lanţuri de magazine sau, pur şi simplu, să nu mai livreze în marile supermarketuri.
Săptămâna trecută au fost descoperiţi alţi duşmani ai poporului: super(hiper)marketurile. Ne-au fost arătaţi de asociaţiile patronale din toate domeniile. Din cauza lor, spun producătorii, nu au românii acces la vin, pâine şi carne mai ieftine.
Adică producătorii ar vrea să vândă ieftin şi nu-i lasă supermarketurile? Nu chiar, răspund reprezentanţii asociaţiilor patronale; de fapt, marile magazine negociază cu furnizorii preţuri foarte mici
care, până la urmă, sunt în beneficiul consumatorilor.
Deci producătorii nu de grija consumatorilor plâng, ci de dorul profiturilor mari, când nu erau nevoiţi să negocieze cu marile lanţuri de magazine.
Şi nu e nimic rău în a-şi dori profituri mai mari
, dar de ce trebuie să vopsească ciori şi să pozeze în filantropi care nu sunt lăsaţi să facă bine poporului?
„Trebuie să plătim multe taxe“, spun producătorii, „de exemplu, taxa de raft!“ Să vedem cum e cu taxa asta: dacă sunt 20 de producători de caşcaval şi toţi vor să fie pe raftul de la înălţimea ochilor, ce trebuie să facă proprietarii de magazine? Să-i pună prin rotaţie pe acel raft? În afaceri
nu funcţionează o astfel de democraţie. Şi, când unul dintre producători va fi dispus să plătească pentru a avea marfa exact în acel loc, ce ar trebui făcut? Acel loc pe raft este o afacere
în sine, acel raft vinde mai mult
; decizia normală de business este să se plătească pentru acel loc.
Peste tot în lume concurenţa naşte reacţii de genul celor pe care le au producătorii români.
Dar nimeni nu-i opreşte pe aceşti producători să-şi înfiinţeze propriile lanţuri de magazine sau, pur şi simplu, să nu mai livreze în marile supermarketuri.
Taxa auto ieftineste voturile
Cel mai impopular premier din istoria recenta a Romåniei a sosit miercuri dimineata la sediul Guvernului calare pe un scuter de culoare rosie. In fata presei, Tariceanu s-a pierdut in calcule matematice, pentru a ne demonstra care e avantajul folosirii celor doua roti ale scuterului fata de cele patru ale automobilului. Un prim avantaj e ca de pe un vehicul
cu doua roti ai mai multe sanse sa cazi pe caldaråm si sa-ti rupi ligamentele. Al doilea e ca de pe motocicleta n-o sa te acuze nimeni ca faci reclama
mascata la firma Automotive Trading Services, pe care ai detinut-o ca premier, påna la 1 iulie 2007. Påna la acea data, Tariceanu a fost importator general al marcii Citroën în România. Dupa aceea, premierul a continuat sa duca o politica protectionista mascata fata de interesele Citroën si ale Frantei in Romånia. Solicitudinea cu care liberalii s-au angajat sa trimita trupe romånesti in Ciad, intr-o fosta colonie franceza, la rugamintea presedintelui Sarkozy, dar fara acceptul Parlamentului Romåniei, are legatura cu actiunile la Citroën ale premierului. Brusc, toata tarasenia devine amintire, caci am intrat in anul electoral. Pentru premier e mult mai important sa ne spuna cåt timp
si combustibil economiseste acum pe doua roti, in anul electoral, decåt pe patru, intr-un an obisnuit de mandat. Dar, daca umbla pe scuter, nu inseamna ca premierul este si scutelnic. Scutelnicul este un contribuabil din Evul Mediu, care, in schimbul unor obligatii suplimentare fata de stapånul de mosie, era scutit de plata birului domnesc. O astfel de obligatie suplimentara este taxa auto
. Domnul tarii i-a trimis marti o scrisoare stapånului de mosie, in care a cerut sa anuleze ordonanta de urgenta privind taxa auto, acuzåndu-l pe stapån ca prin aplicarea
unor astfel de biruri ii desconsidera pe romåni. In loc sa ne scuteasca de bir, Tariceanu a zis ca Basescu este în cautare de voturi ieftine si nu a înteles importanta taxei auto, asa ca-l roaga sa-l scuteasca de texte de genul asta. Cånd a avut loc dialogul intre domn si stapån, Basescu se afla in vizita in Suedia, iar Tariceanu, in vizita in Giurgiu, ceva mai la sud de Suedia.
cu doua roti ai mai multe sanse sa cazi pe caldaråm si sa-ti rupi ligamentele. Al doilea e ca de pe motocicleta n-o sa te acuze nimeni ca faci reclama
mascata la firma Automotive Trading Services, pe care ai detinut-o ca premier, påna la 1 iulie 2007. Påna la acea data, Tariceanu a fost importator general al marcii Citroën în România. Dupa aceea, premierul a continuat sa duca o politica protectionista mascata fata de interesele Citroën si ale Frantei in Romånia. Solicitudinea cu care liberalii s-au angajat sa trimita trupe romånesti in Ciad, intr-o fosta colonie franceza, la rugamintea presedintelui Sarkozy, dar fara acceptul Parlamentului Romåniei, are legatura cu actiunile la Citroën ale premierului. Brusc, toata tarasenia devine amintire, caci am intrat in anul electoral. Pentru premier e mult mai important sa ne spuna cåt timp
si combustibil economiseste acum pe doua roti, in anul electoral, decåt pe patru, intr-un an obisnuit de mandat. Dar, daca umbla pe scuter, nu inseamna ca premierul este si scutelnic. Scutelnicul este un contribuabil din Evul Mediu, care, in schimbul unor obligatii suplimentare fata de stapånul de mosie, era scutit de plata birului domnesc. O astfel de obligatie suplimentara este taxa auto
. Domnul tarii i-a trimis marti o scrisoare stapånului de mosie, in care a cerut sa anuleze ordonanta de urgenta privind taxa auto, acuzåndu-l pe stapån ca prin aplicarea
unor astfel de biruri ii desconsidera pe romåni. In loc sa ne scuteasca de bir, Tariceanu a zis ca Basescu este în cautare de voturi ieftine si nu a înteles importanta taxei auto, asa ca-l roaga sa-l scuteasca de texte de genul asta. Cånd a avut loc dialogul intre domn si stapån, Basescu se afla in vizita in Suedia, iar Tariceanu, in vizita in Giurgiu, ceva mai la sud de Suedia.
O ţară de procurori
Norica Nicolai vrea să umple ţara cu milioane de procurori. Acesta va fi rezultatul unei propuneri legislative a fostului viitor ministru de Justiţie. Practic, Norica, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei juridice a Senatului, împreună cu senatorul PSD Şerban Nicolae, a năşit un amendament la Codul de procedură penală. Potrivit acestuia, înregistrările ambientale sau accidentale pot fi folosite ca probe în infracţiuni de corupţie, contra persoanei, contra patrimoniului sau specifice crimei organizate. Aceste înregistrări pot fi făcute de “părţi sau de alte persoane”. Înregistrări accidentale înseamnă în mod clar înregistrări fără autorizarea judecătorului. “Părţi” sau “alte persoane”, pot fi atât persoane fizice cât şi juridice, cum ar fi – de exemplu – serviciile
de informaţii.
E greu de spus ce o fi fost în mintea fostului procuror Norica Nicolai când a conceput o asemenea grozăvenie. În primul rând, acest amendament va duce la
încălcarea mai multor drepturi ale omului, prevăzute şi garantate atât de legislaţia internă cât şi de cea internaţională. În al doilea rând, într-o ţară de pârâţi şi de procesomani cum este România, este de presupus că se va dezlănţui o adevărată isterie a înregistrărilor pe şest.
Oricine va dori să se răzbune pe cineva va putea foarte uşor să facă acest lucru. Porneşte o discuţie, lansează un subiect provocator sau jignitor şi apasă pe butonul de înregistrare al mobilului sau reportofonului abia în momentul în care interlocutorul se dezlănţuie şi poate trece, de exemplu, la ameninţări verbale. Şi acesta este doar un exemplu banal. Mai ales la unele dintre infracţiunile contra persoanei acest gen de înregistrări pot fi probe “beton”.
În aceste condiţii, caseta sau CD-ul, adică “dovada” infracţiunii, ar putea deveni blazonul Procuraturii române. Iar cetăţenii patriei s-ar putea transforma cu toţii în procurori şi investigatori, adică în organe prezente mereu la datorie. Acest lucru se întâmplă la ani buni după ce, constrânşi de CEDO şi de Europa, am luat mandatul de interceptare de la procuror şi l-am dat judecătorului. Iar acum, după mintea liberalei Norica Nicolai şi a pesedistului Şerban Nicolae, luăm mandatul şi de la judecător şi îl dăm... cetăţeanului.
Deşi există posibilitatea ca acest amendament absurd al fostei procuroare comuniste de la Olteniţa să fie aplicat, nimeni nu s-a întrebat cine va verifica identitatea vocilor de pe milioanele de înregistrări care vor fi aruncate în braţele judecătorilor. Până una, alta, în toată România există, mare şi lat, un singur expert autorizat pentru aşa ceva.
Într-un astfel de sistem
judiciar, tip turnul Babel, aproape că nu mai contează cine este ministrul Justiţiei. Probabil, dacă tot nu s-a “ales” doamna Norica, la fel de bine ar fi putut să fie ministru şi... nepoata.
de informaţii.
E greu de spus ce o fi fost în mintea fostului procuror Norica Nicolai când a conceput o asemenea grozăvenie. În primul rând, acest amendament va duce la
încălcarea mai multor drepturi ale omului, prevăzute şi garantate atât de legislaţia internă cât şi de cea internaţională. În al doilea rând, într-o ţară de pârâţi şi de procesomani cum este România, este de presupus că se va dezlănţui o adevărată isterie a înregistrărilor pe şest.
Oricine va dori să se răzbune pe cineva va putea foarte uşor să facă acest lucru. Porneşte o discuţie, lansează un subiect provocator sau jignitor şi apasă pe butonul de înregistrare al mobilului sau reportofonului abia în momentul în care interlocutorul se dezlănţuie şi poate trece, de exemplu, la ameninţări verbale. Şi acesta este doar un exemplu banal. Mai ales la unele dintre infracţiunile contra persoanei acest gen de înregistrări pot fi probe “beton”.
În aceste condiţii, caseta sau CD-ul, adică “dovada” infracţiunii, ar putea deveni blazonul Procuraturii române. Iar cetăţenii patriei s-ar putea transforma cu toţii în procurori şi investigatori, adică în organe prezente mereu la datorie. Acest lucru se întâmplă la ani buni după ce, constrânşi de CEDO şi de Europa, am luat mandatul de interceptare de la procuror şi l-am dat judecătorului. Iar acum, după mintea liberalei Norica Nicolai şi a pesedistului Şerban Nicolae, luăm mandatul şi de la judecător şi îl dăm... cetăţeanului.
Deşi există posibilitatea ca acest amendament absurd al fostei procuroare comuniste de la Olteniţa să fie aplicat, nimeni nu s-a întrebat cine va verifica identitatea vocilor de pe milioanele de înregistrări care vor fi aruncate în braţele judecătorilor. Până una, alta, în toată România există, mare şi lat, un singur expert autorizat pentru aşa ceva.
Într-un astfel de sistem
judiciar, tip turnul Babel, aproape că nu mai contează cine este ministrul Justiţiei. Probabil, dacă tot nu s-a “ales” doamna Norica, la fel de bine ar fi putut să fie ministru şi... nepoata.
Exagerari constitutionale
Sunt de neinteles mai mereu parlamentarii astia. Ce le-o fi trebuit sa piarda vremea cerand Curtii dreptul de a aviza declansarea urmaririi penale pentru colegii banuiti de furtisaguri? Exista o cale mult mai simpla de a evita boxa. Si chiar celula.
Procedura era foarte simpla. Nastase sau Mitrea, ca ei stiu cel mai bine unde a dosit colegul Predescu, inainte de a pleca judecator la Curte, proiectul privind statutul senatorilor si deputatilor, nu aveau decat sa reintroduca mareata initiativa in morisca parlamentara.
Spre aducere-aminte, proiectul faurit de Predescu in 2004 reglementa, nici mai mult
, nici mai putin, dreptul parlamentarilor de a nu face puscarie. Iata articolul: "La cererea parlamentarului interesat, Camera din care aceasta face parte poate dispune suspendarea unei hotarari judecatoresti de condamnare penala la inchisoare, daca executarea pedepsei nu a inceput, ori poate dispune suspendarea unei anchete penale, inceputa si neterminata. Suspendarea poate fi dispusa pana la data
incetarii mandatului de parlamentar al persoanei in cauza. Cererea se rezolva de plenul Camerei cu votul majoritatii membrilor sai in sedinta secreta". Discret, direct si sigur. Odata votata legea incompatibilitatii alesului cu inchisoarea, orice contestare la Curtea Constitutionala ar fi fost de prisos. Doar nu ne putem inchipui ca judecatorul Ion Predescu ar fi gasit in proiectul senatorului Ion Predescu hibe de neconstitutionalitate. Scenariul de mai sus contine, desigur, anumite exagerari. Dar exagerate sunt si interpretarile date Legii fundamentale de magistratii Curtii.
Infuzia de imunitate
acordata ministrilor, fosti si actuali, care sunt si parlamentari incalca spiritul modificarilor aduse Constitutiei, in 2003, la cererea societatii civile. Daca magistratii Curtii ar fi rasfoit sutele de propuneri formulate de romani, in cadrul Forumului Constitutional, ar fi vazut ca toate vizau modalitati de restrangere a privilegiilor alesilor. Iar in 60% dintre propuneri exista solicitarea expresa ca imunitatea parlamentara sa fie limitata doar la declaratiile politice exprimate in Parlament. Argumentele aduse in favoarea solicitarii se refereau tocmai la inlaturarea protectiei pentru deputatii si senatorii care comit fapte de natura infractionala si aducerea acestora in fata justitiei. Restrangerea imunitatii parlamentare la voturile sau opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului este una dintre principalele valori ale Legii de revizuire a Constitutiei, consfintita de romani prin referendum. Atunci, de ce judeca de-a-ndoaselea Predescu & comp? Din solidaritate de casta? Sau pentru ca multi dintre distinsii magistrati au fost politicieni, unii chiar subordonati politic celor vizati astazi de Justitie? Sau pentru ca era randul Parlamentului sa primeasca satisfactie, dupa principiul "una calda, una rece"?
In Forumul ConstituTional amintit, 20% dintre cei care s-au pronuntat asupra subiectului imunitatii parlamentare au cerut eliminarea totala a acestui tip de protectie. Printre sustinatorii radicalei masuri se numara, probabil, si Monica Macovei, caci fapta judecatorilor Curtii i se pare extrem de grava.
Fostul ministru al Justitiei este de parere ca magistratii CC ar trebui sa raspunda penal pentru decizia, contrara Constitutiei, de a conditiona cercetarea parlamentarilor de avizul Camerei din care acestia fac parte. Sa admitem ca ar fi asa, iar procurorul general ar cere trimiterea in judecata penala a respectivilor. O poate face? Nu fara aprobarea conducerii Camerei, a Senatului ori a Presedintelui, dupa caz. Deci nu poate. Observi vreo abatere disciplinara a judecatorilor Curtii si ceri sanctionarea faptasilor? Degeaba. Aceste atributii sunt de competenta exclusiva a plenului Curtii. Cine a initiat Legea asta? Predescu. Profesorul. Senatorul. Judecatorul.
In mod normal, intr-o tara normala, ar trebui ca deciziile Curtii Constitutionale sa fie citite fara lupa politica. Deocamdata nu este posibil. Mai asteptam pana in 2013, cand lui Predescu ii expira mandatul, la frumoasa varsta de 86 de primaveri.
Procedura era foarte simpla. Nastase sau Mitrea, ca ei stiu cel mai bine unde a dosit colegul Predescu, inainte de a pleca judecator la Curte, proiectul privind statutul senatorilor si deputatilor, nu aveau decat sa reintroduca mareata initiativa in morisca parlamentara.
Spre aducere-aminte, proiectul faurit de Predescu in 2004 reglementa, nici mai mult
, nici mai putin, dreptul parlamentarilor de a nu face puscarie. Iata articolul: "La cererea parlamentarului interesat, Camera din care aceasta face parte poate dispune suspendarea unei hotarari judecatoresti de condamnare penala la inchisoare, daca executarea pedepsei nu a inceput, ori poate dispune suspendarea unei anchete penale, inceputa si neterminata. Suspendarea poate fi dispusa pana la data
incetarii mandatului de parlamentar al persoanei in cauza. Cererea se rezolva de plenul Camerei cu votul majoritatii membrilor sai in sedinta secreta". Discret, direct si sigur. Odata votata legea incompatibilitatii alesului cu inchisoarea, orice contestare la Curtea Constitutionala ar fi fost de prisos. Doar nu ne putem inchipui ca judecatorul Ion Predescu ar fi gasit in proiectul senatorului Ion Predescu hibe de neconstitutionalitate. Scenariul de mai sus contine, desigur, anumite exagerari. Dar exagerate sunt si interpretarile date Legii fundamentale de magistratii Curtii.
Infuzia de imunitate
acordata ministrilor, fosti si actuali, care sunt si parlamentari incalca spiritul modificarilor aduse Constitutiei, in 2003, la cererea societatii civile. Daca magistratii Curtii ar fi rasfoit sutele de propuneri formulate de romani, in cadrul Forumului Constitutional, ar fi vazut ca toate vizau modalitati de restrangere a privilegiilor alesilor. Iar in 60% dintre propuneri exista solicitarea expresa ca imunitatea parlamentara sa fie limitata doar la declaratiile politice exprimate in Parlament. Argumentele aduse in favoarea solicitarii se refereau tocmai la inlaturarea protectiei pentru deputatii si senatorii care comit fapte de natura infractionala si aducerea acestora in fata justitiei. Restrangerea imunitatii parlamentare la voturile sau opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului este una dintre principalele valori ale Legii de revizuire a Constitutiei, consfintita de romani prin referendum. Atunci, de ce judeca de-a-ndoaselea Predescu & comp? Din solidaritate de casta? Sau pentru ca multi dintre distinsii magistrati au fost politicieni, unii chiar subordonati politic celor vizati astazi de Justitie? Sau pentru ca era randul Parlamentului sa primeasca satisfactie, dupa principiul "una calda, una rece"?
In Forumul ConstituTional amintit, 20% dintre cei care s-au pronuntat asupra subiectului imunitatii parlamentare au cerut eliminarea totala a acestui tip de protectie. Printre sustinatorii radicalei masuri se numara, probabil, si Monica Macovei, caci fapta judecatorilor Curtii i se pare extrem de grava.
Fostul ministru al Justitiei este de parere ca magistratii CC ar trebui sa raspunda penal pentru decizia, contrara Constitutiei, de a conditiona cercetarea parlamentarilor de avizul Camerei din care acestia fac parte. Sa admitem ca ar fi asa, iar procurorul general ar cere trimiterea in judecata penala a respectivilor. O poate face? Nu fara aprobarea conducerii Camerei, a Senatului ori a Presedintelui, dupa caz. Deci nu poate. Observi vreo abatere disciplinara a judecatorilor Curtii si ceri sanctionarea faptasilor? Degeaba. Aceste atributii sunt de competenta exclusiva a plenului Curtii. Cine a initiat Legea asta? Predescu. Profesorul. Senatorul. Judecatorul.
In mod normal, intr-o tara normala, ar trebui ca deciziile Curtii Constitutionale sa fie citite fara lupa politica. Deocamdata nu este posibil. Mai asteptam pana in 2013, cand lui Predescu ii expira mandatul, la frumoasa varsta de 86 de primaveri.
marți, 24 martie 2009
Criza din Columbia s-a incheiat
Santo Domingo - Republica Dominicana
Presedintii celor trei tari implicate in recenta criza sud-americana (Columbia, Venezuela si Ecuador) au semnat o declaratie care pune capat situatiei create de violarea teritoriului ecudorian de catre forte militare columbiene. Interventia armatei columbiene s-a soldat cu uciderea unui lider al unei factiuni rebele si a altor 21 de persoane din apropierea acestuia.
"Avand a promisiune ferma de a nu viola pe viitor o tara infratita si cu cererea scuzelor de rigoare [din partea Columbiei], putem considera acest incident incheiat," a declarat presedintele ecudorean, domnul Rafael Correa.
Correa, impreuna cu presedintele venezuelean Hugo Chavez si cu Alvaro Uribe, presedintele Columbiei, si-au strans mainele in semn de pace la capatul unei intalniri destul de tensionate.
In acordul semnat cu aceasta ocazie, liderii politici ai tarilor respective au condamnat actiunea Columbiei si au afirmat ca nici o tara nu are dreptul de a viola teritoriul unei alte tari. Correa si Chavez au acceptat scuzele Columbieie pentru acest incident.
Chavez a spus ca relatiile comerciale ale tarii sale cu Columbia vor creste. Declaratia vine la doar doua zile dupa ce afirmase ca nu va mai cumpara nici macar un "bob de grau" de la vecinii sai.
Presedintii celor trei tari implicate in recenta criza sud-americana (Columbia, Venezuela si Ecuador) au semnat o declaratie care pune capat situatiei create de violarea teritoriului ecudorian de catre forte militare columbiene. Interventia armatei columbiene s-a soldat cu uciderea unui lider al unei factiuni rebele si a altor 21 de persoane din apropierea acestuia.
"Avand a promisiune ferma de a nu viola pe viitor o tara infratita si cu cererea scuzelor de rigoare [din partea Columbiei], putem considera acest incident incheiat," a declarat presedintele ecudorean, domnul Rafael Correa.
Correa, impreuna cu presedintele venezuelean Hugo Chavez si cu Alvaro Uribe, presedintele Columbiei, si-au strans mainele in semn de pace la capatul unei intalniri destul de tensionate.
In acordul semnat cu aceasta ocazie, liderii politici ai tarilor respective au condamnat actiunea Columbiei si au afirmat ca nici o tara nu are dreptul de a viola teritoriul unei alte tari. Correa si Chavez au acceptat scuzele Columbieie pentru acest incident.
Chavez a spus ca relatiile comerciale ale tarii sale cu Columbia vor creste. Declaratia vine la doar doua zile dupa ce afirmase ca nu va mai cumpara nici macar un "bob de grau" de la vecinii sai.
Batrana "Doamna de Fier" internata intr-un spital londonez
In varsta de 82 de ani, Margaret Thatcher, prima femeie prim-ministru din Europa, a petrecut noaptea trecuta la spitalul St. Thomas din Londra. Conform purtatorului de cuvant a spitalului, internarea a avut loc la cererea baronesei Thatcher, care a reclamat o stare puternica de rau si de ameteala.
In urma unor analize, medicii au decis sa ii permita doamnei Thatcher sa se intoarca acasa in aceasta dupa-amiaza.
In 2002, "Doamna de Fier" a politicii britanice a suferit o serie de accidente vasculare minore, in urma carora medicii i-au interzis sa mai sustina discursuri in public.
Margaret Thatcher a fost unul dintre politicienii care au avut o contributie majora la dezvoltarea Marii Britanii dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Ea s-a aflat in fruntea guvernului de la Londra timp de 11 ani, intre 1979 - 1990, avand trei mandate la rand. In timpul mandatului sau Marea Britanie a cunoscut o perioada de dezvoltare economica foarte fasta.
De asemenea, Margaret Thatcher a avut contributii majore la consolidarea rolului Marii Britanii pe harta politica a lumii.
In urma unor analize, medicii au decis sa ii permita doamnei Thatcher sa se intoarca acasa in aceasta dupa-amiaza.
In 2002, "Doamna de Fier" a politicii britanice a suferit o serie de accidente vasculare minore, in urma carora medicii i-au interzis sa mai sustina discursuri in public.
Margaret Thatcher a fost unul dintre politicienii care au avut o contributie majora la dezvoltarea Marii Britanii dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Ea s-a aflat in fruntea guvernului de la Londra timp de 11 ani, intre 1979 - 1990, avand trei mandate la rand. In timpul mandatului sau Marea Britanie a cunoscut o perioada de dezvoltare economica foarte fasta.
De asemenea, Margaret Thatcher a avut contributii majore la consolidarea rolului Marii Britanii pe harta politica a lumii.
Cui aparţin comorile scufundate în ocean?
Doar tezaurele galioanelor spaniole ajunse pe fundul mării valorează circa 116 miliarde de euro. Guvernul de la Madrid încearcă să le protejeze
Spania dispune deja de un inventar al comorilor sale aflate pe fundul oceanelor planetei. Lista, alcătuită de compania iberică Narea Arqueologia Subacuatica, este de fapt un inventar al corăbiilor care s-au scufundat cu tot cu încărcătura lor în lunga perioadă în care această ţară a deţinut un vast imperiu colonial.
Mai multe hărţi au fost întocmite pentru a localiza epavele deja reperate în Marea Mediterană şi în Oceanul Atlantic
. Dar acestea nu cuprind decât o parte din "tezaurele arheologice" submarine. Există mii de cazuri în care nu se ştie nimic despre circumstanţele în care ambarcaţiuni – încărcate cu aur şi argint sau documente importante din istoria Spaniei – au dispărut în adâncurile apelor.
Unii experţi entuziaşti nu ezită să estimeze bogăţiile care zac pe fundul mărilor la circa 116 miliarde de euro, adică echivalentul Produsului
Intern Brut al Irlandei. Dar alţii, mai prudenţi, spun că o astfel de evaluare este imposibil de realizat.
Experţii afirmă însă că valoarea financiară a acestor comori contează mai puţin, deoarece vestigiile arheologice, în Spania, nu aduc îmbogăţirea nimănui. Legislaţia interzice – într-adevăr – comerţul cu obiecte care aparţin patrimoniului naţional. "Ar trebui ca acest lucru să se ştie, este foarte important", subliniază Javier Noriega, un tânăr arheolog de la societatea Narea Arqueologia Subacuatica.
Un inventar incomplet
De altfel, angajaţii de la Narea Arqueologia Subacuatica critică vehement metodele folosite de vânătorii de comori. "Pentru noi, arheologii spanioli, o epavă nu poate fi considerată un produs comercial generator de profituri. Nu definim niciodată o epavă drept «comoară».
Ceea ce ne interesează este istoria pe care o dezvăluie corăbiile scufundate", explică Noriega. Primul inventar al epavelor, care a fost întocmit nu demult, este departe de a fi exhaustiv. Nu sunt incluse în această listă decât cele care sunt reperate cu precizie.
Specialiştii în arheologie submarină urmează o logică incontestabilă: nu se poate proteja decât ceea ce poate fi localizat. Pe lista epavelor cunoscute cu precizie figurează: "Bretendona" (scufundată în 1554), "Angel Bueno" (1563), "Nuestra Señora de la Conception" (1715) sau "Señora de las Mercedes" (1804).
Compania Odyssey a descoperit peste 500.000 de monede de aur şi argint, ceea ce ar putea constitui cea mai mare comoară descoperită vreodată pe un vas scufundat
O adevărată "bătălie" judiciară s-a declanşat între statul spaniol şi compania americană Odyssey Marine Exploration, specializată în cercetări arheologice submarine. La 18 mai 2007, firma
americană a anunţat descoperirea unei comori de 17 tone, ce includea 500.000 de monede de aur şi argint provenite de pe o epavă din epocă, pe care a numit-o "El Cisne Negro" (Lebăda Neagră).
Pentru autorităţile de la Madrid, chiar dacă Odyssey nu a precizat locul exact al comorii descoperite, este mai mult ca sigur că aceasta a fost găsită în Strâmtoarea Gibraltar. De asemenea, spaniolii nu au nicio îndoială că epava era a lor.
Spania dispune deja de un inventar al comorilor sale aflate pe fundul oceanelor planetei. Lista, alcătuită de compania iberică Narea Arqueologia Subacuatica, este de fapt un inventar al corăbiilor care s-au scufundat cu tot cu încărcătura lor în lunga perioadă în care această ţară a deţinut un vast imperiu colonial.
Mai multe hărţi au fost întocmite pentru a localiza epavele deja reperate în Marea Mediterană şi în Oceanul Atlantic
. Dar acestea nu cuprind decât o parte din "tezaurele arheologice" submarine. Există mii de cazuri în care nu se ştie nimic despre circumstanţele în care ambarcaţiuni – încărcate cu aur şi argint sau documente importante din istoria Spaniei – au dispărut în adâncurile apelor.
Unii experţi entuziaşti nu ezită să estimeze bogăţiile care zac pe fundul mărilor la circa 116 miliarde de euro, adică echivalentul Produsului
Intern Brut al Irlandei. Dar alţii, mai prudenţi, spun că o astfel de evaluare este imposibil de realizat.
Experţii afirmă însă că valoarea financiară a acestor comori contează mai puţin, deoarece vestigiile arheologice, în Spania, nu aduc îmbogăţirea nimănui. Legislaţia interzice – într-adevăr – comerţul cu obiecte care aparţin patrimoniului naţional. "Ar trebui ca acest lucru să se ştie, este foarte important", subliniază Javier Noriega, un tânăr arheolog de la societatea Narea Arqueologia Subacuatica.
Un inventar incomplet
De altfel, angajaţii de la Narea Arqueologia Subacuatica critică vehement metodele folosite de vânătorii de comori. "Pentru noi, arheologii spanioli, o epavă nu poate fi considerată un produs comercial generator de profituri. Nu definim niciodată o epavă drept «comoară».
Ceea ce ne interesează este istoria pe care o dezvăluie corăbiile scufundate", explică Noriega. Primul inventar al epavelor, care a fost întocmit nu demult, este departe de a fi exhaustiv. Nu sunt incluse în această listă decât cele care sunt reperate cu precizie.
Specialiştii în arheologie submarină urmează o logică incontestabilă: nu se poate proteja decât ceea ce poate fi localizat. Pe lista epavelor cunoscute cu precizie figurează: "Bretendona" (scufundată în 1554), "Angel Bueno" (1563), "Nuestra Señora de la Conception" (1715) sau "Señora de las Mercedes" (1804).
Compania Odyssey a descoperit peste 500.000 de monede de aur şi argint, ceea ce ar putea constitui cea mai mare comoară descoperită vreodată pe un vas scufundat
O adevărată "bătălie" judiciară s-a declanşat între statul spaniol şi compania americană Odyssey Marine Exploration, specializată în cercetări arheologice submarine. La 18 mai 2007, firma
americană a anunţat descoperirea unei comori de 17 tone, ce includea 500.000 de monede de aur şi argint provenite de pe o epavă din epocă, pe care a numit-o "El Cisne Negro" (Lebăda Neagră).
Pentru autorităţile de la Madrid, chiar dacă Odyssey nu a precizat locul exact al comorii descoperite, este mai mult ca sigur că aceasta a fost găsită în Strâmtoarea Gibraltar. De asemenea, spaniolii nu au nicio îndoială că epava era a lor.
ETA loveşte înainte de alegeri
Un membru al Partidului Socialist spaniol a fost ucis ieri în oraşul nordic Mondragon, cu numai două zile înaintea alegerilor legislative din Spania, într-un atentat care a dus la suspendarea campaniei
electorale înaintea votului programat pentru duminică, informează AFP şi Reuters.
Isaias Carrasco, un fost consilier local în vârstă de 42 de ani, a fost împuşcat pe la spate cu mai multe focuri de armă, în timp ce ieşea din locuinţa sa alături de fiică şi soţie. Atacul a fost atribuit de autorităţile regionale organizaţiei separatiste ETA, care luptă de peste 40 de ani pentru independenţa Ţării Bascilor, un teritoriu aflat în nordul Spaniei şi sud-vestul Franţei. Atacul, care l-a determinat pe premierul socialist Jose Luis Rodriguez Zapatero să convoace o reuniune de urgenţă a tuturor partidelor politice, a avut loc în ciuda alertei antiterorism de nivel maxim decretată în Spania pentru scrutinul legislativ.
Conform celor mai recente sondaje de opinie, Zapatero, 47 de ani, şi socialiştii speră să câştige un al doilea mandat consecutiv, având un avantaj de circa 4% înaintea conservatorilor din Partidul Popular, condus de Mariano Rajoy, 52 de ani. O victorie a lui Zapatero ar confirma o constantă a vieţii politice spaniole moderne: de la moartea dictatorului Francisco Franco în 1975, toţi liderii aleşi ai epocii democratice au avut cel puţin două mandate. Surprizele nu sunt însă excluse. Dincolo de efectele pe care atentatul de ieri le poate avea asupra opţiunii alegătorilor, prezenţa la vot este un alt factor ce poate înclina decisiv balanţa, conservatorii având un electorat mult mai disciplinat decât cel al socialiştilor.
electorale înaintea votului programat pentru duminică, informează AFP şi Reuters.
Isaias Carrasco, un fost consilier local în vârstă de 42 de ani, a fost împuşcat pe la spate cu mai multe focuri de armă, în timp ce ieşea din locuinţa sa alături de fiică şi soţie. Atacul a fost atribuit de autorităţile regionale organizaţiei separatiste ETA, care luptă de peste 40 de ani pentru independenţa Ţării Bascilor, un teritoriu aflat în nordul Spaniei şi sud-vestul Franţei. Atacul, care l-a determinat pe premierul socialist Jose Luis Rodriguez Zapatero să convoace o reuniune de urgenţă a tuturor partidelor politice, a avut loc în ciuda alertei antiterorism de nivel maxim decretată în Spania pentru scrutinul legislativ.
Conform celor mai recente sondaje de opinie, Zapatero, 47 de ani, şi socialiştii speră să câştige un al doilea mandat consecutiv, având un avantaj de circa 4% înaintea conservatorilor din Partidul Popular, condus de Mariano Rajoy, 52 de ani. O victorie a lui Zapatero ar confirma o constantă a vieţii politice spaniole moderne: de la moartea dictatorului Francisco Franco în 1975, toţi liderii aleşi ai epocii democratice au avut cel puţin două mandate. Surprizele nu sunt însă excluse. Dincolo de efectele pe care atentatul de ieri le poate avea asupra opţiunii alegătorilor, prezenţa la vot este un alt factor ce poate înclina decisiv balanţa, conservatorii având un electorat mult mai disciplinat decât cel al socialiştilor.
Abhazia isi cere independenta pe modelul Kosovo
Abhazia si-a cerut vineri recunoasterea independentei de catre comunitatea internationala, urmind astfel demersului initiat marti de Osetia de Sud. Ambele regiuni separatiste fac parte din Georgia si au o atitudine prorusa.
Duma de stat a Federatiei Ruse va organiza pe 13 martie audieri pe tema solicitarilor de recunoastere a independentei venite din partea regiunilor separatiste Transnistria, Abhazia si Osetia de Sud. La audierile despre conflictele inghetate din aceste regiuni vor participa reprezentanti ai Parlamentelor din regiunile separatiste, dar si din Georgia, Kazahstan si Republica Moldova. Adjunctul presedintelui Comitetului Dumei de Stat pentru relatiile cu CSI, Konstantin Zatulin, a propus ca la audieri sa fie invitati chiar presedintii Parlamentelor din Georgia si Republica Moldova, Nino Burdjanadze si Marian Lupu.
Regiunile separatiste au invocat modelul declaratiei de independenta a Kosovo pentru a justifica demersul lor international.
Duma de stat a Federatiei Ruse va organiza pe 13 martie audieri pe tema solicitarilor de recunoastere a independentei venite din partea regiunilor separatiste Transnistria, Abhazia si Osetia de Sud. La audierile despre conflictele inghetate din aceste regiuni vor participa reprezentanti ai Parlamentelor din regiunile separatiste, dar si din Georgia, Kazahstan si Republica Moldova. Adjunctul presedintelui Comitetului Dumei de Stat pentru relatiile cu CSI, Konstantin Zatulin, a propus ca la audieri sa fie invitati chiar presedintii Parlamentelor din Georgia si Republica Moldova, Nino Burdjanadze si Marian Lupu.
Regiunile separatiste au invocat modelul declaratiei de independenta a Kosovo pentru a justifica demersul lor international.
Spania: atentat atribuit separatiştilor basci
Ultima zi de campanie
electorală înaintea alegerilor de duminică din Spania a fost tulburată de un atentat atribuit separatiştilor basci. Principalele partide şi-au anulat marşurile electorale la aflarea veştii că un fost consilier local al Partidului Socialist, de guvernare, a fost asasinat în Ţara Bascilor.
Isaias Carrasco a fost ucis în faţa soţiei şi a fetiţei sale în oraşul Mondragon, după ora prânzului. Martorii oculari afirmă că fostul consilier local socialist a fost împuşcat de mai multe ori şi a decedat ulterior la spital.
Anul trecut, victima a candidat pe listele socialiştilor, aflaţi la guvernare, într-o zonă care este dominată politic de ANV, o formaţiune acuzată că ar avea legături cu ETA, gruparea separatistă bască.
Nimeni nu şi-a asumat responsabilitatea atacului, însă mass media spaniolă aminteşte că ETA a comis în trecut sute de asasinate de acest fel.
Liderul partidului popular, Mariano Rajoy, spune că vinovaţii de această crimă sunt teroriştii, asasinii din ETA. Încă o dată dau dovadă că ignoră statul de drept şi voinţa majorităţii spaniolilor.
Jose Luis Rodriguez Zapatero
Atacul survine cu doar două zile înainte de scrutinul de duminică. Premierul Zapatero şi liderul Partidului Popular, de opoziţie, au anulat mitingurile electorale iar Parlamentul a fost convocat într-o sesiune de urgenţă.
"Liderul partidului popular, Mariano Rajoy, spune că vinovaţii de această crimă sunt teroriştii, asasinii din ETA. Încă o dată dau dovadă că ignoră statul de drept şi voinţa majorităţii spaniolilor", adaugă el.
Nu este clar dacă atacul de vineri va influenţa modul în care se va vota duminică. Premierul socialist Zapatero are un avans de 4 procente în sondajele de opinie.
A ajuns la putere în mod surprinzător în 2004, după atentatul terorist de la Madrid, în cursul căruia extremiştii islamiştii au ucis aproape două sute de persoane.
Jose Luis Rodriguez Zapatero şi Mariano Rajoy la ultima dezbatere televizată
Atunci, tinerii au ieşit în număr mare la vot, iritaţi de faptul că guvernul conservator a dat vina pe ETA pentru acest atentat, în mod eronat.
Premierul speră ca politicile sale liberale, cum ar fi legalizarea mariajelor homosexuale sau facilitarea procedurilor de divorţ, vor aduce şi de această dată tinerii la urne.
Şi asta în ciuda faptului că în Spania au apărut semnale că creşterea economică puternică din ultimii 10 ani, alimentată de majorarea preţului caselor, este pe punctul de a se opri.
În 2006, domnul Zapatero a întrerupt negocierile cu gruparea separatistă ETA, acuzând-o de încălcare repetată a acordului de încetare a focului. Opoziţia îl acuză însă că nu a avut o poziţie suficient de categorică în relaţia cu separatiştii.
Partidul Popular la propune alegătorilor reducerea impozitului pe salarii şi înăsprirea legilor de control al imigraţiei.
electorală înaintea alegerilor de duminică din Spania a fost tulburată de un atentat atribuit separatiştilor basci. Principalele partide şi-au anulat marşurile electorale la aflarea veştii că un fost consilier local al Partidului Socialist, de guvernare, a fost asasinat în Ţara Bascilor.
Isaias Carrasco a fost ucis în faţa soţiei şi a fetiţei sale în oraşul Mondragon, după ora prânzului. Martorii oculari afirmă că fostul consilier local socialist a fost împuşcat de mai multe ori şi a decedat ulterior la spital.
Anul trecut, victima a candidat pe listele socialiştilor, aflaţi la guvernare, într-o zonă care este dominată politic de ANV, o formaţiune acuzată că ar avea legături cu ETA, gruparea separatistă bască.
Nimeni nu şi-a asumat responsabilitatea atacului, însă mass media spaniolă aminteşte că ETA a comis în trecut sute de asasinate de acest fel.
Liderul partidului popular, Mariano Rajoy, spune că vinovaţii de această crimă sunt teroriştii, asasinii din ETA. Încă o dată dau dovadă că ignoră statul de drept şi voinţa majorităţii spaniolilor.
Jose Luis Rodriguez Zapatero
Atacul survine cu doar două zile înainte de scrutinul de duminică. Premierul Zapatero şi liderul Partidului Popular, de opoziţie, au anulat mitingurile electorale iar Parlamentul a fost convocat într-o sesiune de urgenţă.
"Liderul partidului popular, Mariano Rajoy, spune că vinovaţii de această crimă sunt teroriştii, asasinii din ETA. Încă o dată dau dovadă că ignoră statul de drept şi voinţa majorităţii spaniolilor", adaugă el.
Nu este clar dacă atacul de vineri va influenţa modul în care se va vota duminică. Premierul socialist Zapatero are un avans de 4 procente în sondajele de opinie.
A ajuns la putere în mod surprinzător în 2004, după atentatul terorist de la Madrid, în cursul căruia extremiştii islamiştii au ucis aproape două sute de persoane.
Jose Luis Rodriguez Zapatero şi Mariano Rajoy la ultima dezbatere televizată
Atunci, tinerii au ieşit în număr mare la vot, iritaţi de faptul că guvernul conservator a dat vina pe ETA pentru acest atentat, în mod eronat.
Premierul speră ca politicile sale liberale, cum ar fi legalizarea mariajelor homosexuale sau facilitarea procedurilor de divorţ, vor aduce şi de această dată tinerii la urne.
Şi asta în ciuda faptului că în Spania au apărut semnale că creşterea economică puternică din ultimii 10 ani, alimentată de majorarea preţului caselor, este pe punctul de a se opri.
În 2006, domnul Zapatero a întrerupt negocierile cu gruparea separatistă ETA, acuzând-o de încălcare repetată a acordului de încetare a focului. Opoziţia îl acuză însă că nu a avut o poziţie suficient de categorică în relaţia cu separatiştii.
Partidul Popular la propune alegătorilor reducerea impozitului pe salarii şi înăsprirea legilor de control al imigraţiei.
Israelul în alertă după masacrul de la şcoala talmudică din Ierusalim
Israelul se afla vineri în stare de alertă în urma atentatului asupra unei instituţii religioase din Ierusalimul de Vest, comis de un tânăr palestinian şi soldat cu opt morţi. A fost primul atac în Ierusalimul de Vest după atentatul sinucigaş palestinian din februarie 2004, soldat tot cu opt morţi.
Mii de oameni s-au adunat la Ierusalim pentru a lua parte de la funeraliile victimelor, cu vârste între 15 şi 26 de ani. De teama unor reacţii violente şi pentru a diminua riscul unor noi atentate, măsurile de securitate au fost consolidate nu doar în Ierusalim, poliţia ridicând baraje rutiere şi impunând timp de 36 de ore noi restricţii pentru palestinienii care circulă între oraş şi Cisiordania. Ministrul israelian al apărării Ehud Barak urma să se vadă cu responsabili cu rang înalt din statul major pentru a stabili ce măsuri trebuie adoptate.
80 DE ELEVI ÎN BIBLIOTECĂ ÎN MOMENTUL ATACULUI
Joi seara, un palestinian, Alaa Hicham Abou Dheim, în vârstă de 25 de ani, a intrat în biblioteca seminarului Mercaz Harav, deschizând focul cu o armă automată asupra elevilor israelieni, omorând opt şi rănind alţi zece. Autorul provenea din Ierusalimul de Est şi fusese angajat ca şofer al instituţiei. Potrivit ynetnews.com, purtătorul de cuvânt al poliţiei israeliene, Micky Rosenfeld, a precizat că atacatorul a pătruns în şcoală pe poarta principală. În bibliotecă, conform martorilor, se aflau circa 80 de elevi.
Palestinianul a fost ucis de un ofiţer care se afla întâmplător în zonă şi a auzit împuşcăturile. Conform Times, familia autorului a declarat că tânărul era liniştit şi foarte religios, dar nu era membru al unei grupări palestiniene şi plănuia să se căsătorească în vară. Sora lui a povestit însă că Alaa Hicham a fost profund marcat de ştirile din ultimele zile din Gaza şi că nici nu mai putea să doarmă de tristeţe. Institutul de studii talmudice Merkaz Harav este cunoscută ca fiind centrul indeologic al mişcării de implantare a coloniilor evreieşti în teritoriile palestiene.
DURERE ŞI URĂ LA IERUSALIM, BUCURIE ÎN GAZA
Iniţial, atacul a fost revendicat de o grupare necunoscută până acum. Mişcarea Islamistă Hamas, care controlează Gaza, a salutat o „operaţiune eroică”, pentru ca după câteva ore să îşi asume responsabilitatea atentatului. Un post de radio al Hamas a anunţat că aripa militară a grupării a „promis un răspuns dur” la violenţele israeliene din această săptămână produse
în Fâşia Gaza, soldate cu moartea a peste 120 de palestinieni, majoritatea în oraşul Jebaliya (nordul Fâşiei Gaza). Joi seara, după ce a fost difuzată ştirea, sute de palestinieni au ieşit pe străzile din Gaza, pentru a sărbători momentul cu focuri de armă trase în aer. Alte sute de palestinieni s-au bucurat de atentat în Jebaliya. În Ierusalim, chiar în momentul în care ambulanţele evacuau morţii şi răniţii din seminar, mulţimea de oameni adunată în afara instituţiei urla: „Moarte arabilor!”
DEZACORD LA ONU
Autorităţile israeliene au denunţat masacrul, dar au precizat că atentatul nu va determina încetarea discuţiilor de pace cu preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, care, la rândul său, a condamnat atacul. Totuşi, din cauza Libiei, Consiliul de Securitate al ONU nu s-a putut pune de acord joi seara asupra unui text prin care să condamne atentatul. Un delagat libian a declarat că ONU nu poate evoca atentatul de la Ierusalim ignorând evenimentele din Gaza, idee susţinută de alte câteva ţări. Atentatul a fost condamnat de preşedintele George W. Bush, secretar general al ONU Ban
Ki-moon, precum şi de Uniunea Europeană.
Mii de oameni s-au adunat la Ierusalim pentru a lua parte de la funeraliile victimelor, cu vârste între 15 şi 26 de ani. De teama unor reacţii violente şi pentru a diminua riscul unor noi atentate, măsurile de securitate au fost consolidate nu doar în Ierusalim, poliţia ridicând baraje rutiere şi impunând timp de 36 de ore noi restricţii pentru palestinienii care circulă între oraş şi Cisiordania. Ministrul israelian al apărării Ehud Barak urma să se vadă cu responsabili cu rang înalt din statul major pentru a stabili ce măsuri trebuie adoptate.
80 DE ELEVI ÎN BIBLIOTECĂ ÎN MOMENTUL ATACULUI
Joi seara, un palestinian, Alaa Hicham Abou Dheim, în vârstă de 25 de ani, a intrat în biblioteca seminarului Mercaz Harav, deschizând focul cu o armă automată asupra elevilor israelieni, omorând opt şi rănind alţi zece. Autorul provenea din Ierusalimul de Est şi fusese angajat ca şofer al instituţiei. Potrivit ynetnews.com, purtătorul de cuvânt al poliţiei israeliene, Micky Rosenfeld, a precizat că atacatorul a pătruns în şcoală pe poarta principală. În bibliotecă, conform martorilor, se aflau circa 80 de elevi.
Palestinianul a fost ucis de un ofiţer care se afla întâmplător în zonă şi a auzit împuşcăturile. Conform Times, familia autorului a declarat că tânărul era liniştit şi foarte religios, dar nu era membru al unei grupări palestiniene şi plănuia să se căsătorească în vară. Sora lui a povestit însă că Alaa Hicham a fost profund marcat de ştirile din ultimele zile din Gaza şi că nici nu mai putea să doarmă de tristeţe. Institutul de studii talmudice Merkaz Harav este cunoscută ca fiind centrul indeologic al mişcării de implantare a coloniilor evreieşti în teritoriile palestiene.
DURERE ŞI URĂ LA IERUSALIM, BUCURIE ÎN GAZA
Iniţial, atacul a fost revendicat de o grupare necunoscută până acum. Mişcarea Islamistă Hamas, care controlează Gaza, a salutat o „operaţiune eroică”, pentru ca după câteva ore să îşi asume responsabilitatea atentatului. Un post de radio al Hamas a anunţat că aripa militară a grupării a „promis un răspuns dur” la violenţele israeliene din această săptămână produse
în Fâşia Gaza, soldate cu moartea a peste 120 de palestinieni, majoritatea în oraşul Jebaliya (nordul Fâşiei Gaza). Joi seara, după ce a fost difuzată ştirea, sute de palestinieni au ieşit pe străzile din Gaza, pentru a sărbători momentul cu focuri de armă trase în aer. Alte sute de palestinieni s-au bucurat de atentat în Jebaliya. În Ierusalim, chiar în momentul în care ambulanţele evacuau morţii şi răniţii din seminar, mulţimea de oameni adunată în afara instituţiei urla: „Moarte arabilor!”
DEZACORD LA ONU
Autorităţile israeliene au denunţat masacrul, dar au precizat că atentatul nu va determina încetarea discuţiilor de pace cu preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, care, la rândul său, a condamnat atacul. Totuşi, din cauza Libiei, Consiliul de Securitate al ONU nu s-a putut pune de acord joi seara asupra unui text prin care să condamne atentatul. Un delagat libian a declarat că ONU nu poate evoca atentatul de la Ierusalim ignorând evenimentele din Gaza, idee susţinută de alte câteva ţări. Atentatul a fost condamnat de preşedintele George W. Bush, secretar general al ONU Ban
Ki-moon, precum şi de Uniunea Europeană.
Noua Intifada
Orasul Sfant a cunoscut joi una dintre zilele cele mai negre din istoria sa zbuciumata: masacrul de la scoala de studii talmudice Rav Kook, soldat cu moartea a opt elevi si ranirea altor 35. Televiziunea gruparii libaneze Hezbollah a anuntat, ulterior, ca atacul a fost revendicat de grupul necunoscut Kataeb Ahrar el-Jalil (Brigazile oamenilor liberi din Galileea) - Grupul martirului Imad Moughnieh si martirii din Gaza. Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit joi seara in sesiune de urgenta, pentru a discuta situatia din Orientul Mijlociu, dupa atentatul din Ierusalimul de Vest.
Drama a inceput la ora 3 dimineata, cand un terorist palestinian, domiciliat in cartierul arab din estul Ierusalimului, a ucis doi paznici si a reusit sa ajunga in sala mare a scolii. Aici se aflau numerosi elevi care isi petrecusera noaptea studiind Talmudul. Teroristul a tras cu Kalasinikov-ul de la mica distanta. Elevii au incercat sa se salveze sarind de la fereastra si ascunzandu-se dupa banci si scaune
. Rafalele de gloante au alertat un militar israelian, care s-a deplasat la locul macelului si a tras asupra palestinianului in varsta de 25 de ani. In scurt timp au sosit la fata locului numeroase forte de securitate, politisti si ambulante. Operatiunile de salvare au fost ingreunate de zvonul ca atacantul avusese un tovaras care se afla inca ascuns in scoala. Ulterior, s-a confirmat faptul ca teroristul fusese angajat ca sofer al institutiei.
Atentat revendicat
Actiunea sangeroasa de la Ierusalim a fost revendicata de organizatia terorista "Eliberatorii Galilului-brigada shahidului Imad Moughnieh". Supranumit "Carlos al Libanului", acesta a fost declarat shahid de fundamentalismul Hezbollah.
Aceasta minuscula organizatie palestiniana terorista a revendicat si in trecut diferite atentate teroriste, dar niciodata nu s-a dovedit cu adevarat existenta ei. Premierul israelian Ehud Olmert considera atacul terorist o "fapta foarte grava" si a acuzat Autoritatea Palestiniana de la Ramallah ca nu se straduieste suficient pentru a stopa terorismul palestinian. Olmert a subliniat
existenta unei legaturi stranse intre terorismul din Gaza si cel din Cisiordania. Sefa diplomatiei americane Condoleezza Rice, care tocmai parasise Ierusalimul, a declarat ca "nimic nu justifica terorismul impotriva unei scoli religioase". Atentatul a fost condamnat de multi sefi de stat, alte personalitati internationale precum si ONU.
Extremistii palestinieni se mandresc cu atentatul savarsit, subliniind ca "Iesiva Rav Kook", unde a avut loc macelul, reprezinta simbolul miscarii religioase sioniste. Nu putini analisti politici si militari israelieni fac legatura intre atentatul terorist si mini-razboiul declansat saptamana trecuta de armata israeliana in Gaza, soldat cu moartea a 125 de palestinieni. Hamas a jurat sa se razbune, dar liderii fundamentalismului din Gaza se feresc, deocamdata, sa revendice actiunea terorista din Ierusalim. Unii considera ca atacul de la "Iesiva Rav Kook", de la Ierusalim, marcheaza inceputul celei de-a treia Intifade palestiniene.
Drama a inceput la ora 3 dimineata, cand un terorist palestinian, domiciliat in cartierul arab din estul Ierusalimului, a ucis doi paznici si a reusit sa ajunga in sala mare a scolii. Aici se aflau numerosi elevi care isi petrecusera noaptea studiind Talmudul. Teroristul a tras cu Kalasinikov-ul de la mica distanta. Elevii au incercat sa se salveze sarind de la fereastra si ascunzandu-se dupa banci si scaune
. Rafalele de gloante au alertat un militar israelian, care s-a deplasat la locul macelului si a tras asupra palestinianului in varsta de 25 de ani. In scurt timp au sosit la fata locului numeroase forte de securitate, politisti si ambulante. Operatiunile de salvare au fost ingreunate de zvonul ca atacantul avusese un tovaras care se afla inca ascuns in scoala. Ulterior, s-a confirmat faptul ca teroristul fusese angajat ca sofer al institutiei.
Atentat revendicat
Actiunea sangeroasa de la Ierusalim a fost revendicata de organizatia terorista "Eliberatorii Galilului-brigada shahidului Imad Moughnieh". Supranumit "Carlos al Libanului", acesta a fost declarat shahid de fundamentalismul Hezbollah.
Aceasta minuscula organizatie palestiniana terorista a revendicat si in trecut diferite atentate teroriste, dar niciodata nu s-a dovedit cu adevarat existenta ei. Premierul israelian Ehud Olmert considera atacul terorist o "fapta foarte grava" si a acuzat Autoritatea Palestiniana de la Ramallah ca nu se straduieste suficient pentru a stopa terorismul palestinian. Olmert a subliniat
existenta unei legaturi stranse intre terorismul din Gaza si cel din Cisiordania. Sefa diplomatiei americane Condoleezza Rice, care tocmai parasise Ierusalimul, a declarat ca "nimic nu justifica terorismul impotriva unei scoli religioase". Atentatul a fost condamnat de multi sefi de stat, alte personalitati internationale precum si ONU.
Extremistii palestinieni se mandresc cu atentatul savarsit, subliniind ca "Iesiva Rav Kook", unde a avut loc macelul, reprezinta simbolul miscarii religioase sioniste. Nu putini analisti politici si militari israelieni fac legatura intre atentatul terorist si mini-razboiul declansat saptamana trecuta de armata israeliana in Gaza, soldat cu moartea a 125 de palestinieni. Hamas a jurat sa se razbune, dar liderii fundamentalismului din Gaza se feresc, deocamdata, sa revendice actiunea terorista din Ierusalim. Unii considera ca atacul de la "Iesiva Rav Kook", de la Ierusalim, marcheaza inceputul celei de-a treia Intifade palestiniene.
Mischie, înscăunat preşedinte al PNG Gorj
Fostul baron de Gorj, Nicolae Mischie, se întoarce în politică. Acesta a devenit, la sfârşitul săptămânii trecute, preşedintele organizaţiei judeţene Gorj a PNG. Numirea s-a făcut, ieri, cu puţin timp înainte de meciul de fotbal dintre Steaua şi Pandurii, chiar în prezenţa preşedintelui partidului Gigi Becali. Şedinţa în care Mischie a fost instalat preşedinte al PNG Gorj s-a desfăşurat la acelaşi hotel unde au fost cazaţi şi componenţii echipei Steaua.
Chiar fostul preşedinte al filialei, Vili Pasăre, a propus ca Nicolae Mischie să preia conducerea partidului. „Vili Pasăre, dând dovadă de o trăsătură de caracter deosebită, a renunţat la funcţie şi m-a propus pe mine să preiau conducerea partidului. Gigi Becali a acceptat şi, astfel, am bătut palma“, spune Nicolae Mischie.
Acesta ar putea avea o putere sporită în cadrul partidului lui Becali, pentru că, după cum a declarat, se va ocupa de organizarea formaţiunii politice nu numai la nivelul judeţul Gorj, ci şi în toată Oltenia: „Am stabilit cu domnul Becali să începem împreună să consolidăm organizaţia de la Gorj şi din toată Oltenia“.
Becali a promis că va pune la dispoziţie organizaţiei din Gorj toate fondurile necesare pentru campania
electorală: „Gigi Becali ne-a dat dezlegare totală de acţiona în sensul că ne putem alege partidele cu care putem conlucra. Ne-a expus câteva din argumentele sale şi ne-a asigurat că ne va pune la dispoziţie toate fondurile necesare pentru campania electorală“, a spus Mischie.
Condamnat în două dosare la pedeapsa cu închisoarea
Nicolae Mischie a fost senator, deputat, şi, din anul 1996 şi până în 2004, preşedintele PSD Gorj şi al Consilului Judeţean. În această perioadă a primit şi titlul de baron, prin comportamentul său discreţionar. Nicolae Mischie a ieşit din politică în anul 2004, când a fost nevoit să demisioneze din PSD, din cauza unor acuzaţii de corupţie lansate de procurorii.
Acuzat de luare de mită şi de abuz în funcţie, ex-preşedintele PSD Gorj a fost arestat preventiv pe o perioadă de cinci zile. Trimis în judecată în patru dosare penale, acesta are la activ două condamnări la pedeapsa cu închisoarea. Una de un an de închisoare cu suspendare, iar cea de-a doua în dosarul de corupţie instrumentat de DNA, la patru ani de închisoare cu executare.
Momentan această sentinţă nu a rămas definitivă, procesul fiind pe rolul Curţii de Apel din Timişoara.
Chiar fostul preşedinte al filialei, Vili Pasăre, a propus ca Nicolae Mischie să preia conducerea partidului. „Vili Pasăre, dând dovadă de o trăsătură de caracter deosebită, a renunţat la funcţie şi m-a propus pe mine să preiau conducerea partidului. Gigi Becali a acceptat şi, astfel, am bătut palma“, spune Nicolae Mischie.
Acesta ar putea avea o putere sporită în cadrul partidului lui Becali, pentru că, după cum a declarat, se va ocupa de organizarea formaţiunii politice nu numai la nivelul judeţul Gorj, ci şi în toată Oltenia: „Am stabilit cu domnul Becali să începem împreună să consolidăm organizaţia de la Gorj şi din toată Oltenia“.
Becali a promis că va pune la dispoziţie organizaţiei din Gorj toate fondurile necesare pentru campania
electorală: „Gigi Becali ne-a dat dezlegare totală de acţiona în sensul că ne putem alege partidele cu care putem conlucra. Ne-a expus câteva din argumentele sale şi ne-a asigurat că ne va pune la dispoziţie toate fondurile necesare pentru campania electorală“, a spus Mischie.
Condamnat în două dosare la pedeapsa cu închisoarea
Nicolae Mischie a fost senator, deputat, şi, din anul 1996 şi până în 2004, preşedintele PSD Gorj şi al Consilului Judeţean. În această perioadă a primit şi titlul de baron, prin comportamentul său discreţionar. Nicolae Mischie a ieşit din politică în anul 2004, când a fost nevoit să demisioneze din PSD, din cauza unor acuzaţii de corupţie lansate de procurorii.
Acuzat de luare de mită şi de abuz în funcţie, ex-preşedintele PSD Gorj a fost arestat preventiv pe o perioadă de cinci zile. Trimis în judecată în patru dosare penale, acesta are la activ două condamnări la pedeapsa cu închisoarea. Una de un an de închisoare cu suspendare, iar cea de-a doua în dosarul de corupţie instrumentat de DNA, la patru ani de închisoare cu executare.
Momentan această sentinţă nu a rămas definitivă, procesul fiind pe rolul Curţii de Apel din Timişoara.
Guşă şi-a început campania pentru primărie
Preşedintele PIN, Cozmin Guşă, şi-a lansat campania
pentru obţinerea postului de primar al Capitalei, înainte de începerea oficială a luptei electorale.
Guşă a plătit 7.000 de euro pentru 50 de panouri publicitare pe care le-a împrăştiat prin Bucureşti. Acestea îi trimit pe alegători să întocmească un top al problemelor bucureşteanului, pe pagina de internet www.cozminguşă-primar.ro. Demersul nu încalcă legea. Potrivit reglementărilor actuale, sunt interzise, înainte de începerea oficială a campaniei pentru alegeri, mesajele care îndeamnă cetăţenii să voteze un candidat sau un partid.
pentru obţinerea postului de primar al Capitalei, înainte de începerea oficială a luptei electorale.
Guşă a plătit 7.000 de euro pentru 50 de panouri publicitare pe care le-a împrăştiat prin Bucureşti. Acestea îi trimit pe alegători să întocmească un top al problemelor bucureşteanului, pe pagina de internet www.cozminguşă-primar.ro. Demersul nu încalcă legea. Potrivit reglementărilor actuale, sunt interzise, înainte de începerea oficială a campaniei pentru alegeri, mesajele care îndeamnă cetăţenii să voteze un candidat sau un partid.
Norica Nicolai: PNL exclude o colaborare la guvernare cu PD-L
Vicepreşedintele PNL Norica Nicolai a declarat azi, la Suceava, că ''este exclusă o colaborare de guvernare'' cu PD-L.
În opinia viceliderului liberal, după rezultatul alegerilor, ''categoric la termen'', România va trebui să fie condusă de o majoritate care să-şi asume un proiect liberal viabil.
''Toate forţele politice care se alătură unui proiect liberal viabil, de consolidare instituţională, de stabilitate politică pot fi luate în calcul ca partener de discuţii. Este absolut normal ca partidele care nu au proiecte, ci doar limbaj viu colorat să rămână în afara actului de decizie, mai ales că în perioada în care au guvernat cu noi au demonstrat de ce sunt capabile'' - a spus Norica Nicolai.
În opinia viceliderului liberal, după rezultatul alegerilor, ''categoric la termen'', România va trebui să fie condusă de o majoritate care să-şi asume un proiect liberal viabil.
''Toate forţele politice care se alătură unui proiect liberal viabil, de consolidare instituţională, de stabilitate politică pot fi luate în calcul ca partener de discuţii. Este absolut normal ca partidele care nu au proiecte, ci doar limbaj viu colorat să rămână în afara actului de decizie, mai ales că în perioada în care au guvernat cu noi au demonstrat de ce sunt capabile'' - a spus Norica Nicolai.
Basescu are opinii de judecator
Seful statului este foarte optimist cu privire la legea uninominalului. In opinia presedintelui Traian Basescu, legea votului uninominal adoptata de Parlament este constitutionala. Afirmatia a fost facuta vineri, intr-o emisiune la Radio Romania Actualitati. “Legea este constitutionala si cred ca la Curtea Constitutionala va trece”, a afirmat presedintele Basescu. Vicepresedintele executiv al PRM, Lucian Bolcas, a anuntat, joi, intr-o conferinta de presa, ca sesizarea privind legea votului uninominal este depusa la Curtea Constitutionala. Bolcas a precizat ca sesizarea a fost inregistrata la Curtea Constitutionala cu numarul 2417/6.03.2008. Liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, a declarat, vineri, intr-o conferinta de presa, ca, daca judecatorii Curtii Constitutionale nu vor invalida Legea votului uninominal, acest lucru va insemna ca acestia sint instrumente politice docile in mina presedintelui Traian Basescu.
Vasile Puşcaş îl acuză pe Tokes Laszlo că înoată doar în ape tulburi
Deputatul PSD Vasile Puşcaş l-a atacat azi pe europarlamentarul Laszlo Tokes, despre care spune că "înoată doar în ape tulburi" şi că abordează subiecte legate de "autonomii de toate felurile, până la enclavizări în spaţiul transilvan".
Vasile Puşcaş susţine, într-o declaraţie de presă, că propunând asemenea subiecte pentru campaniile electorale care vor avea loc în România în acest an şi anul viitor, Tokes nu pare să fie deranjat de faptul că "ar putea aprinde focurile chiar în PCM şi UDMR" sau de faptul că merge într-o direcţie care "oferă şi consumă himere" şi care "nu creează condiţii favorabile pentru aplicarea adevăratelor politici europene în această zonă".
Deputatul Vasile Puşcaş mai spune că, deşi a primit voturi inclusiv din Moldova şi Oltenia, Tokes îşi propune să reprezinte doar populaţia maghiară, sens în care şi-a deschis birou
de europarlamentar la Budapesta şi oficii în oraşe din Transilvania. De asemenea, europarlamentarului maghiar i se reproşează faptul că "se foloseşte de modelul Kosovo militând pentru autonomia maghiarilor din Bazinul Carpatic" şi că "demersurile sale etniciste sunt în contradicţie cu principiile europeniste de subsidiarite şi dezvoltare regională, la fel cum şi episcopul ar fi în postură contradictorie chiar cu instituţiile europene pe care le frecventează".
Vasile Puşcaş susţine, într-o declaraţie de presă, că propunând asemenea subiecte pentru campaniile electorale care vor avea loc în România în acest an şi anul viitor, Tokes nu pare să fie deranjat de faptul că "ar putea aprinde focurile chiar în PCM şi UDMR" sau de faptul că merge într-o direcţie care "oferă şi consumă himere" şi care "nu creează condiţii favorabile pentru aplicarea adevăratelor politici europene în această zonă".
Deputatul Vasile Puşcaş mai spune că, deşi a primit voturi inclusiv din Moldova şi Oltenia, Tokes îşi propune să reprezinte doar populaţia maghiară, sens în care şi-a deschis birou
de europarlamentar la Budapesta şi oficii în oraşe din Transilvania. De asemenea, europarlamentarului maghiar i se reproşează faptul că "se foloseşte de modelul Kosovo militând pentru autonomia maghiarilor din Bazinul Carpatic" şi că "demersurile sale etniciste sunt în contradicţie cu principiile europeniste de subsidiarite şi dezvoltare regională, la fel cum şi episcopul ar fi în postură contradictorie chiar cu instituţiile europene pe care le frecventează".
Cristian David: Campania electorală pentru alegerile locale va începe pe 2 mai
Ministrul Internelor Cristian David a declarat în cadrul emisiunii 3 x 3, la Realitatea TV, că pe 2 mai se va da startul campaniei electorale pentru alegerile locale, care vor avea loc pe 1 iunie. Mai mult, acesta estimează că suma costurilor de organizare a alegerilor va fi cuprinsă între 600 şi 800 de miliarde de lei vechi.
"Campania electorală va începe pe 2 mai şi va ţine o lună de zile. Va începe practic pe 5 mai pentru fiecare dintre partide. Am încercat să încadrăm campania
între perioada sărbătorilor de Paşti şi începerea campionatului de fotbal. Probabil că ne vom încadra ca bani
undeva între 600 - 800 de miliarde de lei vechi. Costurile sunt diferenţiate faţă de campania pentru alegerile europene. Toate costurile vor fi descentralizate pentru fiecare judeţ în parte", a declarat Cristian David, ministrul Internelor.
"Campania electorală va începe pe 2 mai şi va ţine o lună de zile. Va începe practic pe 5 mai pentru fiecare dintre partide. Am încercat să încadrăm campania
între perioada sărbătorilor de Paşti şi începerea campionatului de fotbal. Probabil că ne vom încadra ca bani
undeva între 600 - 800 de miliarde de lei vechi. Costurile sunt diferenţiate faţă de campania pentru alegerile europene. Toate costurile vor fi descentralizate pentru fiecare judeţ în parte", a declarat Cristian David, ministrul Internelor.
Kovesi: “Sistemul Parchetelor este aproape in colaps”
Procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a avertizat vineri, la sedinta de bilant a Ministerului Public, ca, in actualele conditii, sistemul
judiciar romanesc poate paraliza.
Laura Codruta Kovesi si-a inceput expunerea de la sedinta de bilant a Ministerului Public de vineri cu observatia ca anul 2007 a reprezentat un record pentru justitia romana: a fost primul an in care procurorii au solutionat peste un milion de cauze penale. “Desi volumul de activitate fata de anul 1997 s-a dublat, numarul procurorilor care au lucrat efectiv in 2007 a fost acelasi cu cel de acum zece ani”, a explicat procurorul general motivul pentru care sistemul judiciar ar putea intra in colaps. “Este aproape imposibil sa pretindem unui procuror sa citeasca, sa evalueze, sa dea o solutie justa, sa faca actul de justitie in 1.500 de dosare simultan”, a continuat Kovesi.
Procurorul general a identificat si o serie de cauze ale dezastrului din sistemul judiciar romanesc, in afara volumul mare de activitate. In primul rind, a aratat cu degetul spre Consiliul Superior al Magistraturii, care a reusit anul trecut “performanta” ca dintr-un necesar de 500 de posturi de procurori sa angajeze doar 17 magistrati, “pe baza unor interviuri formale”. Pe aceeasi idee, presedintele Traian Basescu a criticat, la rindul sau, sistemul de selectie a magistratilor, pe considerentul ca “ajung la demnitatea de magistrat juristi care s-au ratat
in avocatura”, deci ar fi slab pregatiti. Basescu a marturisit ca a incercat sa “negocieze” cu CSM o lista de propuneri de intrare in magistratura, pe care institutia i-a inminat-o pentru confirmare, dar Consiliul a refuzat sa elimine vreun candidat.
Kovesi a mai punctat problema competentelor, in sensul ca, in timp ce procurorii de la Parchetele locale sint ingropati in dosare, cei de la Parchetele de pe linga Curtile de Apel lucreaza doar citeva zeci de dosare pe an si refuza sa-si ajute colegii supraincarcati. Ea criticat si in acest caz CSM, care are printre atributii sanctionarea magistratilor care nu-si fac treaba. “Nu e posibil ca un procuror care timp de doi ani a refuzat sa solutioneze cauzele ce i-au fost repartizate sa nu fie sanctionat rapid si ferm de catre CSM, fiind necesar ca, in toata aceasta perioada, seful ierarhic sa formuleze sesizari, iar la final sa se aplice o sanctiune mai mult formala. Neaplicarea unei sanctiuni timp de doi ani acestui procuror nu face decit sa incurajeze lenea”, a spus Kovesi. Ea s-a referit la cazul procurorului Valerica Mirea, de la Parchetul de pe linga Curtea de Apel Craiova, care a primit de la CSM, in 20 februarie 2008, doua sanctiuni: avertisment si diminuarea salariului cu 15% pe trei luni. Observatia procurorului general referitoare la repartitia inegala a muncii magistratilor a fost intarita si in discursul ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, care a remarcat ca, in timp ce procurorii de la nivelele superioare au 40-50 de ore la dispozitie pentru solutionarea unui dosar, un procuror de judecatorie sau de tribunal se vede nevoit sa aloce doar cinci ore pentru aceeasi munca. In replica, Gratiana Isac, vicepresedintele CSM si seful Sectiei de procurori a Consiliului, a explicat blindetea sanctiunilor aplicate magistratilor delasatori prin aceea ca sanctiunile prea severe provoaca proteste.
In aceeasi ordine de idei, Kovesi a mai criticat practica CSM de a aproba detasarea procurorilor la alte institutii care nu au legatura cu sistemul judiciar. In prezent, circa 80 de procurori au iesit din sistem prin metoda detasarii, dar incaseaza in continuare salarii de magistrati, cele mai ridicate din sectorul public romanesc. In acest sens, chiar si presedintele Basescu a remarcat cazul unui procuror care “a ajuns ceva sef peste militieni”, cu referire la cazul procurorului Marian Sintion, detasat la Ministerul Internelor. In fine, procurorul general a taxat si practica judiciara neunitara, adica de a da solutii diferite in cauze similare, fapt pentru care Romania a fost condamnata anul trecut de Curtea Europeana a Drepturilor Omului pentru incalcarea “principiului sigurantei juridice”, care prevede ca persoana care apeleaza la instanta trebuie sa poata prevedea ce solutie va primi si un termen estimativ in care se va finaliza procesul.
Kovesi si-a argumentat sustinerile si prin rezultatele primei cercetari sociologice facute in Romania pe activitatea Parchetelor. Astfel, 37% dintre intervievati au raspuns ca Parchetul isi indeplineste sarcinile “in mare masura”, 2% “in foarte mare masura”, in timp ce 40% au fost de parere ca procurorii lucreaza prost. Doar 34% au incredere in procurori, fata de 56%, care sint sceptici fata de respectivii magistrati.
judiciar romanesc poate paraliza.
Laura Codruta Kovesi si-a inceput expunerea de la sedinta de bilant a Ministerului Public de vineri cu observatia ca anul 2007 a reprezentat un record pentru justitia romana: a fost primul an in care procurorii au solutionat peste un milion de cauze penale. “Desi volumul de activitate fata de anul 1997 s-a dublat, numarul procurorilor care au lucrat efectiv in 2007 a fost acelasi cu cel de acum zece ani”, a explicat procurorul general motivul pentru care sistemul judiciar ar putea intra in colaps. “Este aproape imposibil sa pretindem unui procuror sa citeasca, sa evalueze, sa dea o solutie justa, sa faca actul de justitie in 1.500 de dosare simultan”, a continuat Kovesi.
Procurorul general a identificat si o serie de cauze ale dezastrului din sistemul judiciar romanesc, in afara volumul mare de activitate. In primul rind, a aratat cu degetul spre Consiliul Superior al Magistraturii, care a reusit anul trecut “performanta” ca dintr-un necesar de 500 de posturi de procurori sa angajeze doar 17 magistrati, “pe baza unor interviuri formale”. Pe aceeasi idee, presedintele Traian Basescu a criticat, la rindul sau, sistemul de selectie a magistratilor, pe considerentul ca “ajung la demnitatea de magistrat juristi care s-au ratat
in avocatura”, deci ar fi slab pregatiti. Basescu a marturisit ca a incercat sa “negocieze” cu CSM o lista de propuneri de intrare in magistratura, pe care institutia i-a inminat-o pentru confirmare, dar Consiliul a refuzat sa elimine vreun candidat.
Kovesi a mai punctat problema competentelor, in sensul ca, in timp ce procurorii de la Parchetele locale sint ingropati in dosare, cei de la Parchetele de pe linga Curtile de Apel lucreaza doar citeva zeci de dosare pe an si refuza sa-si ajute colegii supraincarcati. Ea criticat si in acest caz CSM, care are printre atributii sanctionarea magistratilor care nu-si fac treaba. “Nu e posibil ca un procuror care timp de doi ani a refuzat sa solutioneze cauzele ce i-au fost repartizate sa nu fie sanctionat rapid si ferm de catre CSM, fiind necesar ca, in toata aceasta perioada, seful ierarhic sa formuleze sesizari, iar la final sa se aplice o sanctiune mai mult formala. Neaplicarea unei sanctiuni timp de doi ani acestui procuror nu face decit sa incurajeze lenea”, a spus Kovesi. Ea s-a referit la cazul procurorului Valerica Mirea, de la Parchetul de pe linga Curtea de Apel Craiova, care a primit de la CSM, in 20 februarie 2008, doua sanctiuni: avertisment si diminuarea salariului cu 15% pe trei luni. Observatia procurorului general referitoare la repartitia inegala a muncii magistratilor a fost intarita si in discursul ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, care a remarcat ca, in timp ce procurorii de la nivelele superioare au 40-50 de ore la dispozitie pentru solutionarea unui dosar, un procuror de judecatorie sau de tribunal se vede nevoit sa aloce doar cinci ore pentru aceeasi munca. In replica, Gratiana Isac, vicepresedintele CSM si seful Sectiei de procurori a Consiliului, a explicat blindetea sanctiunilor aplicate magistratilor delasatori prin aceea ca sanctiunile prea severe provoaca proteste.
In aceeasi ordine de idei, Kovesi a mai criticat practica CSM de a aproba detasarea procurorilor la alte institutii care nu au legatura cu sistemul judiciar. In prezent, circa 80 de procurori au iesit din sistem prin metoda detasarii, dar incaseaza in continuare salarii de magistrati, cele mai ridicate din sectorul public romanesc. In acest sens, chiar si presedintele Basescu a remarcat cazul unui procuror care “a ajuns ceva sef peste militieni”, cu referire la cazul procurorului Marian Sintion, detasat la Ministerul Internelor. In fine, procurorul general a taxat si practica judiciara neunitara, adica de a da solutii diferite in cauze similare, fapt pentru care Romania a fost condamnata anul trecut de Curtea Europeana a Drepturilor Omului pentru incalcarea “principiului sigurantei juridice”, care prevede ca persoana care apeleaza la instanta trebuie sa poata prevedea ce solutie va primi si un termen estimativ in care se va finaliza procesul.
Kovesi si-a argumentat sustinerile si prin rezultatele primei cercetari sociologice facute in Romania pe activitatea Parchetelor. Astfel, 37% dintre intervievati au raspuns ca Parchetul isi indeplineste sarcinile “in mare masura”, 2% “in foarte mare masura”, in timp ce 40% au fost de parere ca procurorii lucreaza prost. Doar 34% au incredere in procurori, fata de 56%, care sint sceptici fata de respectivii magistrati.
Nicolaescu nu exclude o colaborare a PNL cu PD-L dupa alegerile parlamentare
Vicepresedintele PNL Eugen Nicolaescu a declarat, ieri, la Tg Mures, ca formatiunea sa poate discuta, dupa alegerile parlamentare, doar cu partidele care obtin rezultate semnificative, inclusiv cu PD-L, daca acest lucru duce la formarea unei majoritati informeaza NewsIn. „Am învatat ca în politica nu trebuie sa spui niciodata niciodata. si am învatat ca toate usile pot fi deschise si, uneori, fosti dusmani politici reusesc, atunci când este un moment crucial, sa stea la masa
, sa se reîmprieteneasca, de fapt sa recolaboreze pentru bunul mers al tarii sau realizarii unui program. Cred ca pe un program politic putem sta toti la masa, sa depasim lucrurile care ne separa, nemultumirile, neîmplinirile eventualele incompatibilitati personale”, a spus Nicolaescu, dupa ce a fost întrebat daca vede posibila colaborarea postelectorala cu PD-L. Liderul liberal a precizat ca, în acest moment, niciun partid politic nu-si poate asuma o alianta preelectorala. „Este important sa vedem scorul de la alegerile parlamentare si în functie de acel scor probabil vom constata un lucru important: ca niciun partid nu va întruni o majoritate sa poata fi capabila de o guvernare”, a afirmat Nicolaescu. Politicianul a mai adaugat ca pot fi facute multe scenarii de aliante postelectorale, însa el considera ca PNL trebuie sa discute cu partide care au scoruri semnificative, care sa poata sa duca la o majoritate parlamentara. În legatura cu posibilitatea declansarii alegerilor anticipate, Nicolaescu spune ca nu mai sunt posibile în acest an. „Opozitia invoca, pe buna dreptate, alegerile anticipate, guverne de sacrificiu, etc. Trebuie sa depasim faza declaratiilor politice si sa întelegem ca avem summitul NATO, si trebuie sa avem un guvern în exercitiu, avem Sfintele Sarbatori de Paste si apoi, anuntate, alegerile locale. Dupa data de 25 mai nu mai pot fi organizate alegeri anticipate, asa spune Constitutia cu 6 luni înaintea alegerilor parlamentare nu se pot organiza anticipate. Dupa opinia mea rational nu exista nicio posibilitate de alegeri anticipate”, a concluzionat liderul liberal. Politicianul a mai spus ca PSD nu va risca sa declanseze alegeri anticipate pentru a nu se introduce votul uninominal la aceste alegeri, deoarece social-democratii nu si-ar asuma un gest politic, care nu ar fi agreat de electorat.
, sa se reîmprieteneasca, de fapt sa recolaboreze pentru bunul mers al tarii sau realizarii unui program. Cred ca pe un program politic putem sta toti la masa, sa depasim lucrurile care ne separa, nemultumirile, neîmplinirile eventualele incompatibilitati personale”, a spus Nicolaescu, dupa ce a fost întrebat daca vede posibila colaborarea postelectorala cu PD-L. Liderul liberal a precizat ca, în acest moment, niciun partid politic nu-si poate asuma o alianta preelectorala. „Este important sa vedem scorul de la alegerile parlamentare si în functie de acel scor probabil vom constata un lucru important: ca niciun partid nu va întruni o majoritate sa poata fi capabila de o guvernare”, a afirmat Nicolaescu. Politicianul a mai adaugat ca pot fi facute multe scenarii de aliante postelectorale, însa el considera ca PNL trebuie sa discute cu partide care au scoruri semnificative, care sa poata sa duca la o majoritate parlamentara. În legatura cu posibilitatea declansarii alegerilor anticipate, Nicolaescu spune ca nu mai sunt posibile în acest an. „Opozitia invoca, pe buna dreptate, alegerile anticipate, guverne de sacrificiu, etc. Trebuie sa depasim faza declaratiilor politice si sa întelegem ca avem summitul NATO, si trebuie sa avem un guvern în exercitiu, avem Sfintele Sarbatori de Paste si apoi, anuntate, alegerile locale. Dupa data de 25 mai nu mai pot fi organizate alegeri anticipate, asa spune Constitutia cu 6 luni înaintea alegerilor parlamentare nu se pot organiza anticipate. Dupa opinia mea rational nu exista nicio posibilitate de alegeri anticipate”, a concluzionat liderul liberal. Politicianul a mai spus ca PSD nu va risca sa declanseze alegeri anticipate pentru a nu se introduce votul uninominal la aceste alegeri, deoarece social-democratii nu si-ar asuma un gest politic, care nu ar fi agreat de electorat.
Dilema lui Băsescu despre uninominal: "Dacă în acelaşi colegiu candidează Hrebenciuc şi un manelist, pe cine alege românul?"
Preşedintele Traian Băsescu este relativ mulţumit de forma aprobată de Parlament a Legii privind votul uninominal, deşi nu este ceea ce şi-a dorit. Şeful statului a mărturisit acest lucru, ieri, într-o emisiune a postului public de radio. „Legea votului uninominal, este o formă hibridă între votul de listă şi formula radicală, pe care eu am propus-o la referendum românilor. (...) Actuala formă este o jumătate de pas de la votul de listă către formula radicală pe care eu am propus-o. (...) Dar nu pot să nu recunosc că, faţă de votul de listă, este un progres”, a spus Băsescu.
Nemulţumirea preşedintelui se referă la sistemul
de distribuţie a mandatelor, în cazul în care nici un candidat nu întruneşte majoritatea într-un colegiu: „Deficienţa majoră a acestui sistem este că, după ce intră în mod automat cei care au 51% din voturi, pe urmă se intră iarăşi în jocul redistribuirilor şi de multe ori, cel care-i pe primul loc, dar care n-are 51%, are 42% din voturi, nu va intra în Parlament şi va intra unul cu 8 procente, care se află pe ultimul loc, pentru că se cumulează numărul de voturi, până la urmă, în contul fiecărui partid şi sistemul de distribuţie trebuie să garanteze valorificarea tuturor voturilor pentru fiecare din partide. Din acest motiv, românii vor fi nemulţumiţi că parte din cei care sunt pe locul I, chiar pe locul II, chiar pe locul III, nu vor intra în Parlament şi vor intra unii care sunt mult mai jos pe listă”.
După ce s-a declarat convins că legea este constituţională şi va fi declarată ca atare de către Curte, Traian Băsescu a ţinut să calmeze şi temerile că, în Legislativ, se va intra, de fapt, pe bază de notorietate: „Poveştile cu «vor veni lăutarii, vor veni maneliştii»... Domnule, este imposibil, pentru că niciodată românii nu vor accepta să fie reprezentaţi de oameni care ei ştiu că nu-i pot reprezenta din punct de vedere al pregătirii, din punct de vedere al ocupaţiei! În al doilea rând, mergând prin absurd, că cineva o să trimită un domn, o doamnă care cântă manele, poate ar fi interesant de văzut, dacă în acelaşi colegiu candidează domnul Hrebenciuc şi un manelist, pe cine alege românul? Nu? Iar responsabilitatea va fi împărţită între politician, partid şi alegător”.
Viorel Hrebenciuc nu este singurul om politic pe care Băsescu l-a atacat indirect. În colimatorul preşedintelui a intrat şi Sorin Oprescu, pe care şeful statului l-a acuzat practic de plagiat. Vorbind despre învăţământ şi despre uşurinţa cu care se acordă, în România, titlul universitar de doctor, Băsescu a dat exemplul cazul lui Sorin Oprescu: „(Universităţile) trebuie să aibă profesori care deja îţi predau materia din propria lor cercetare şi nu copie
, ca să ajungă doctori. Schimbă numele Sorin Oprescu de pe lucrarea unui străin, pune la xerox numele Sorin Oprescu şi îl prezintă în dosarul de doctorat”.
Nemulţumirea preşedintelui se referă la sistemul
de distribuţie a mandatelor, în cazul în care nici un candidat nu întruneşte majoritatea într-un colegiu: „Deficienţa majoră a acestui sistem este că, după ce intră în mod automat cei care au 51% din voturi, pe urmă se intră iarăşi în jocul redistribuirilor şi de multe ori, cel care-i pe primul loc, dar care n-are 51%, are 42% din voturi, nu va intra în Parlament şi va intra unul cu 8 procente, care se află pe ultimul loc, pentru că se cumulează numărul de voturi, până la urmă, în contul fiecărui partid şi sistemul de distribuţie trebuie să garanteze valorificarea tuturor voturilor pentru fiecare din partide. Din acest motiv, românii vor fi nemulţumiţi că parte din cei care sunt pe locul I, chiar pe locul II, chiar pe locul III, nu vor intra în Parlament şi vor intra unii care sunt mult mai jos pe listă”.
După ce s-a declarat convins că legea este constituţională şi va fi declarată ca atare de către Curte, Traian Băsescu a ţinut să calmeze şi temerile că, în Legislativ, se va intra, de fapt, pe bază de notorietate: „Poveştile cu «vor veni lăutarii, vor veni maneliştii»... Domnule, este imposibil, pentru că niciodată românii nu vor accepta să fie reprezentaţi de oameni care ei ştiu că nu-i pot reprezenta din punct de vedere al pregătirii, din punct de vedere al ocupaţiei! În al doilea rând, mergând prin absurd, că cineva o să trimită un domn, o doamnă care cântă manele, poate ar fi interesant de văzut, dacă în acelaşi colegiu candidează domnul Hrebenciuc şi un manelist, pe cine alege românul? Nu? Iar responsabilitatea va fi împărţită între politician, partid şi alegător”.
Viorel Hrebenciuc nu este singurul om politic pe care Băsescu l-a atacat indirect. În colimatorul preşedintelui a intrat şi Sorin Oprescu, pe care şeful statului l-a acuzat practic de plagiat. Vorbind despre învăţământ şi despre uşurinţa cu care se acordă, în România, titlul universitar de doctor, Băsescu a dat exemplul cazul lui Sorin Oprescu: „(Universităţile) trebuie să aibă profesori care deja îţi predau materia din propria lor cercetare şi nu copie
, ca să ajungă doctori. Schimbă numele Sorin Oprescu de pe lucrarea unui străin, pune la xerox numele Sorin Oprescu şi îl prezintă în dosarul de doctorat”.
71% dintre firmele mici şi mijlocii din România duc lipsă de forţă de muncă
Problemele cu forţa de muncă sunt din ce în ce mai acute pe piaţa locală iar perspectivele sunt pesimiste. Dacă în momentul de faţă firmele
private mici şi mijlocii duc lipsă, în medie, de 17 angajaţi, anul viitor s-ar putea ajunge la un deficit de 29 de persoane, conform unui sondaj efectuat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Cea mai mare nevoie de angajaţi este în sectorul construcţiilor, patronatele care reprezintă acest sector anunţând încă de anul trecut că este nevoie de încă cel puţin 100.000 de persoane pentru a face faţă cererii.
Principala problemă este lipsa muncitorilor calificaţi, fie că este vorba despre mecanici, tinichigii sau sudori. Pentru că firmele mici şi mijlocii nu îşi pot permite costurile de specializare a angajaţilor, CNIPMMR propune introducerea unor vouchere pentru calificarea forţei de muncă.
“O primă măsură pentru rezolvarea acestei probleme ar fi introducerea de astfel de vouchere. Firmele mici nu îşi pot permite aceste cheltuieli. Este o practică europeană, folosită în majoritatea statelor UE”, a declarat pentru Gândul Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIPMMR, patronat care reprezintă interesele a circa 50.000 de firme mici şi mijlocii din toate cele opt regiuni de dezvoltare.
El a adăugat că o altă măsură ar fi revigorarea activităţii şcolilor de Arte şi de Meserii, a şcolilor profesionale, care în momentul de faţă sunt aproape pustii, deşi numărul lor este oricum foarte mic.
Acumularea experienţei este un proces dificil în România datorită legislaţiei complicate privind stagiul de ucenicie, pregătire care ar putea aduce un plus
considerabil în specializarea angajaţilor. “Ar trebui încurajată pregătirea muncitorilor la locul de muncă. Legislaţia ar trebui să fie mai lejeră, să fie nevoie de o cerere care să fie aprobată, nu de un dosar stufos ca acum”, spune Nicolescu.
Una din solicitările CNIPMMR este tocmai modificarea legilor, care prevăd, de exemplu, necesitatea încheierii unui contract de muncă pe minim trei ani cu un angajat pentru ca acesta să beneficieze de studii de calificare subvenţionate de stat. O altă prevedere pe care patronatele o vor eliminată din lege este şi limita maximă a angajaţilor care pot profita de subvenţia statului pentru specializare care acum este de 20% din totalul angajaţilor.
Patronatele au atras atenţia în mai multe rânduri că în timp ce în oraşele mari cu un mediu economic prosper gradul de neangajare a forţei de muncă este foarte mic, spre exemplu un şomaj de sub 1% în Capitală, în mediul rural există resurse umane valoroase care ar trebui folosite, prin specializare. Sondajul organizat de CNIPMMR cuprinde răspunsurile a 234 de firme mici şi mijlocii pe problema forţei de muncă.
private mici şi mijlocii duc lipsă, în medie, de 17 angajaţi, anul viitor s-ar putea ajunge la un deficit de 29 de persoane, conform unui sondaj efectuat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Cea mai mare nevoie de angajaţi este în sectorul construcţiilor, patronatele care reprezintă acest sector anunţând încă de anul trecut că este nevoie de încă cel puţin 100.000 de persoane pentru a face faţă cererii.
Principala problemă este lipsa muncitorilor calificaţi, fie că este vorba despre mecanici, tinichigii sau sudori. Pentru că firmele mici şi mijlocii nu îşi pot permite costurile de specializare a angajaţilor, CNIPMMR propune introducerea unor vouchere pentru calificarea forţei de muncă.
“O primă măsură pentru rezolvarea acestei probleme ar fi introducerea de astfel de vouchere. Firmele mici nu îşi pot permite aceste cheltuieli. Este o practică europeană, folosită în majoritatea statelor UE”, a declarat pentru Gândul Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIPMMR, patronat care reprezintă interesele a circa 50.000 de firme mici şi mijlocii din toate cele opt regiuni de dezvoltare.
El a adăugat că o altă măsură ar fi revigorarea activităţii şcolilor de Arte şi de Meserii, a şcolilor profesionale, care în momentul de faţă sunt aproape pustii, deşi numărul lor este oricum foarte mic.
Acumularea experienţei este un proces dificil în România datorită legislaţiei complicate privind stagiul de ucenicie, pregătire care ar putea aduce un plus
considerabil în specializarea angajaţilor. “Ar trebui încurajată pregătirea muncitorilor la locul de muncă. Legislaţia ar trebui să fie mai lejeră, să fie nevoie de o cerere care să fie aprobată, nu de un dosar stufos ca acum”, spune Nicolescu.
Una din solicitările CNIPMMR este tocmai modificarea legilor, care prevăd, de exemplu, necesitatea încheierii unui contract de muncă pe minim trei ani cu un angajat pentru ca acesta să beneficieze de studii de calificare subvenţionate de stat. O altă prevedere pe care patronatele o vor eliminată din lege este şi limita maximă a angajaţilor care pot profita de subvenţia statului pentru specializare care acum este de 20% din totalul angajaţilor.
Patronatele au atras atenţia în mai multe rânduri că în timp ce în oraşele mari cu un mediu economic prosper gradul de neangajare a forţei de muncă este foarte mic, spre exemplu un şomaj de sub 1% în Capitală, în mediul rural există resurse umane valoroase care ar trebui folosite, prin specializare. Sondajul organizat de CNIPMMR cuprinde răspunsurile a 234 de firme mici şi mijlocii pe problema forţei de muncă.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
