Kovesi: “Sistemul Parchetelor este aproape in colaps”

Procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a avertizat vineri, la sedinta de bilant a Ministerului Public, ca, in actualele conditii, sistemul
judiciar romanesc poate paraliza.

Laura Codruta Kovesi si-a inceput expunerea de la sedinta de bilant a Ministerului Public de vineri cu observatia ca anul 2007 a reprezentat un record pentru justitia romana: a fost primul an in care procurorii au solutionat peste un milion de cauze penale. “Desi volumul de activitate fata de anul 1997 s-a dublat, numarul procurorilor care au lucrat efectiv in 2007 a fost acelasi cu cel de acum zece ani”, a explicat procurorul general motivul pentru care sistemul judiciar ar putea intra in colaps. “Este aproape imposibil sa pretindem unui procuror sa citeasca, sa evalueze, sa dea o solutie justa, sa faca actul de justitie in 1.500 de dosare simultan”, a continuat Kovesi.

Procurorul general a identificat si o serie de cauze ale dezastrului din sistemul judiciar romanesc, in afara volumul mare de activitate. In primul rind, a aratat cu degetul spre Consiliul Superior al Magistraturii, care a reusit anul trecut “performanta” ca dintr-un necesar de 500 de posturi de procurori sa angajeze doar 17 magistrati, “pe baza unor interviuri formale”. Pe aceeasi idee, presedintele Traian Basescu a criticat, la rindul sau, sistemul de selectie a magistratilor, pe considerentul ca “ajung la demnitatea de magistrat juristi care s-au ratat
in avocatura”, deci ar fi slab pregatiti. Basescu a marturisit ca a incercat sa “negocieze” cu CSM o lista de propuneri de intrare in magistratura, pe care institutia i-a inminat-o pentru confirmare, dar Consiliul a refuzat sa elimine vreun candidat.

Kovesi a mai punctat problema competentelor, in sensul ca, in timp ce procurorii de la Parchetele locale sint ingropati in dosare, cei de la Parchetele de pe linga Curtile de Apel lucreaza doar citeva zeci de dosare pe an si refuza sa-si ajute colegii supraincarcati. Ea criticat si in acest caz CSM, care are printre atributii sanctionarea magistratilor care nu-si fac treaba. “Nu e posibil ca un procuror care timp de doi ani a refuzat sa solutioneze cauzele ce i-au fost repartizate sa nu fie sanctionat rapid si ferm de catre CSM, fiind necesar ca, in toata aceasta perioada, seful ierarhic sa formuleze sesizari, iar la final sa se aplice o sanctiune mai mult formala. Neaplicarea unei sanctiuni timp de doi ani acestui procuror nu face decit sa incurajeze lenea”, a spus Kovesi. Ea s-a referit la cazul procurorului Valerica Mirea, de la Parchetul de pe linga Curtea de Apel Craiova, care a primit de la CSM, in 20 februarie 2008, doua sanctiuni: avertisment si diminuarea salariului cu 15% pe trei luni. Observatia procurorului general referitoare la repartitia inegala a muncii magistratilor a fost intarita si in discursul ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, care a remarcat ca, in timp ce procurorii de la nivelele superioare au 40-50 de ore la dispozitie pentru solutionarea unui dosar, un procuror de judecatorie sau de tribunal se vede nevoit sa aloce doar cinci ore pentru aceeasi munca. In replica, Gratiana Isac, vicepresedintele CSM si seful Sectiei de procurori a Consiliului, a explicat blindetea sanctiunilor aplicate magistratilor delasatori prin aceea ca sanctiunile prea severe provoaca proteste.

In aceeasi ordine de idei, Kovesi a mai criticat practica CSM de a aproba detasarea procurorilor la alte institutii care nu au legatura cu sistemul judiciar. In prezent, circa 80 de procurori au iesit din sistem prin metoda detasarii, dar incaseaza in continuare salarii de magistrati, cele mai ridicate din sectorul public romanesc. In acest sens, chiar si presedintele Basescu a remarcat cazul unui procuror care “a ajuns ceva sef peste militieni”, cu referire la cazul procurorului Marian Sintion, detasat la Ministerul Internelor. In fine, procurorul general a taxat si practica judiciara neunitara, adica de a da solutii diferite in cauze similare, fapt pentru care Romania a fost condamnata anul trecut de Curtea Europeana a Drepturilor Omului pentru incalcarea “principiului sigurantei juridice”, care prevede ca persoana care apeleaza la instanta trebuie sa poata prevedea ce solutie va primi si un termen estimativ in care se va finaliza procesul.

Kovesi si-a argumentat sustinerile si prin rezultatele primei cercetari sociologice facute in Romania pe activitatea Parchetelor. Astfel, 37% dintre intervievati au raspuns ca Parchetul isi indeplineste sarcinile “in mare masura”, 2% “in foarte mare masura”, in timp ce 40% au fost de parere ca procurorii lucreaza prost. Doar 34% au incredere in procurori, fata de 56%, care sint sceptici fata de respectivii magistrati.