marți, 24 martie 2009

Bancile in brazda

Fondurile comunitare de dezvoltare rurala au strans, ieri, la Ministerul Agriculturii, toti factorii de decizie din tara - de la premierul Calin Popescu Tariceanu, la reprezentantii celor mai importante banci. Toti au apreciat modul in care au fost gandite lucrurile pentru ca taranii sa beneficieze de fondurile europene, reprezentantii bancherilor declarand ca masurile inaintate de Ministerul Agriculturii usureaza accesarea creditelor. Ramane de vazut care va fi si parerea taranilor.
Premierul Calin Popescu Tariceanu si ministrii Agriculturii, Dacian Cilos, si cel al Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian s-au intalnit cu reprezentantii celor mai importante banci din Romania pentru a pune la punct un sistem
cat mai fiabil, prin care fondurile comunitare alocare Planului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) sa fie cat mai usor accesate de catre beneficiari. Premierul s-a declarat atat de incantat de modul in care au fost gandite procedurile, incat a avansat ideea de a lua echipa de lucru de la Ministerul Agriculturii si sa o mute la IMM-uri. "Mai bine aduceti IMM-urile la Agricultura", ar fi replicat ministrul Ciolos. Romania are alocate, pentru PNDR, aproximativ 8 miliarde de euro in perioada 2007-2013. Programul a demarat luni, iar pana ieri s-au depus sase proiecte.
Asumarea riscurilor
Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor si seful CEC, a declarat ca cele mai importante probleme sunt legate de riscurile de creditare. "Importante sunt garantiile pentru credite
. In agricultura, garantiile nu pot fi obtinute usor, iar experienta in domeniu nu exista", a spus Ghetea, care s-a declarat convins ca dobanzile vor scadea in acest sector, pentru ca vor fi foarte multi clienti. "Oricum, fiecare banca isi va stabili propriile produse bancare, cu conditii specifice", a spus presedintele ARB.
Ministrul Economiei si Comertului, Varujan Vosganian, a facut precizari doar cu privire la evolutia preturilor produselor agroalimentare. "Exista trei posibilitati de crestere a costurilor, si, in concluzie, a preturilor: evolutia pretului gazelor si energiei
electrice, a ingrasamintelor chimice si a motorinei", a spus ministrul.
Stop la preturi
In viziunea sa, toate cele trei probleme sunt rezolvate, posibilitatile de crestere a preturilor fiind contracarate de masurile ce urmeaza sa fie luate. Astfel, in 2008, pretul gazelor si al energiei electrice are un impact de sub 1% in pretul produselor alimentare
. "Poate fi suportat", a spus Vosganian. Cat priveste ingrasamintele chimice, ministrul Economiei a anuntat reducerea pretului gazelor utilizate in aceasta industrie cu pana la 40 dolari/1000 mc. "Reducerea nu va fi uniforma, ci in functie de anumiti parametri", a spus Vosganian. Pentru motorina de agricultura se anunta vremuri bune, ministrul Economiei anuntand ca va prezenta masuri speciale in urmatoarea sedinta a Guvernului.

sâmbătă, 24 ianuarie 2009

Vosganian a platit summitul NATO si alegerile locale din banii pentru CFR

In loc sa plateasca datoriile Companiei Nationale de Cai Ferate - CFR SA catre Electrica si bugetul de stat, in valoare de peste 250 milioane de euro, Ministerul Economiei si Finantelor a precizat ca sumele prevazute pentru Ministerul Transporturilor sunt deja angajate pentru plata cheltuielilor aferente summitului NATO si pentru desfasurarea alegerilor locale si parlamentare din acest an. Ministerul Transporturilor a cerut suplimentarea bugetului cu 560 de milioane lei de la fondul de rezerva bugetara la dispozitia guvernului cu scopul acoperirii datoriilor CFR catre Electrica. Ministerul Economiei si Finantelor (MEF) a respins propunerile Ministerului Transporturilor privind stingerea datoriilor Companiei Nationale de Cai Ferate - CFR SA catre Electrica si bugetul de stat prin conversia acestora în actiuni sau prin alocarea unei sume de la fondul de rezerva. În scrisoarea de raspuns, MEF aminteste ca societatea de transport nu este inclusa în lista companiilor care trebuie privatizate, ceea ce înseamna ca actiunile nu vor putea fi valorificate ulterior.

Un roman aflat in greva foamei in Spania a ajuns la 53 de kilograme

Românul Nicolae Lascu, anchetat pentru fraude bancare, care se afla în greva foamei din 9 mai, în penitenciarul Valdemoro de lânga Madrid, a ajuns la aproximativ 53 de kilograme. Starea sa este relativ satisfacatoare având în vedere perioada de când a ales sa protesteze, a informat ieri ambasada României la Madrid, informeaza Mediafax. Lascu a fost transportat în urma cu doua-trei zile la spital, unde i-a fost facut un set de analize, în urma caruia doctorii au stabilit ca starea sa de sanatate este satisfacatoare. Acesta a început în ultimele zile sa accepte apa si ceai îndulcit. Barbatul are 27 de ani si este din Satul Nou, comuna Rosia, judetul Sibiu, iar vecinii acestuia sustin ca tânarul a mai fost închis pentru vatamare corporala. El a fost arestat în luna februarie alaturi de alte persoane, în urma unei operatiuni ample a politiei spaniole si a intrat initial în greva foamei, solicitând astfel ca anchetatorii sa accepte în cazul sau o proba de voce. Dupa ce solicitarea i-a fost admisa, românul a renuntat la gest. El s-a razgândit apoi si a reintrat în greva foamei pentru a cere sa fie judecat în stare de libertate.

S-a sinucis luând aproape 300 de pastile pentru inima

Un barbat in vârsta de 58 de ani, din Piatra Neamt, si-a pus capat zilelor inghitind aproape 300 de pastile pentru inima. Cristian Serban suferea de diverse afectiuni cardiace si, in urma unor certuri pe care le avusese cu cei din familie din cauza unei mosteniri, a decis sa ia toate medicamentele pe care tocmai le cumparase de la farmacie. Potrivit numarului de flacoane goale de medicamente gasite ulterior pe o noptiera, barbatul a inghitit intre 260 si 280 de pastile Extraveral, Mialgin si Propanolol. El a fost gasit de sotie si dus de urgenta la spitalul judetean, insa, in ciuda interventiei medicale, a decedat la câteva minute dupa internare, din cauza unui stop cardio-respirator. In aceeasi zi, tot in judetul Neamt, un alt barbat a incercat sa se sinucida, aruncându-se din trenul personal Bicaz – Piatra Neamt. Constantin Bacosca, in vârsta de 54 de ani, a scapat doar cu câteva fracturi si traumatisme, declarând ulterior ca a vrut sa-si ia viata din cauza ca sotia sa intentase proces de divort.

Angajatii DGFP Dolj au facut miting anti-DNA in sprijinul colegilor lor trimisi in judecata

Peste doua sute de salariati ai Directiei Generale a Finantelor Publice Dolj au protestat, ieri-dimineata, in fata institutiei, in semn de solidaritate cu cei 31 de angajati suspendati din functii ca urmare a deciziei DNA de a-i trimite in judecata. Acestia ii considera nevinovati pe colegii lor in cazul rambursarilor de TVA a societatilor controlate de Jenica Boierica, Samir Sprânceana si Ion Fotescu.

Salariatii directiei care au iesit ieri-dimineata la actiunea de protest sustin ca cei 36 de angajati suspendati din functie nu sunt vinovati in cazul rambursarilor de TVA catre cele 42 de societati controlate de Jenica Boierica, Samir Sprânceana si Ion Fotescu. “Am decis sa ne solidarizam cu colegii nostri pentru ca, dupa o cercetare nedreapta, sunt in situatia de a fi dati afara, de a li se pune sechestru pe bunuri. Acesti oameni au copii de intretinut si nu mi se pare corecta aceasta decizie, a declarat Mioara, una dintre angajatele DGFP Dolj.

Decizia de suspendare a fost emisa
Directorul executiv al DGFP Dolj, Mihai Antonescu, sustine ca decizia de suspendare a fost emisa incepând cu data de 8 iulie pâna la judecarea celor 36 de angajati. “Salariatii respectivi pot face contestatie la aceasta decizie pe care noi am luat-o doar in acord cu legea functionarului public. In legatura cu protestul, eu le-am transmis angajatilor sa intre inapoi la lucru, in caz contrar noi ii putem sanctiona oprindu-le din salariu”, a declarat Mihai Antonescu.

Prejudiciul se ridica la peste 30 milioane de euro
Treizeci si sase de functionari publici de la Directia Finantelor Dolj au fost ieri deferiti justitiei de catre procurorii anticoruptie pentru prejudicierea bugetului de stat cu peste 30 milioane de euro in cazul unor rambursari ilegale de TVA catre firmele lui Boerica, Sprânceana si Fotescu. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie au dispus trimiterea in judecata a fostilor sefi de serviciu de la Directia Finantelor Publice Dolj, Eugenia Ghica si Doina Dorobantu, a inspectorilor Valentina Mihaela Nicolae si Ligia Georgeta Ligia, a consilierilor Georgeta Seftulescu, Nicu Ciurlin, Andrei Costin Fiedler Gheorghita, acuzati de câte doua infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata si continuata. De asemenea, consilierii Alexandru Cojocaru, Adriana Carmen Iordache, Milica Ionescu, Doinita Vaduva si Lenuta Corneanu vor fi judecati pentru câte doua infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata.

20.000 de lei din bugetul Parcului National Ceahlau, alocati pentru intretinerea caprioarei administratorului

Administratia Parcului National Ceahlau si-a propus sa traiasca regeste, alocând, pentru acest an, un buget de 590.000 de lei pentru cheltuieli de ordin intern. Facturile, mult incarcate in raport cu necesitatile reale, cuprind si o insemnata suma de bani, alocata pentru hrana unei caprioare pe care administratorul o tine acasa, ca animal de companie.

Administratorul Parcului National Ceahlau isi intretine o caprioara proprie cu banii din bugetul institutiei. Anul trecut, Gheorghe Lalau a intrat in posesia unui pui de caprioara, pe care l-a trecut in inventarul parcului, dar pe care l-a dus acasa, folosindu-l drept atractie pentru turistii pe care ii cazeaza periodic in pensiunea agroturistica, infiintata in incinta gospodariei. Desi se foloseste in mod personal de ciuta pe care o tine in ograda casei sale, administratorul Lalau i-a alocat acesteia bani pentru hrana, cu vârf si indesat, din fondurile parcului. Conform documentelor care justifica cheltuielile facute din bugetul Parcului National Ceahlau, caprioara administratorului a mâncat, de la inceputul acestui an, cât o turma de elefanti. Ei i-au fost alocati nu mai putin de 20.000 de lei, ceea ce reprezinta costul a circa 90-100 de tone de furaje. Aceasta suma scursa din buget se dovedeste cu atât mai umflata, cu cât, de la inceputul lunii mai, respectiva caprioara a fost trimisa la pascut iarba crescuta in mod natural, care nu costa nimic. De mentionat ca si alte sume de bani, din bugetul parcului, se cheltuie pentru servicii si utilitati care depasesc necesitatile reale ale administratiei. Astfel, pentru convorbirile telefonice au fost alocati 16.000 de lei, pentru deplasari 11.000 de lei, iar pentru detergentii necesari curateniei unui sediu de câtiva metri patrati, nu mai putin de 7.000 de lei. In acelasi timp, pentru activitatile de cercetare si dezvoltare, nu s-a alocat nici un leu. Toate acestea au fost sesizate Consiliului Judetean Neamt, care are sub obladuire si Parcul National Ceahlau. Administratorul Gheorghe Lalau mai are la activ o reclamatie care actualmente face obiectul unei anchete, dupa ce a taiat cu de la sine putere si ilegal circa 300 de jnepeni si peste 100 de molizi, din arondismentul parcului.

Descindere la cererea Microsoft. Soft fara licenta la reprezentanta concernului britanic de comunicatii XL World

Una dintre cele patru reprezentante in România ale concernului de telecomunicatii XL World LTD, din Marea Britanie, risca sa plateasca companiei de soft Micro stoft Corporation peste 180.000 de euro despagubiri. Reprezentanta, cu sediul in Iasi, a fost perchezitionata de catre politistii Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Iasi, anchetatorii descoperind la sediul societatii nu mai putin de 640 de terminale care foloseau ilegal sisteme de operare ale Microsoft.

Microsoft Corporation s-a constituit parte civila într-un proces penal în care o firma din Iasi este cercetata pentru reproducere ilegala de sisteme de calcul si cere daune de 180.226 de euro, a informat, ieri, Inspectoratul Judetean de Politie Iasi. Potrivit autoritatilor, la mijlocul lunii aprilie a acestui an, Serviciul de Investigatii a Fraudelor a gasit, în urma unei perchezitii la sediul societatii în cauza, 497 de calculatoare cu sisteme de operare “Microsoft Windows XP”, 126 de programe “Microsoft Office” si 17 programe Symantec. “La câteva saptamâni dupa perchezitie, reprezentantii societatii au prezentat documente justificative, respectiv facturi fiscale pentru toate programele de calculator. Ulterior, au fost efectuate verificari la firma care a emis facturile, constatându-se ca documentele au fost comandate în ziua în care s-a realizat perchezitia domiciliara si în sistem informatic”, a declarat, ieri, subinspectorul Virginia Pralea, purtator de cuvânt al IJP Iasi. Aceasta a adaugat ca sute de licente au ajuns la societate în ziua perchezitiei, dar dupa terminarea controlului. Potrivit anchetatorilor, sesizarea ca societatea ieseana foloseste soft fara licenta a venit chiar de la reprezentantul Microsoft România. “Pâna in prezent, nu a fost instituit sechestru asigurator pe nici unul din bunurile firmei. Doar calculatoarele in cauza au fost ridicate, in vederea expertizarii tehnico-informatice, iar raspunderea penala pentru aceste fapte revine atât societatii, ca atare, cât si administratorului firmei”, au precizat sursele citate.