undatiile minoritatilor, de utilitate publica, ar putea avea candidati la Parlament. Guvernul a declarat ieri Fundatia Communitas, una din nenumaratele ONG-uri patronate de UDMR, „de interes public“. De aceasta decizie ar putea profita insa, impotriva intereselor Uniunii, si alti lideri maghiari, precum cei din UCM. Astfel, „pusculitele“ UDMR-istilor, fundatiile finantate din bugetele de la Budapesta si Bucuresti, s-ar putea transforma in tot atåtea bombe care sa explodeze in måinile liderilor Uniunii.
Senatul a adoptat ieri tacit o propunere legislativa care prevede ca organizatiile minoritatilor nationale care au statut de utilitate publica pot depune candidaturi la alegerile parlamentare. Senatorul UDMR Verestoy Atilla, membru in Consiliul Director al Fundatiei Communitas, a declarat pentru „Gardianul“ ca aceasta lege nu va fi adoptata niciodata. El a dezmintit energic orice speculatii care ar putea fi facute pe tema candidaturii unor lideri maghiari la parlametare printr-o astfel de fundatie. Insa, daca decizia va fi totusi adoptata in Camera Deputatilor, in ciuda liderilor UDMR, de ea ar putea profita alti reprezentanti ai comunitatii maghiare, precum radicalii din UCM, aflati in conflict direct cu Uniunea. Deocamdata, transformarea UCM in Partidul Civic Maghiar a fost blocata, judecandu-se la Tribunalul Bucuresti. Desi majoritatea fundatiilor sunt controlate de UDMR, exista unele, in curs de a fi declarate de interes public, care si-au afirmat disponibilitatea de a trimite candidati la Parlament.
«Maltezii» lui Puskas ar intra in politica
Un sondaj telefonic, efectuat de reporterii „Gardianul“ arata ca fundatiile sau asociatiile conduse de lideri ai UDMR par mai degraba neinteresate de a propune candidati la alegerile locale. Cu o singura exceptie:“Serviciul de Ajutor Maltez in Romania“, al carui presedinte este senatorul UDMR de Covasna Balint Zoltan Puskas. Un domn Lazar, de la respectivul ONG, ne-a declarat ca dat fiind numarul mare de filiale din toata tara, 27 la numar, i-ar tenta sa intre cu candidati proprii la alegerile locale. Fundatia „Communitas“ care reuneste mai multi lideri marcanti ai UDMR, cum ar fi Verestoy Attila sau Kelemen Hunor, este pe cale de a se transforma intr-un ONG declarat de utilitate publica, insa nu vor propune candidati proprii, chiar daca proiectul trecut ieri prin Senat va fi adoptat si de catre Camera Deputatilor. De mentionat ca la aceeasi adresa cu Fundatia „Communitas“ mai figureaza Fundatia pentru Scoala, unde curator (adunator de fonduri) este deputatul de Harghita Asztalos Ferenc. „Asociatia de Prietenie Korunk“, finantata de Fundatia Soros, care numara printre membrii sai pe deputatul UDMR de Cluj Konya-Hamar Sandor, va deveni cat de curand ONG de utilitate publica, insa nu se arata interesata de a intra in viata politica si cu alti membri. Nici Asociatia „Ermellek“, al carei presedinte este deputatul UDMR de Bihor Soki Bela, nu ar propune candidati proprii la locale, desi este considerata ca fiind un ONG de utilitate publica. Probabil nici nu mai are interesul atata timp cat sediul se afla in Primaria din Sacueni, judetul Bihor. In fine, „Fundatia Bernady Gyorgy“, al carei presedinte este onor-ministrul dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor, Borbely Laszlo, reprezinta un ONG de utilitate publica, nehotarat inca daca sa intre in politica sau nu, dupa cum ne-a spus o voce dulce din secretariatul fundatiei. Sondajul reporterilor de la „Gardianul“ a mai adunat si aproape zece raspunsuri de „Nem Tudom“, dar si multe amanari in privinta unui raspuns corect. In acest context, mai trebuie adaugat faptul ca propunerea adoptata la Senat cuprinde mai multe conditii. Organizatia care vrea sa depuna candidaturi la alegeri trebuie sa prezinte o lista de membri cuprizând un numar de cel putin 15% din numarul total al cetatenilor care s-au declarat ca apartinând minoritatii respective, iar denumirea organizatiei respective trebuie sa cuprinda, în mod obligatoriu, si denumirea minoritatii nationale în cauza. Aceste impedimente ar putea fi surmontate printr-o fuziune sau federatie a fundatiilor.
Communitas, cap de lista
Pe de alta parte, Fundatia Communitas înfiintata de UDMR, prin care sunt derulate fondurile alocate minoritatii maghiare din România, a fost declarata ieri de Guvern ca fiind de utilitate publica. Contactat de „Gardianul“, presedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, a precizat ca nu crede ca exista o legatura directa intre cele doua decizii, nefiind la curent cu intentia unor politicieni maghiari de a candida pe listele unei fundatii. Statutul de utilitate publica confera, printre altele, drept preferential la bunuri proprietate publica si la fonduri bugetare. Pe de alta parte, Guvernul a aprobat, in luna septembrie, un proiect de lege prin care a modificat Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii care solicita acordarea statutului de utilitate publica. In proiect se prevede ca acestea vor fi obligate sa „nu desfasoare activitati angajate politic sau activitati de sprijinire a unor partide sau aliante politice sau electorale, candidati in alegeri sau persoane care ocupa functii de demnitate publica“. Intrebat despre aceasta eventuala incompatibilitate, presedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, a declarat ca Uniunea nu este un partid politic, deci nu vede nicio contradictie intre implicarea unor lideri ai UDMR in Fundatia Communitas si statutul de utilitate publica a acesteia. Kelemen Hunor precizase, anterior acestei decizii a Guvernului, ca UDMR a cerut conducerii fundatiei sa faca demersuri pentru obtinerea statutului de utilitate publica. Deputatul UDMR a mai aratat ca, în prezent, fundatia îsi procura fonduri „exclusiv“ de la bugetul de stat, prin Departamentul pentru Relatii Interetnice, Consiliul Minoritatilor Nationale fiind cel care decide câti bani primeste fiecare minoritate nationala. El a mai declarat ca, fiind vorba de bani publici, fundatia Comunitas prezinta deconturile la Curtea de Conturi
.
Communitas sprijina TV Maghiara
Pe de alta parte, Kelemen nu a putut preciza implicarea financiara a Fundatiei Communitas in proiectul Televiziunii Maghiare din Transilvania, aratand ca nu se stie de altfel cand va incepe sa emita aceasta. Televiziunea Maghiara din Transilvania, detinuta de fundatia „Janovics Jeno“, al carei presedinte este fostul ministru al telecomunicatiilor, UDMR-istul Zsolt Nagy, anuntase ca a inceput recrutarea personalului si isi va demara activitatea din vara viitoare. Fondurile pentru crearea acestui post de televiziune au venit de la Ministerul ungar al Informaticii, ridicandu-se la o valoare de circa 1,2 milioane de euro. De asemenea, este oficial si faptul ca proiectul acesta este finantat si de „Communitas“, care administreaza resursele financiare destinate maghiarilor obtinute de la bugetul de stat al României, chiar inainte de a fi declarata de utilitate publica. Insa reprezentantii Fundatiei „Janovics Jenö“ au aratat ca Televiziunea Maghiara din Transilvania a fost infiintata in scopuri publice, dar, din cauza legislatiei romanesti, nu poate functiona decat ca un post comercial. Pe de alta parte, fostul ministru al telecomunicatiilor Zsolt Nagy a sustinut cu vehementa faptul ca, desi prezenti in Consiliul director al fundatiei care patroneaza viitorul post de televiziune, membrii UDMR nu se vor ocupa de politica editoriala. Nagy preciza ca membrii UDMR au „doar“ rolul de a numi viitoarea conducere a postului TV, managementul si redactorii-sefi.
Fundatiile pro-profit ale liderilor maghiari
UDMR nu este un partid politic, ci, conform statutului, tot o asociatie, Uniunea beneficiind, in aceasta calitate, de finantari
de la bugetul de stat din Romania si Ungaria. Insa, ca pentru a compensa alte activitati, cum ar fi cele ale lui Verestoy Atilla, liderii UDMR au creat o adevarata padure, foarte luxurianta, de ONG-uri si fundatii cultural-social-umanitare, toate profitabile economic. Initial, liderii cei mai marcanti ai UDMR figurau la prezidiul acestor fundatii. Este cazul lui Marko Bela, fostul presedinte al Communitas, care s-a retras ulterior din fruntea curatoriului fundatiei. Actualmente, in fruntea acestor fundatii se afla „reprezentanti“ recrutati, in general, din planul al doilea al UDMR, actualul presedinte al Communitas fiind, de exemplu, Takacs Csaba. Pe de alta parte, lideri politici, precum Cosmin Gusa sau presedintele Uniunii Liberale a Maghiarilor din Romånia, au acuzat aceste fundatii ale UDMR de a fi facilitat transferuri ilegale de fonduri primite de la Budapesta (via Fundatia „Illyes“) sau de la bugetul
Romaniei. De asemenea, exista suspiciunea ca aceste fundatii ar fi sponsorizat sau campania
UDMR si diferite afaceri ale unor oligarhi membri, sau apropiati de UDMR, precum Paszkany Arpad Zoltan sau Janos Kurko. De asemenea, au existat acuzatii ca fondurile au fost folosite pentru a sponsoriza edituri sau cotidiane conduse de lideri UDMR, precum Marko Bela sau Verestoy Atilla.
Prietenii, tinuti aproape
Nici PSD-istii nu au fost uitati de Calin si Popescu-Tariceanu. Fundatia „Renasterea pentru Educatie, Sanatate si Cultura“, condusa de Mihaela Geoana, sotia liderului PSD, Mircea Geoana, a fost recunoscuta de Guvern, la inceputul lui februarie, ca fiind de utilitate publica, statut care faciliteaza obtinerea de fonduri publice si a unui sediu din patrimoniul statului. Propunerea a venit din partea Ministerului Sanatatii. Potrivit argumentelor din nota de fundamentare a Hotarârii de Guvern, prin adoptarea statutului de utilitate publica, fundatia va putea sa-si îmbunatateasca activitatea în domeniul educatiei, prevenirii si tratamentului cancerului de sân.
UDMR-istii si fundatiile lor
Lista liderilor UDMR care conduc sau administreaza este foarte lunga. Cei mai proeminenti sunt: Verestoy Atilla, senator Harghita, membru al Comitetului de Directie al Fundatiei Communitas, al Fundatiei Omul si Viitorul, curator al Civitas. Membru fondator al Fundatiei Partium, Kostors, presedinte al Asociatiei Ardelene de Dezvoltare
a Intreprinderilor. Marko Bela, presedinte UDMR, fost presedinte al Communitas. Eckstein-Kovacs Peter, senator Cluj, curator al Fundatiei Civitas. Puskas Balint Zoltan, senator Covasna, presedinte al Asociatiei Serviciul de Ajutor Maltez in Romånia. Frunda Gyorgy, senator Mures, subcurator al Fundatiei Illyesi. Kelemen Hunor, deputat de Harghita, membru Communitas, presedinte Fundatia Pentru Scoala, Sogor Csaba, senator Harghita, membru al Fundatiilor Kalvin, Videopontes, presedinte al Asociatiei „O casa pentru mâine“.
miercuri, 25 martie 2009
Taxa auto va fi cu 40% mai mica de la 1 iulie, afirma ministrul finantelor
A treia formula a taxei auto
, programata sa intre in vigoare de la 1 iulie, va fi cu påna la 40% mai mica fata de varianta actuala. Cel putin asa asigura Varujan Vosganian, ministrul economiei si finantelor.
Guvernantii au inceput sa dea inapoi in privinta taxei auto, dupa ce Comisia Europeana a solicitat introducerea criteriului CO2 si pentru masinile Euro 3 – cele mai numeroase de pe piata
autohtona -, nu numai pentru autovehiculele Euro 4. Ieri, ministrul Varujan Vosganian a anuntat ca noua varianta a taxei auto de prima inmatriculare va fi cu 33-40% mai mica fata de cea actuala. “Formula pe care o propunem si care saptamâna viitoare va fi prezentata românilor se încadreaza în legislatia europeana si ea va fi, începand cu 1 iulie, valabila în Romånia. Noi o sa emitem ordonanta de urgenta în care sa se vada raspicat faptul ca banii
din aceasta taxa vor fi mai putini decat din actuala taxa”, a declarat Vosganian, intr-un interviu la Radio Romania Actualitati. Reducerea birului este singura “concesie” facuta de guvernul PNL-UDMR Tariceanu II pe marginea subiectului fierbinte al taxei auto. Chiar si cu perspectiva obtinerii unui vot negativ din partea alegatorilor, Executivul nu are de gand sa renunte la aceasta taxa, in ciuda “recomandarilor” presedintelui Traian Basescu. Ieri, premierul Calin Popescu Tariceanu a tinut sa mai faca inca o data apologia taxei speciale. “Taxa de poluare auto este una corecta si în acord cu regulile europene privind reducerea poluarii, norme pe care România trebuie sa le respecte fara a gasi diferite motive pentru a nu aplica aceste reglementari”, a declarat Tariceanu, la finalul sedintei de Guvern. Ca si colegul sau de partid Varujan Vosganian, Tariceanu a reamintit ca taxa este în interesul României prin mentinerea locurilor de munca în industria
de profil din România.
Razboiul dintre palate continua
Taxa auto continua sa fie subiectul unor dispute aprinse nu numai intre partidele in cautare de capital politic, ci si intre premier si presedintele Traian Basescu. Ieri, Tariceanu i-a mai dat o replica sefului statului la scrisoarea primita in urma cu doua zile pe tema taxei. El a respins, astfel, acuzatiile lui Basescu conform carora Romania ar fi incalcat Tratatul de aderare prin introducerea birului. “Daca România ar fi încalcat Tratatul de aderare, am fi fost sesizati de Comisia Europeana sau ar fi existat o decizie a Comisiei Europene sau a Curtii Europene de Justitie în acest sens. Nu este cazul”, a spus Tariceanu. Acesta le-a spus ministrilor, în sedinta de Guvern, ca este dezamagit de atitudinea “pur politicianista” a presedintelui în cazul taxei auto si a apreciat ca pozitia sefului statului afecteaza puternic negocierile Guvernului cu reprezentantii Comisiei Europene. “În loc ca noi sa fim solidari în ceea ce priveste interesul României si al românilor, exprimam pozitii de acest fel. Demersul presedintelui este pur politicianist si de interes electoral”, a afirmat premierul. Tariceanu uita, totusi, ca taxa auto a fost contestata oficial de 120.000 de romani prin campania
Realitatea TV. Petitia acestora a fost depusa atat la institutiile statului roman, cat si la Bruxelles.
, programata sa intre in vigoare de la 1 iulie, va fi cu påna la 40% mai mica fata de varianta actuala. Cel putin asa asigura Varujan Vosganian, ministrul economiei si finantelor.
Guvernantii au inceput sa dea inapoi in privinta taxei auto, dupa ce Comisia Europeana a solicitat introducerea criteriului CO2 si pentru masinile Euro 3 – cele mai numeroase de pe piata
autohtona -, nu numai pentru autovehiculele Euro 4. Ieri, ministrul Varujan Vosganian a anuntat ca noua varianta a taxei auto de prima inmatriculare va fi cu 33-40% mai mica fata de cea actuala. “Formula pe care o propunem si care saptamâna viitoare va fi prezentata românilor se încadreaza în legislatia europeana si ea va fi, începand cu 1 iulie, valabila în Romånia. Noi o sa emitem ordonanta de urgenta în care sa se vada raspicat faptul ca banii
din aceasta taxa vor fi mai putini decat din actuala taxa”, a declarat Vosganian, intr-un interviu la Radio Romania Actualitati. Reducerea birului este singura “concesie” facuta de guvernul PNL-UDMR Tariceanu II pe marginea subiectului fierbinte al taxei auto. Chiar si cu perspectiva obtinerii unui vot negativ din partea alegatorilor, Executivul nu are de gand sa renunte la aceasta taxa, in ciuda “recomandarilor” presedintelui Traian Basescu. Ieri, premierul Calin Popescu Tariceanu a tinut sa mai faca inca o data apologia taxei speciale. “Taxa de poluare auto este una corecta si în acord cu regulile europene privind reducerea poluarii, norme pe care România trebuie sa le respecte fara a gasi diferite motive pentru a nu aplica aceste reglementari”, a declarat Tariceanu, la finalul sedintei de Guvern. Ca si colegul sau de partid Varujan Vosganian, Tariceanu a reamintit ca taxa este în interesul României prin mentinerea locurilor de munca în industria
de profil din România.
Razboiul dintre palate continua
Taxa auto continua sa fie subiectul unor dispute aprinse nu numai intre partidele in cautare de capital politic, ci si intre premier si presedintele Traian Basescu. Ieri, Tariceanu i-a mai dat o replica sefului statului la scrisoarea primita in urma cu doua zile pe tema taxei. El a respins, astfel, acuzatiile lui Basescu conform carora Romania ar fi incalcat Tratatul de aderare prin introducerea birului. “Daca România ar fi încalcat Tratatul de aderare, am fi fost sesizati de Comisia Europeana sau ar fi existat o decizie a Comisiei Europene sau a Curtii Europene de Justitie în acest sens. Nu este cazul”, a spus Tariceanu. Acesta le-a spus ministrilor, în sedinta de Guvern, ca este dezamagit de atitudinea “pur politicianista” a presedintelui în cazul taxei auto si a apreciat ca pozitia sefului statului afecteaza puternic negocierile Guvernului cu reprezentantii Comisiei Europene. “În loc ca noi sa fim solidari în ceea ce priveste interesul României si al românilor, exprimam pozitii de acest fel. Demersul presedintelui este pur politicianist si de interes electoral”, a afirmat premierul. Tariceanu uita, totusi, ca taxa auto a fost contestata oficial de 120.000 de romani prin campania
Realitatea TV. Petitia acestora a fost depusa atat la institutiile statului roman, cat si la Bruxelles.
Basescu comanda si inflatiei
Presedintele Traian Basescu a declarat, ieri, ca, din cauza efectelor evolutiei mediului de afaceri
international, Romania a modificat obiectivul privind inflatia din 2008, de la 4,5% la 5,5%, iar pentru anul viitor este anticipat un nivel de 3,8%, transmite Mediafax.
"Din pacate, in ultimele doua luni ale anului trecut si in primele luni ale acestui an, obiectivele noastre in legatura cu acest subiect (n.r. - inflatia) nu au fost atinse. In 2007 obiectivul nostru a fost o inflatie anuala de 4,8%, dar, din nefericire, am atins 5,5% din inflatia anuala. In 2008 ne-am propus o inflatie de 4,5%, dar, din cauza efectelor evolutiei mediului de afaceri international, am corectat acest obiectiv la nivelul de 5,5%. Pentru anul urmator ne-am propus un obiectiv de inflatie de 3,8%", a spus seful statului la deschiderea Forumului Economic Romano-Suedez organizat la Stockholm.
Datele prezentate de Basescu sunt diferite fata de cele indicate de Institutul National de Statistica (INS), Banca Nationala a Romaniei (BNR) si Comisia Nationala de Prognoza (CNP).
Inflatia de la finele anului trecut a urcat la 6,57%, potrivit INS, tinta bancii centrale fiind, pentru 2007, de 4%, plus/minus un punct procentual.
In cel mai recent asupra inflatiei, publicat la inceputul lunii februarie, BNR a revizuit in crestere, cu 1,6 puncte procentuale, prognoza de inflatie pentru acest an, de la 4,3% la 5,9%, si estimeaza pentru decembrie 2009 o inflatie anuala de 3,9%. Tinta bancii centrale a ramas nemodificata, pentru 2008 fiind de 3,8%, plus
minus un punct procentual, iar pentru 2009 - de 3,5%, plus minus un punct procentual.
CNP a revizuit in crestere estimarile privind majorarea preturilor in acest an, cu 0,9 puncte procentuale, astfel ca inflatia se va situa, la finele anului 2008, la 5,4%, potrivit variantei preliminare a prognozei de primavara. Presedintele Basescu s-a intalnit, miercuri dimineata, la Stockholm, cu reprezentanti ai mediului de afaceri din aceasta tara, la deschiderea Forumului Economic Romano-Suedez.
Basescu a sustinut un discurs in limba engleza, precizand la inceput ca acesta reprezinta un nou prilej pentru presa sa rada si sa critice modul in care el vorbeste aceasta limba.
Presedintele Basescu le-a facut o prezentare "pragmatica" oamenilor de afaceri suedezi prezenti la eveniment asupra economiei romanesti. El a precizat ca in Romania se inregistreaza de cativa ani crestere economica si a subliniat
ca prioritatea in acest moment in Romania este tinerea sub control
a inflatiei.
international, Romania a modificat obiectivul privind inflatia din 2008, de la 4,5% la 5,5%, iar pentru anul viitor este anticipat un nivel de 3,8%, transmite Mediafax.
"Din pacate, in ultimele doua luni ale anului trecut si in primele luni ale acestui an, obiectivele noastre in legatura cu acest subiect (n.r. - inflatia) nu au fost atinse. In 2007 obiectivul nostru a fost o inflatie anuala de 4,8%, dar, din nefericire, am atins 5,5% din inflatia anuala. In 2008 ne-am propus o inflatie de 4,5%, dar, din cauza efectelor evolutiei mediului de afaceri international, am corectat acest obiectiv la nivelul de 5,5%. Pentru anul urmator ne-am propus un obiectiv de inflatie de 3,8%", a spus seful statului la deschiderea Forumului Economic Romano-Suedez organizat la Stockholm.
Datele prezentate de Basescu sunt diferite fata de cele indicate de Institutul National de Statistica (INS), Banca Nationala a Romaniei (BNR) si Comisia Nationala de Prognoza (CNP).
Inflatia de la finele anului trecut a urcat la 6,57%, potrivit INS, tinta bancii centrale fiind, pentru 2007, de 4%, plus/minus un punct procentual.
In cel mai recent asupra inflatiei, publicat la inceputul lunii februarie, BNR a revizuit in crestere, cu 1,6 puncte procentuale, prognoza de inflatie pentru acest an, de la 4,3% la 5,9%, si estimeaza pentru decembrie 2009 o inflatie anuala de 3,9%. Tinta bancii centrale a ramas nemodificata, pentru 2008 fiind de 3,8%, plus
minus un punct procentual, iar pentru 2009 - de 3,5%, plus minus un punct procentual.
CNP a revizuit in crestere estimarile privind majorarea preturilor in acest an, cu 0,9 puncte procentuale, astfel ca inflatia se va situa, la finele anului 2008, la 5,4%, potrivit variantei preliminare a prognozei de primavara. Presedintele Basescu s-a intalnit, miercuri dimineata, la Stockholm, cu reprezentanti ai mediului de afaceri din aceasta tara, la deschiderea Forumului Economic Romano-Suedez.
Basescu a sustinut un discurs in limba engleza, precizand la inceput ca acesta reprezinta un nou prilej pentru presa sa rada si sa critice modul in care el vorbeste aceasta limba.
Presedintele Basescu le-a facut o prezentare "pragmatica" oamenilor de afaceri suedezi prezenti la eveniment asupra economiei romanesti. El a precizat ca in Romania se inregistreaza de cativa ani crestere economica si a subliniat
ca prioritatea in acest moment in Romania este tinerea sub control
a inflatiei.
Romanii dau pe lux 150 mil. euro pe an
Valoarea locala a industriei de lux se ridica la peste 150 de milioane de euro, cresterea fata de anul anterior fiind de peste 20%, indica studiile realizate de compania de consultanta specializata in industria
luxului, CPP Management Consultants Ltd. In analiza au fost luate in calcul segmentele din industria modei, accesoriile, bijuteriile, ceasurile, masinile si decoratiunile interioare. Spre exemplu, din datele CPP, majoritatea marcilor de moda prezente in sistem de franciza pe piata
autohtona au raportat cresteri ale vinzarilor in 2007 fata de 2006 cu aproximativ 15%. „Cresterea anuala din 2006 a fost de 23%, cel mai inalt nivel fiind atins de catre accesorii, masini si decoratiuni
interioare sau mobila“, sustin reprezentantii CPP.
Pentru 2008, mai multe branduri de lux si-au comunicat intrarea pe piata romaneasca. Astfel, Louis Vuitton a anuntat inca de anul trecut ca isi va deschide primul magazin din Romania - in galeria comerciala a hotelului JW Marriott in luna mai a acestui an. Tot 2008 va fi si anul in care Gucci isi va face prezenta in Bucuresti, compania anuntind ca intentioneaza sa deschida un magazin monobrand cel mai probabil pe Calea Victoriei. Unitatea va fi operata printr-un sistem mixt franciza-joint venture, adica Gucci va detine actiuni la compania care va prelua brandul in franciza. Totodata, reprezentantii CPP sustin ca Hermes, unul dintre liderii mondiali ai pietei accesoriilor de lux, a confirmat la finele anului trecut ca este interesat de piata romaneasca. Compania ia in calcul posibilitatea unui parteneriat de concesiune in vederea intrarii pe piata romaneasca.
Pe linga acestea, alte marci celebre vor incheia contracte de exclusivitate cu magazine multibrand in vederea distributiei. Este, spre exemplu, cazul Dolce&Gabbana care isi va comercializa produsele
printr-un magazin al unui antreprenor italian ce se va deschide in Capitala la sfirsitul acestui an. Totodata, accesoriile apartinind marcilor Bottega Venetta si Burberry vor fi distribuite in mod oficial in Bucuresti din toamna lui 2008.
Noutatile de anul acesta nu se vor opri la moda si accesorii. Constructorul de automobile de lux Ferrari va deschide cel mai probabil in luna mai a acestui an, in Bucuresti, un showroom de 5.000 mp care va include un magazin, un restaurant si, ulterior, si o galerie de shopping, au declarat reprezentantii CPP. „Distributia Ferrari a fost realizata impreuna cu un partener local. Complexul care va gazdui showroomul Ferrari va include, de asemenea, si un magazin Ferrari, un restaurant Ferrari, dar si o galerie de shopping de lux. Galeria este programata sa se deschida in ultima parte a anului 2009 si va include marci internationale de top din domeniul modei si al accesoriilor“, a declarat Oliver Petcu, managing partner CPP. Potrivit acestuia, exista deja o comanda de 10 autoturisme Ferrari care urmeaza a fi livrate in urmatorul an, dupa cele 10 masini vindute anul trecut.
*
Mai mult
spatiu pentru Mercedes
Cresterea numarului de romani care isi permit masini luxoase a determinat reprezentantii Mercedes in Romania sa caute spatii pentru noi showroomuri. Printre potentialele viitoare zone se numara Ploiestiul si Constanta. „In momentul de fata prospectam piata, fiind in cautarea de noi sedii pentru showroomuri atit in Bucuresti, cit si in orasele mari ale tarii“, a declarat Alexandru Bojinca, director general la AutoKlass, dealer Mercedes-Benz.
luxului, CPP Management Consultants Ltd. In analiza au fost luate in calcul segmentele din industria modei, accesoriile, bijuteriile, ceasurile, masinile si decoratiunile interioare. Spre exemplu, din datele CPP, majoritatea marcilor de moda prezente in sistem de franciza pe piata
autohtona au raportat cresteri ale vinzarilor in 2007 fata de 2006 cu aproximativ 15%. „Cresterea anuala din 2006 a fost de 23%, cel mai inalt nivel fiind atins de catre accesorii, masini si decoratiuni
interioare sau mobila“, sustin reprezentantii CPP.
Pentru 2008, mai multe branduri de lux si-au comunicat intrarea pe piata romaneasca. Astfel, Louis Vuitton a anuntat inca de anul trecut ca isi va deschide primul magazin din Romania - in galeria comerciala a hotelului JW Marriott in luna mai a acestui an. Tot 2008 va fi si anul in care Gucci isi va face prezenta in Bucuresti, compania anuntind ca intentioneaza sa deschida un magazin monobrand cel mai probabil pe Calea Victoriei. Unitatea va fi operata printr-un sistem mixt franciza-joint venture, adica Gucci va detine actiuni la compania care va prelua brandul in franciza. Totodata, reprezentantii CPP sustin ca Hermes, unul dintre liderii mondiali ai pietei accesoriilor de lux, a confirmat la finele anului trecut ca este interesat de piata romaneasca. Compania ia in calcul posibilitatea unui parteneriat de concesiune in vederea intrarii pe piata romaneasca.
Pe linga acestea, alte marci celebre vor incheia contracte de exclusivitate cu magazine multibrand in vederea distributiei. Este, spre exemplu, cazul Dolce&Gabbana care isi va comercializa produsele
printr-un magazin al unui antreprenor italian ce se va deschide in Capitala la sfirsitul acestui an. Totodata, accesoriile apartinind marcilor Bottega Venetta si Burberry vor fi distribuite in mod oficial in Bucuresti din toamna lui 2008.
Noutatile de anul acesta nu se vor opri la moda si accesorii. Constructorul de automobile de lux Ferrari va deschide cel mai probabil in luna mai a acestui an, in Bucuresti, un showroom de 5.000 mp care va include un magazin, un restaurant si, ulterior, si o galerie de shopping, au declarat reprezentantii CPP. „Distributia Ferrari a fost realizata impreuna cu un partener local. Complexul care va gazdui showroomul Ferrari va include, de asemenea, si un magazin Ferrari, un restaurant Ferrari, dar si o galerie de shopping de lux. Galeria este programata sa se deschida in ultima parte a anului 2009 si va include marci internationale de top din domeniul modei si al accesoriilor“, a declarat Oliver Petcu, managing partner CPP. Potrivit acestuia, exista deja o comanda de 10 autoturisme Ferrari care urmeaza a fi livrate in urmatorul an, dupa cele 10 masini vindute anul trecut.
*
Mai mult
spatiu pentru Mercedes
Cresterea numarului de romani care isi permit masini luxoase a determinat reprezentantii Mercedes in Romania sa caute spatii pentru noi showroomuri. Printre potentialele viitoare zone se numara Ploiestiul si Constanta. „In momentul de fata prospectam piata, fiind in cautarea de noi sedii pentru showroomuri atit in Bucuresti, cit si in orasele mari ale tarii“, a declarat Alexandru Bojinca, director general la AutoKlass, dealer Mercedes-Benz.
ANL îşi face ieşirea de pe piaţa creditului ipotecar
După un deceniu în care a construit 25.000 de locuinţe evaluate astăzi la jumătate de miliard de euro, ANL admite că implicarea sa în zona de dezvoltare imobiliară prin credit ipotecar a fost un eşec.
Confruntată cu lipsa terenurilor din oraşele mari, cu competiţia acerbă a dezvoltatorilor privaţi, dar şi cu reticenţa antreprenorilor de construcţii în a prelua lucrările oferite - din cauza profiturilor neatractive - agenţia se gândeşte la o schimbare radicală a strategiei. În primul rând, creditul ipotecar, prin care au fost construite până acum doar 3.500 de locuinţe, va ieşi din oferta ANL, pentru a face loc proiectelor de locuinţe destinate închirierii. În al doilea rând, instituţia se va concentra asupra dezvoltărilor din oraşele mici
şi medii din provincie, acolo unde sunt şanse mai mari de a găsi terenuri, renunţând definitiv la Bucureşti. „Deja se construieşte masiv prin credit ipotecar, aşadar rolul agenţiei în acest domeniu s-a cam terminat. Ţinta ar fi locuinţele sociale“, confirmă, pentru Capital, Laszlo Borbely, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. Agenţia a construit până în prezent 21.000 de locuinţe destinate închirierii de către tineri şi mutării temporare a persoanelor care locuiesc în imobile
ce necesită consolidarea antiseismică.
Şi deputatul liberal Relu Fenechiu consideră că ANL ar trebui să se axeze pe locuinţele sociale, cu menţiunea că acestea ar trebui vândute către chiriaşi după cinci ani. În schimb, pesedistul Liviu Dragnea afirmă că ar trebui păstrate atât componenta
de construcţie de locuinţe sociale, cât şi cea de dezvoltare
prin credit ipotecar.
În încercarea de a da o mână de ajutor ANL, Guvernul a aprobat, recent, o hotărâre care stabileşte că instituţia poate intra în parteneriate cu posesori privaţi de terenuri pentru dezvoltări imobiliare prin intermediul unor credite ipotecare. Aceasta înseamnă că instituţia primeşte gratuit în folosinţă, pe perioada investiţiei, terenurile respective. „Decizia poate reprezenta o susţinere a activităţii agenţiei, dar, atâta vreme cât ANL nu cointeresează firmele
de construcţii prin oferirea unor plăţi care să genereze profit, nu va avea niciun efect“, crede preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), Laurenţiu Plosceanu.
În prezent, ANL desfăşoară 11 proiecte ce includ peste 2.000 de locuinţe, alte şase proiecte fiind în faza de contractare.
Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL) se pregăteşte să renunţe la construcţia de case prin credit ipotecar, urmând să se îndrepte exclusiv spre locuinţele destinate închirierii de către familiile tinere. Instituţia anunţă că vrea să se concentreze asupra dezvoltărilor din provincie, dar viitorul său este incert: terenurile sunt tot mai greu de găsit, iar firmele de construcţii nu mai sunt interesate de licitaţiile agenţiei.
Confruntată cu lipsa terenurilor din oraşele mari, cu competiţia acerbă a dezvoltatorilor privaţi, dar şi cu reticenţa antreprenorilor de construcţii în a prelua lucrările oferite - din cauza profiturilor neatractive - agenţia se gândeşte la o schimbare radicală a strategiei. În primul rând, creditul ipotecar, prin care au fost construite până acum doar 3.500 de locuinţe, va ieşi din oferta ANL, pentru a face loc proiectelor de locuinţe destinate închirierii. În al doilea rând, instituţia se va concentra asupra dezvoltărilor din oraşele mici
şi medii din provincie, acolo unde sunt şanse mai mari de a găsi terenuri, renunţând definitiv la Bucureşti. „Deja se construieşte masiv prin credit ipotecar, aşadar rolul agenţiei în acest domeniu s-a cam terminat. Ţinta ar fi locuinţele sociale“, confirmă, pentru Capital, Laszlo Borbely, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. Agenţia a construit până în prezent 21.000 de locuinţe destinate închirierii de către tineri şi mutării temporare a persoanelor care locuiesc în imobile
ce necesită consolidarea antiseismică.
Şi deputatul liberal Relu Fenechiu consideră că ANL ar trebui să se axeze pe locuinţele sociale, cu menţiunea că acestea ar trebui vândute către chiriaşi după cinci ani. În schimb, pesedistul Liviu Dragnea afirmă că ar trebui păstrate atât componenta
de construcţie de locuinţe sociale, cât şi cea de dezvoltare
prin credit ipotecar.
În încercarea de a da o mână de ajutor ANL, Guvernul a aprobat, recent, o hotărâre care stabileşte că instituţia poate intra în parteneriate cu posesori privaţi de terenuri pentru dezvoltări imobiliare prin intermediul unor credite ipotecare. Aceasta înseamnă că instituţia primeşte gratuit în folosinţă, pe perioada investiţiei, terenurile respective. „Decizia poate reprezenta o susţinere a activităţii agenţiei, dar, atâta vreme cât ANL nu cointeresează firmele
de construcţii prin oferirea unor plăţi care să genereze profit, nu va avea niciun efect“, crede preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), Laurenţiu Plosceanu.
În prezent, ANL desfăşoară 11 proiecte ce includ peste 2.000 de locuinţe, alte şase proiecte fiind în faza de contractare.
Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL) se pregăteşte să renunţe la construcţia de case prin credit ipotecar, urmând să se îndrepte exclusiv spre locuinţele destinate închirierii de către familiile tinere. Instituţia anunţă că vrea să se concentreze asupra dezvoltărilor din provincie, dar viitorul său este incert: terenurile sunt tot mai greu de găsit, iar firmele de construcţii nu mai sunt interesate de licitaţiile agenţiei.
Petrolul la maxim, dolarul la minim
Petrolul a atins pragul record de 110,20 dolari în cadrul tranzacţiilor de ieri de la New York, în timp
ce dolarul a scăzut din nou la niveluri minime record.
Moneda americană a scăzut ieri pe fondul temerilor investitorilor că Rezerva Federală plănuieşte să împrumute peste 200 de milioane de dolari băncilor americane pentru a reduce datoriile ipotecare, în scopul prevenirii recesiunii, relatează agenţia Bloomberg.
Dolarul a suferit cea mai mare
depreciere din ultimii 12 ani în faţa yenului şi a stabilit un nou record negativ în faţa monedei europene după ce fondul investiţional Carlyle Group a anunţat că nu îşi poate acoperi datoriile. Grupul a anunţat datorii în valoare de 16
,6 miliarde de dolari.
Două dintre cele mai influente bănci americane, Lehman Brothers Holdings Inc. şi JPMorgan Chase & Co., s-au alăturat, săptămâna trecută, grupului de bănci care prevăd intrarea în recesiune a Statelor Unite ale Americii.
ce dolarul a scăzut din nou la niveluri minime record.
Moneda americană a scăzut ieri pe fondul temerilor investitorilor că Rezerva Federală plănuieşte să împrumute peste 200 de milioane de dolari băncilor americane pentru a reduce datoriile ipotecare, în scopul prevenirii recesiunii, relatează agenţia Bloomberg.
Dolarul a suferit cea mai mare
depreciere din ultimii 12 ani în faţa yenului şi a stabilit un nou record negativ în faţa monedei europene după ce fondul investiţional Carlyle Group a anunţat că nu îşi poate acoperi datoriile. Grupul a anunţat datorii în valoare de 16
,6 miliarde de dolari.
Două dintre cele mai influente bănci americane, Lehman Brothers Holdings Inc. şi JPMorgan Chase & Co., s-au alăturat, săptămâna trecută, grupului de bănci care prevăd intrarea în recesiune a Statelor Unite ale Americii.
Aeroporturile din Moldova scoase la concesionare
Aeroporturile din Bacău, Iaşi şi Suceava, sunt la un pas de concesionare pentru că autorităţile locale fie nu au bani
pentru realizarea investiţiilor necesare, fie pentru că nu pot „evalua fezabilitatea opţiunii de a obţine fonduri europene”, pe motiv că strategia României cu privire la accesarea fondurilor structurale este neclară.
Cel mai aproape de concesionare se află aeroportul din Bacău, pentru care Consiliul Judeţean are deja finalizat un proiect din care reiese că înstrăinarea se va face pentru o perioadă de 35 de ani, în schimbul asigurării unor investiţii totale de 44,13 milioane de euro. Potrivit studiului de fundamentare întocmit de consorţiul format din Deloitte (pentru componenta
de finanţare, fiscalitate şi oportunităţi de afaceri), Iptana (componenta tehnică) şi Casa de Avocatură Boştină şi Asociaţii, pentru reparaţiile pistei şi lucrările de consolidare sunt necesare investiţii de 18 milioane euro, iar pentru un nou terminal de pasageri alte 9,1 milioane euro.
Tot din acelaşi studiu reiese că la capătul perioadei de concesionare traficul anual va fi de 1.200.000 pasageri, de 12 ori mai mare decât cel înregistrat anul trecut. În acelaşi timp, oficialii locali estimează că potenţialul concesionar ar putea să-şi amortizeze investiţia în prima treime a contractului. „ Pentru o rată de rentabilitate satisfăcătoare concesionarul va trebui să crească nivelul actual al taxelor de aeroport. Consultantul ne-a asigurat că acesta ar putea intra pe profit după cel mult 12 ani”, a declarat pentru Gândul Dragoş Benea, preşedintele Consiliului Judeţean Bacău.
Chinezii privesc spre Iaşi şi Suceava
Pentru aeroportul din capitala Moldovei, planurile sunt şi mai mari
. Autorităţile prevăd că Iaşiul va lua locul Timişoarei, urmând ca în scurt timp să devină un „hub între Vest şi Orientul Mijlociu”. Deşi abia a trecut de 100.000 de pasageri în 2007, oficialii Consiliului Judeţean Iaşi cred că traficul va atinge în 10-15 ani aproximativ 1,5 milioane de pasageri.
„La ora actuală am terminat faza de proiectare pentru prima pistă elastică din România (3.000 m). Pentru realizarea pistei avem promis un sprijin guvernamental de 50-60 milioane de euro. Deja există 10 companii aeriene de pasageri care aşteaptă să opereze pe aeroportul din Iaşi după finalizarea pistei”, a precizat telefonic Lucian Profir, vicepreşedintele CJ Iaşi, la capătul unei întâlniri avute cu câţiva reprezentanţi ai guvernului chinez, interesat să investească în aeroportul moldav.
La rândul lor, autorităţile locale din Suceava susţin că vor avea săptămâna viitoare o serie de întrevederi cu investitori din Statele Unite şi China. Potrivit lui Petru Ştirbu, director general în cadrul Consiliului Judeţean Suceava, necesarul de investiţii pentru aeroport se ridică la 80-100 milioane de euro. Acesta a mai punctat faptul că consorţiul de firme
asiatice s-a arătat interesat de centrul expoziţional din preajma aeroportului, manifestându-şi totodată intenţia de a dezvolta
o reţea de firme cu activităţi în domenii precum IT şi confecţii.
pentru realizarea investiţiilor necesare, fie pentru că nu pot „evalua fezabilitatea opţiunii de a obţine fonduri europene”, pe motiv că strategia României cu privire la accesarea fondurilor structurale este neclară.
Cel mai aproape de concesionare se află aeroportul din Bacău, pentru care Consiliul Judeţean are deja finalizat un proiect din care reiese că înstrăinarea se va face pentru o perioadă de 35 de ani, în schimbul asigurării unor investiţii totale de 44,13 milioane de euro. Potrivit studiului de fundamentare întocmit de consorţiul format din Deloitte (pentru componenta
de finanţare, fiscalitate şi oportunităţi de afaceri), Iptana (componenta tehnică) şi Casa de Avocatură Boştină şi Asociaţii, pentru reparaţiile pistei şi lucrările de consolidare sunt necesare investiţii de 18 milioane euro, iar pentru un nou terminal de pasageri alte 9,1 milioane euro.
Tot din acelaşi studiu reiese că la capătul perioadei de concesionare traficul anual va fi de 1.200.000 pasageri, de 12 ori mai mare decât cel înregistrat anul trecut. În acelaşi timp, oficialii locali estimează că potenţialul concesionar ar putea să-şi amortizeze investiţia în prima treime a contractului. „ Pentru o rată de rentabilitate satisfăcătoare concesionarul va trebui să crească nivelul actual al taxelor de aeroport. Consultantul ne-a asigurat că acesta ar putea intra pe profit după cel mult 12 ani”, a declarat pentru Gândul Dragoş Benea, preşedintele Consiliului Judeţean Bacău.
Chinezii privesc spre Iaşi şi Suceava
Pentru aeroportul din capitala Moldovei, planurile sunt şi mai mari
. Autorităţile prevăd că Iaşiul va lua locul Timişoarei, urmând ca în scurt timp să devină un „hub între Vest şi Orientul Mijlociu”. Deşi abia a trecut de 100.000 de pasageri în 2007, oficialii Consiliului Judeţean Iaşi cred că traficul va atinge în 10-15 ani aproximativ 1,5 milioane de pasageri.
„La ora actuală am terminat faza de proiectare pentru prima pistă elastică din România (3.000 m). Pentru realizarea pistei avem promis un sprijin guvernamental de 50-60 milioane de euro. Deja există 10 companii aeriene de pasageri care aşteaptă să opereze pe aeroportul din Iaşi după finalizarea pistei”, a precizat telefonic Lucian Profir, vicepreşedintele CJ Iaşi, la capătul unei întâlniri avute cu câţiva reprezentanţi ai guvernului chinez, interesat să investească în aeroportul moldav.
La rândul lor, autorităţile locale din Suceava susţin că vor avea săptămâna viitoare o serie de întrevederi cu investitori din Statele Unite şi China. Potrivit lui Petru Ştirbu, director general în cadrul Consiliului Judeţean Suceava, necesarul de investiţii pentru aeroport se ridică la 80-100 milioane de euro. Acesta a mai punctat faptul că consorţiul de firme
asiatice s-a arătat interesat de centrul expoziţional din preajma aeroportului, manifestându-şi totodată intenţia de a dezvolta
o reţea de firme cu activităţi în domenii precum IT şi confecţii.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)

