Un baimarean a sesizat politia ca, in timp ce se afla pe bd. Traian din Baia Mare
, un individ i-a oferit spre vanzare un telefon
mobil. Cum afacerea parea un chilipr, credulul cumparator a scos banii
din portofel si a primit in schimb un saculet din material textil.
Baimareanului i-a trebuit ceva timp sa se dezmeticeasca si sa constate ca in saculet nu se afla un telefon mobil, ci o bucata de... sapun pentru care a platit 330 lei. Politistii fac cercetari pentru identificarea autorului inselaciunii si recuperarea prejudiciului.
Pentru a nu deveni victime ale escrocilor, politia va sfatuieste sa nu cumparati bunuri de la persoane necunoscute care va abordeaza in locuri publice. Nu va lasati impresionati de oferte
tentante intrucat de cele mai multe ori se dovedesc a fi inselaciuni.
marți, 28 aprilie 2009
miercuri, 25 martie 2009
PSD-PC intre colaborare si tradare
Colaborarea dintre conservatori si pesedisti se intareste dupa ce reprezentantii celor doua partide au decis ca liderii de grup sa se intalneasca la
fiecare inceput de saptamana pentru a armoniza pozitiile fata de proiectele legislative.
O delegatie formata din presedintele PC
, Daniela Popa, secretarul general, Codrut Seres, si vicepresedintele, Sabin Cutas, s-a dus
la reuniunea departamentelor PSD, pentru a discuta despre colaborarea dintre cele doua partide. Ei au fost asteptati de presedintele PSD, Mircea Geoana si presedintele Consiliului National, Adrian Nastase. La finalul intalnirii, cele doua parti au convenit ca trebuie sa se intalneasca periodic, la fiecare inceput de saptamana, pentru a stabili modalitatile practice de aplicare
a Acordului de colaborare parlamentara semnat saptamana trecuta. "PC incearca sa se apropie de noi din nou, dupa ce ne-au tradat in 2004. Ne-au spus ca isi doresc aceasta colaborare si recunosc ca au gresit", ne-a declarat un lider social-democrat. Un prim proiect luat in discutie a fost cel legat de scaderea TVA pentru alimentele de baza, propunere sustinuta de ambele partide. Pesedistii si conservatorii au discutat si despre modificare a legii alegerilor locale, dupa ce votul uninominal a primit unda verde din partea Curtii Constitutionale. "Presedintii de Consilii Judetene nu ar trebui sa poata fi demisi cu votul a doua treimi din consilieri, deoarece au fost alesi uninominal", a declarat secretarul general PC, Codrut Seres. Surse din PSD ne-au precizat ca apropierea din cele doua partide nu se va materializa intr-o alianta electorala in perioada urmatoare si ca discutiile se rezuma in acest moment la o colaborare parlamentara.
fiecare inceput de saptamana pentru a armoniza pozitiile fata de proiectele legislative.
O delegatie formata din presedintele PC
, Daniela Popa, secretarul general, Codrut Seres, si vicepresedintele, Sabin Cutas, s-a dus
la reuniunea departamentelor PSD, pentru a discuta despre colaborarea dintre cele doua partide. Ei au fost asteptati de presedintele PSD, Mircea Geoana si presedintele Consiliului National, Adrian Nastase. La finalul intalnirii, cele doua parti au convenit ca trebuie sa se intalneasca periodic, la fiecare inceput de saptamana, pentru a stabili modalitatile practice de aplicare
a Acordului de colaborare parlamentara semnat saptamana trecuta. "PC incearca sa se apropie de noi din nou, dupa ce ne-au tradat in 2004. Ne-au spus ca isi doresc aceasta colaborare si recunosc ca au gresit", ne-a declarat un lider social-democrat. Un prim proiect luat in discutie a fost cel legat de scaderea TVA pentru alimentele de baza, propunere sustinuta de ambele partide. Pesedistii si conservatorii au discutat si despre modificare a legii alegerilor locale, dupa ce votul uninominal a primit unda verde din partea Curtii Constitutionale. "Presedintii de Consilii Judetene nu ar trebui sa poata fi demisi cu votul a doua treimi din consilieri, deoarece au fost alesi uninominal", a declarat secretarul general PC, Codrut Seres. Surse din PSD ne-au precizat ca apropierea din cele doua partide nu se va materializa intr-o alianta electorala in perioada urmatoare si ca discutiile se rezuma in acest moment la o colaborare parlamentara.
Baronii uninominali, promulgaţi de urgenţă
Traian Băsescu, PDL şi PSD forţează alegerea preşedinţilor de CJ prin vot uninominal, în ciuda opoziţiei guvernului şi a PNL.
Traian Băsescu şi Curtea Constituţională au făcut tot ce le-a stat în putinţă ca legea privind alegerea preşedinţilor de consilii judeţene prin vot uninominal să fie aplicată chiar la scrutinul de la 1 iunie. De partea cealaltă, liberalii, dezavantajaţi de acest aranjament, fac tot posibilul să o împiedice. În regim de urgenţă, Curtea Constituţională a respins ieri în unanimitate sesizarea PRM şi PC
privind neconstituţionalitatea Legii electorale.
Imediat, preşedintele Traian Băsescu a promulgat legea în timp ce se pregătea să ia avionul din Suedia pentru a merge la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European. Promulgarea „prin fax“ a venit chiar în lipsa oficializării deciziei Curţii prin publicarea în Monitorul Oficial, situaţie fără pecedent. În replică, guvernul a urgentat declanşarea procedurilor de organizare a alegerilor pe legile vechi, în vigoare, tocmai pentru a evita aplicarea noii legi. Astfel, în şedinţa de ieri a executivului s-au aprobat zece hotărâri care stabilesc data
alegerilor, calendarul de campanie
, termenul pentru depunerea candidaturilor şi constituirea birourilor electorale.
Guvernul are soluţii pentru amânare
Chiar dacă legea a fost promulgată din scurt, introducerea votului uninominal pentru şefii de consilii judeţene încă din iunie este deocamdată controversată. Aplicarea
legii ar putea fi amânată până în 2012 de faptul că a fost promulgată abia după declanşarea procedurilor pentru localele din 2008. „Legea spune că prevederile referitoare la aceştia nu vor fi aplicate dacă procedurile legate de alegeri sunt deja demarate“, explică Cristian Pârvulescu, preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia, implicat în medierea discuţiilor dintre partide pentru uninominal.
Cum guvernul a dat deja hotărârea prin care stabileşte datele de 1 şi 15 iunie pentru locale, procedurile pentru alegerile din 2008 au fost practic declanşate, a confirmat Victor Paul Dobre, secretar de stat la Ministerul Internelor. Desincronizarea prin publicarea legii electorale abia astăzi în Monitorul Oficial ar putea compromite astfel introducerea uninominalului. Acelaşi scenariu, enunţat şi de deputatul PC Sergiu Andon, circulă şi printre liberali, la mâna cărora rămâne practic organizarea alegerilor.
Decizia finală urmează să fie luată de premierul Tăriceanu, care ezită în privinţa amână- rii de teama unor prejudicii de imagine. De cealaltă parte însă, deputatul PSD Victor Ponta, unul dintre autorii textului care creează controverse, susţine că nu există motive pentru ca legea să nu fie pusă în practică imediat. La rândul său, liderul PSD Mircea Geoană spune că „e obligatoriu“ ca legea să se aplice acum, în caz contrar ameninţând cu moţiunea de cenzură.
PDL şi PSD şi-ar împărţi baronii
O eventuală dispută pe interpretarea termenului de intrare în vigoare ar ajunge cel mai probabil din nou la Curtea Constituţională, punând noi piedici legii, estimează Pârvulescu. Totodată, Sergiu Andon nu a exclus posibilitatea ca uninominalul să fie din nou atacat la Curte deoarece decizia judecătorilor nu a fost luată pe fondul legii, ci pe chestiuni de procedură.
Alegerea şefilor CJ prin vot uninominal într-un singur tur ar aduce avantaje în special PDL-ului şi PSD-ului, care şi-ar împărţi practic mandatele puse în joc. Pe rezultate similare cu cele obţinute de partide la europarlamentare, PDL şi-ar instala preşedinţii de CJ în 22 de judeţe, PSD în 15, iar UDMR în 5. PNL ar risca să nu prindă însă niciun mandat.
CALENDARUL ALEGERILOR
> Până pe 16
martie se vor desemna judecătorii BEC
> Depunerea candidaturilor 31 martie-22 aprilie
> Campania electorală 2-31 mai
> 1 mai - se va efectua tragerea la sorţi pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot.
> 1 iunie - ziua alegerilor, în care oamenii vor putea merge la urne între orele 7.00 şi 21.00; primul tur.
> 15 iunie, al doilea tur de scrutin. Guvernul a alocat ieri pentru organizarea alegerilor locale fonduri de 66 milioane lei, dublu faţă de cele alocate în 2004. (Mihaela Dincă)
Traian Băsescu şi Curtea Constituţională au făcut tot ce le-a stat în putinţă ca legea privind alegerea preşedinţilor de consilii judeţene prin vot uninominal să fie aplicată chiar la scrutinul de la 1 iunie. De partea cealaltă, liberalii, dezavantajaţi de acest aranjament, fac tot posibilul să o împiedice. În regim de urgenţă, Curtea Constituţională a respins ieri în unanimitate sesizarea PRM şi PC
privind neconstituţionalitatea Legii electorale.
Imediat, preşedintele Traian Băsescu a promulgat legea în timp ce se pregătea să ia avionul din Suedia pentru a merge la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European. Promulgarea „prin fax“ a venit chiar în lipsa oficializării deciziei Curţii prin publicarea în Monitorul Oficial, situaţie fără pecedent. În replică, guvernul a urgentat declanşarea procedurilor de organizare a alegerilor pe legile vechi, în vigoare, tocmai pentru a evita aplicarea noii legi. Astfel, în şedinţa de ieri a executivului s-au aprobat zece hotărâri care stabilesc data
alegerilor, calendarul de campanie
, termenul pentru depunerea candidaturilor şi constituirea birourilor electorale.
Guvernul are soluţii pentru amânare
Chiar dacă legea a fost promulgată din scurt, introducerea votului uninominal pentru şefii de consilii judeţene încă din iunie este deocamdată controversată. Aplicarea
legii ar putea fi amânată până în 2012 de faptul că a fost promulgată abia după declanşarea procedurilor pentru localele din 2008. „Legea spune că prevederile referitoare la aceştia nu vor fi aplicate dacă procedurile legate de alegeri sunt deja demarate“, explică Cristian Pârvulescu, preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia, implicat în medierea discuţiilor dintre partide pentru uninominal.
Cum guvernul a dat deja hotărârea prin care stabileşte datele de 1 şi 15 iunie pentru locale, procedurile pentru alegerile din 2008 au fost practic declanşate, a confirmat Victor Paul Dobre, secretar de stat la Ministerul Internelor. Desincronizarea prin publicarea legii electorale abia astăzi în Monitorul Oficial ar putea compromite astfel introducerea uninominalului. Acelaşi scenariu, enunţat şi de deputatul PC Sergiu Andon, circulă şi printre liberali, la mâna cărora rămâne practic organizarea alegerilor.
Decizia finală urmează să fie luată de premierul Tăriceanu, care ezită în privinţa amână- rii de teama unor prejudicii de imagine. De cealaltă parte însă, deputatul PSD Victor Ponta, unul dintre autorii textului care creează controverse, susţine că nu există motive pentru ca legea să nu fie pusă în practică imediat. La rândul său, liderul PSD Mircea Geoană spune că „e obligatoriu“ ca legea să se aplice acum, în caz contrar ameninţând cu moţiunea de cenzură.
PDL şi PSD şi-ar împărţi baronii
O eventuală dispută pe interpretarea termenului de intrare în vigoare ar ajunge cel mai probabil din nou la Curtea Constituţională, punând noi piedici legii, estimează Pârvulescu. Totodată, Sergiu Andon nu a exclus posibilitatea ca uninominalul să fie din nou atacat la Curte deoarece decizia judecătorilor nu a fost luată pe fondul legii, ci pe chestiuni de procedură.
Alegerea şefilor CJ prin vot uninominal într-un singur tur ar aduce avantaje în special PDL-ului şi PSD-ului, care şi-ar împărţi practic mandatele puse în joc. Pe rezultate similare cu cele obţinute de partide la europarlamentare, PDL şi-ar instala preşedinţii de CJ în 22 de judeţe, PSD în 15, iar UDMR în 5. PNL ar risca să nu prindă însă niciun mandat.
CALENDARUL ALEGERILOR
> Până pe 16
martie se vor desemna judecătorii BEC
> Depunerea candidaturilor 31 martie-22 aprilie
> Campania electorală 2-31 mai
> 1 mai - se va efectua tragerea la sorţi pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot.
> 1 iunie - ziua alegerilor, în care oamenii vor putea merge la urne între orele 7.00 şi 21.00; primul tur.
> 15 iunie, al doilea tur de scrutin. Guvernul a alocat ieri pentru organizarea alegerilor locale fonduri de 66 milioane lei, dublu faţă de cele alocate în 2004. (Mihaela Dincă)
Etichete:
Baronii uninominali,
promulgaţi de urgenţă
BOR: Prezenţa preoţilor în consiliile locale şi judeţene, acceptată dacă este în folosul comunităţii
Sfântul Sinod al BOR a "nuanţat" hotărârea anterioară de a interzice implicarea clerului în politică partinică, permiţând preoţilor, în anumite condiţii, să desfăşoare activitate
decizională în consiliile locale şi judeţene, apreciind că acţiunile lor pot fi benefice pentru comunitate.
"Experienţa ultimilor ani a determinat Sfântul Sinod să nuanţeze hotărârea sa anterioară de a interzice implicarea clerului în politică partinică, permiţând, totuşi, preoţilor, în anumite condiţii, să desfăşoare activitate decizională în Consiliile locale şi judeţene. Dacă experienţa anilor viitori va arăta că hotărârea Sfântului Sinod este benefică pentru viaţa comunităţilor locale, firesc, aceasta va fi menţinută, în caz contrar, ea va fi revizuită", se arată într-un comunicat al Patriarhiei Române.
decizională în consiliile locale şi judeţene, apreciind că acţiunile lor pot fi benefice pentru comunitate.
"Experienţa ultimilor ani a determinat Sfântul Sinod să nuanţeze hotărârea sa anterioară de a interzice implicarea clerului în politică partinică, permiţând, totuşi, preoţilor, în anumite condiţii, să desfăşoare activitate decizională în Consiliile locale şi judeţene. Dacă experienţa anilor viitori va arăta că hotărârea Sfântului Sinod este benefică pentru viaţa comunităţilor locale, firesc, aceasta va fi menţinută, în caz contrar, ea va fi revizuită", se arată într-un comunicat al Patriarhiei Române.
Geoană promite a 13-a pensie, Năstase scrie cartea neagră a Alianţei, Mitrea desenează harta baronilor
De trei zile, Miron Mitrea şi Mircea Geoană poartă discuţii cu baronii locali ai PSD la sediul de campanie din Cotroceni. Principala grijă a partidului este desemnarea grabnică a candidaţilor „uninominali” pentru şefia consiliilor judeţene, deoarece ei vor fi, după cum spunea ieri Mircea Geoană, „vectorii principali ai campaniei în alegerile locale”. Discuţiile se poartă cu fiecare organizaţie în parte aproximativ după acelaşi ritual: se trece în revistă situaţia organizaţiei, stadiul în care se află fiecare cu desemnarea candidaţilor pentru primării, resursele necesare în campanie şi, cel mai important, cine va candida
din partea filialei pentru funcţia politică ce va avea cea mai marea
greutate în judeţ, şef de CJ.
Luni au trecut pe la sediul din strada Obedenaru filialele din Giurgiu, Călăraşi şi Vâlcea, marţi – Argeşul, Tulcea, Vasluiul, Buzăul şi Gorjul, ieri – Dâmboviţa, Bacăul, Vrancea, Galaţiul şi, pe seară, Braşovul. Mâine sunt programate organizaţiile din Teleorman, Sibiu, Olt şi Maramureş, iar pelerinajul filialelor va continua toată săptămâna, ultimii fiind programaţi pesediştii bucureşteni ai lui Marian Vanghelie. Se preconizează ca, pe 6 aprilie, să aibă loc o mare lansare naţională a tuturor candidaţilor la marile primării şi la consiliile judeţene. În general, PSD merge pe principiul ca actualii şefi de consilii judeţene să candideze, dată
fiind popularitatea mare pe care o au în teritoriu.
Din cei 20 de pesedişti care deţin şefia CJ, vor candida mai mult
ca sigur Marian Oprişan (Vrancea), Nicuşor Constan-tinescu (Constanţa), Liviu Dragnea (Teleorman), Gavril Mârza (Suceava), Constantin Conţac (Botoşani), Dragoş Benea (Bacău), Ion Prioteasa (Dolj), Constantin Nicolescu (Argeş), Ion Călinoiu (Gorj), Silvian Ciupercă (Ialomiţa), Gheorghe Bunea Stancu (Brăila), Gheorghe Ana (Dâmboviţa). La Vâlcea, va fi trimis să candideze actualul viceprimar al consiliului, Ion Câlea. Pentru una dintre cele mai importante mize financiare ale momentului, CJ Iaşi, PSD oscilează între actualul şef al consiliului, Lucian Flaişer, şi Constantin Simirad, considerat de liderii de la Bucureşti „un foarte bun organizator”.
Pentru consiliile care nu aparţin acum PSD, partidul testează în aceste zile mai multe nume de candidaţi. De pildă, PSD Galaţi a venit la întâlnirea de ieri cu trei propuneri, Mitrea şi Geoană urmând a decide care este cea mai potrivită pentru a-l concura pe baronul „la zi”, Constantin Durbacă, de la PC. În ceea ce priveşte judeţele „fără speranţă”, PSD vrea să meargă cu artileria grea. Astfel, la Cluj şi Timiş, Geoană le va propune lui Ioan Rus şi Ilie Sârbu să candideze. Pentru CJ Prahova, PSD a încercat să-l oferteze pe Florin Anghel (independent, ex-PC), dar se pare că va merge pe mâna unui „intern”, Marian Săniuţă. Pentru CJ Braşov nu există încă o soluţie, situaţie care se întâlneşte la mai toate filialele din Ardeal.
Remix „Cornuleţ cu lapte”
În paralel, departamentele PSD lucrează la oferta
electorală şi la un document amplu, „raport pe 1.200 de zile de guvernare ale Alianţei D.A., în formule combinate”, după cum a anunţat ieri şeful Consiliului Naţional, Adrian Năstase. La rândul său, Mircea Geoană a punctat câteva proiecte cu care PSD vrea să cucerească electoratul. De departe, cel mai spectaculos este cel numit „planul a 13-a pensie”. Este vorba de o pensie pe care Mircea Geoană a anunţat că o va da în două tranşe, „jumătate de Paşti, jumătate de Crăciun”.
din partea filialei pentru funcţia politică ce va avea cea mai marea
greutate în judeţ, şef de CJ.
Luni au trecut pe la sediul din strada Obedenaru filialele din Giurgiu, Călăraşi şi Vâlcea, marţi – Argeşul, Tulcea, Vasluiul, Buzăul şi Gorjul, ieri – Dâmboviţa, Bacăul, Vrancea, Galaţiul şi, pe seară, Braşovul. Mâine sunt programate organizaţiile din Teleorman, Sibiu, Olt şi Maramureş, iar pelerinajul filialelor va continua toată săptămâna, ultimii fiind programaţi pesediştii bucureşteni ai lui Marian Vanghelie. Se preconizează ca, pe 6 aprilie, să aibă loc o mare lansare naţională a tuturor candidaţilor la marile primării şi la consiliile judeţene. În general, PSD merge pe principiul ca actualii şefi de consilii judeţene să candideze, dată
fiind popularitatea mare pe care o au în teritoriu.
Din cei 20 de pesedişti care deţin şefia CJ, vor candida mai mult
ca sigur Marian Oprişan (Vrancea), Nicuşor Constan-tinescu (Constanţa), Liviu Dragnea (Teleorman), Gavril Mârza (Suceava), Constantin Conţac (Botoşani), Dragoş Benea (Bacău), Ion Prioteasa (Dolj), Constantin Nicolescu (Argeş), Ion Călinoiu (Gorj), Silvian Ciupercă (Ialomiţa), Gheorghe Bunea Stancu (Brăila), Gheorghe Ana (Dâmboviţa). La Vâlcea, va fi trimis să candideze actualul viceprimar al consiliului, Ion Câlea. Pentru una dintre cele mai importante mize financiare ale momentului, CJ Iaşi, PSD oscilează între actualul şef al consiliului, Lucian Flaişer, şi Constantin Simirad, considerat de liderii de la Bucureşti „un foarte bun organizator”.
Pentru consiliile care nu aparţin acum PSD, partidul testează în aceste zile mai multe nume de candidaţi. De pildă, PSD Galaţi a venit la întâlnirea de ieri cu trei propuneri, Mitrea şi Geoană urmând a decide care este cea mai potrivită pentru a-l concura pe baronul „la zi”, Constantin Durbacă, de la PC. În ceea ce priveşte judeţele „fără speranţă”, PSD vrea să meargă cu artileria grea. Astfel, la Cluj şi Timiş, Geoană le va propune lui Ioan Rus şi Ilie Sârbu să candideze. Pentru CJ Prahova, PSD a încercat să-l oferteze pe Florin Anghel (independent, ex-PC), dar se pare că va merge pe mâna unui „intern”, Marian Săniuţă. Pentru CJ Braşov nu există încă o soluţie, situaţie care se întâlneşte la mai toate filialele din Ardeal.
Remix „Cornuleţ cu lapte”
În paralel, departamentele PSD lucrează la oferta
electorală şi la un document amplu, „raport pe 1.200 de zile de guvernare ale Alianţei D.A., în formule combinate”, după cum a anunţat ieri şeful Consiliului Naţional, Adrian Năstase. La rândul său, Mircea Geoană a punctat câteva proiecte cu care PSD vrea să cucerească electoratul. De departe, cel mai spectaculos este cel numit „planul a 13-a pensie”. Este vorba de o pensie pe care Mircea Geoană a anunţat că o va da în două tranşe, „jumătate de Paşti, jumătate de Crăciun”.
Initiativa parlamentara: ONG-urile UDMR ar putea candida la alegeri
undatiile minoritatilor, de utilitate publica, ar putea avea candidati la Parlament. Guvernul a declarat ieri Fundatia Communitas, una din nenumaratele ONG-uri patronate de UDMR, „de interes public“. De aceasta decizie ar putea profita insa, impotriva intereselor Uniunii, si alti lideri maghiari, precum cei din UCM. Astfel, „pusculitele“ UDMR-istilor, fundatiile finantate din bugetele de la Budapesta si Bucuresti, s-ar putea transforma in tot atåtea bombe care sa explodeze in måinile liderilor Uniunii.
Senatul a adoptat ieri tacit o propunere legislativa care prevede ca organizatiile minoritatilor nationale care au statut de utilitate publica pot depune candidaturi la alegerile parlamentare. Senatorul UDMR Verestoy Atilla, membru in Consiliul Director al Fundatiei Communitas, a declarat pentru „Gardianul“ ca aceasta lege nu va fi adoptata niciodata. El a dezmintit energic orice speculatii care ar putea fi facute pe tema candidaturii unor lideri maghiari la parlametare printr-o astfel de fundatie. Insa, daca decizia va fi totusi adoptata in Camera Deputatilor, in ciuda liderilor UDMR, de ea ar putea profita alti reprezentanti ai comunitatii maghiare, precum radicalii din UCM, aflati in conflict direct cu Uniunea. Deocamdata, transformarea UCM in Partidul Civic Maghiar a fost blocata, judecandu-se la Tribunalul Bucuresti. Desi majoritatea fundatiilor sunt controlate de UDMR, exista unele, in curs de a fi declarate de interes public, care si-au afirmat disponibilitatea de a trimite candidati la Parlament.
«Maltezii» lui Puskas ar intra in politica
Un sondaj telefonic, efectuat de reporterii „Gardianul“ arata ca fundatiile sau asociatiile conduse de lideri ai UDMR par mai degraba neinteresate de a propune candidati la alegerile locale. Cu o singura exceptie:“Serviciul de Ajutor Maltez in Romania“, al carui presedinte este senatorul UDMR de Covasna Balint Zoltan Puskas. Un domn Lazar, de la respectivul ONG, ne-a declarat ca dat fiind numarul mare de filiale din toata tara, 27 la numar, i-ar tenta sa intre cu candidati proprii la alegerile locale. Fundatia „Communitas“ care reuneste mai multi lideri marcanti ai UDMR, cum ar fi Verestoy Attila sau Kelemen Hunor, este pe cale de a se transforma intr-un ONG declarat de utilitate publica, insa nu vor propune candidati proprii, chiar daca proiectul trecut ieri prin Senat va fi adoptat si de catre Camera Deputatilor. De mentionat ca la aceeasi adresa cu Fundatia „Communitas“ mai figureaza Fundatia pentru Scoala, unde curator (adunator de fonduri) este deputatul de Harghita Asztalos Ferenc. „Asociatia de Prietenie Korunk“, finantata de Fundatia Soros, care numara printre membrii sai pe deputatul UDMR de Cluj Konya-Hamar Sandor, va deveni cat de curand ONG de utilitate publica, insa nu se arata interesata de a intra in viata politica si cu alti membri. Nici Asociatia „Ermellek“, al carei presedinte este deputatul UDMR de Bihor Soki Bela, nu ar propune candidati proprii la locale, desi este considerata ca fiind un ONG de utilitate publica. Probabil nici nu mai are interesul atata timp cat sediul se afla in Primaria din Sacueni, judetul Bihor. In fine, „Fundatia Bernady Gyorgy“, al carei presedinte este onor-ministrul dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor, Borbely Laszlo, reprezinta un ONG de utilitate publica, nehotarat inca daca sa intre in politica sau nu, dupa cum ne-a spus o voce dulce din secretariatul fundatiei. Sondajul reporterilor de la „Gardianul“ a mai adunat si aproape zece raspunsuri de „Nem Tudom“, dar si multe amanari in privinta unui raspuns corect. In acest context, mai trebuie adaugat faptul ca propunerea adoptata la Senat cuprinde mai multe conditii. Organizatia care vrea sa depuna candidaturi la alegeri trebuie sa prezinte o lista de membri cuprizând un numar de cel putin 15% din numarul total al cetatenilor care s-au declarat ca apartinând minoritatii respective, iar denumirea organizatiei respective trebuie sa cuprinda, în mod obligatoriu, si denumirea minoritatii nationale în cauza. Aceste impedimente ar putea fi surmontate printr-o fuziune sau federatie a fundatiilor.
Communitas, cap de lista
Pe de alta parte, Fundatia Communitas înfiintata de UDMR, prin care sunt derulate fondurile alocate minoritatii maghiare din România, a fost declarata ieri de Guvern ca fiind de utilitate publica. Contactat de „Gardianul“, presedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, a precizat ca nu crede ca exista o legatura directa intre cele doua decizii, nefiind la curent cu intentia unor politicieni maghiari de a candida pe listele unei fundatii. Statutul de utilitate publica confera, printre altele, drept preferential la bunuri proprietate publica si la fonduri bugetare. Pe de alta parte, Guvernul a aprobat, in luna septembrie, un proiect de lege prin care a modificat Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii care solicita acordarea statutului de utilitate publica. In proiect se prevede ca acestea vor fi obligate sa „nu desfasoare activitati angajate politic sau activitati de sprijinire a unor partide sau aliante politice sau electorale, candidati in alegeri sau persoane care ocupa functii de demnitate publica“. Intrebat despre aceasta eventuala incompatibilitate, presedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, a declarat ca Uniunea nu este un partid politic, deci nu vede nicio contradictie intre implicarea unor lideri ai UDMR in Fundatia Communitas si statutul de utilitate publica a acesteia. Kelemen Hunor precizase, anterior acestei decizii a Guvernului, ca UDMR a cerut conducerii fundatiei sa faca demersuri pentru obtinerea statutului de utilitate publica. Deputatul UDMR a mai aratat ca, în prezent, fundatia îsi procura fonduri „exclusiv“ de la bugetul de stat, prin Departamentul pentru Relatii Interetnice, Consiliul Minoritatilor Nationale fiind cel care decide câti bani primeste fiecare minoritate nationala. El a mai declarat ca, fiind vorba de bani publici, fundatia Comunitas prezinta deconturile la Curtea de Conturi
.
Communitas sprijina TV Maghiara
Pe de alta parte, Kelemen nu a putut preciza implicarea financiara a Fundatiei Communitas in proiectul Televiziunii Maghiare din Transilvania, aratand ca nu se stie de altfel cand va incepe sa emita aceasta. Televiziunea Maghiara din Transilvania, detinuta de fundatia „Janovics Jeno“, al carei presedinte este fostul ministru al telecomunicatiilor, UDMR-istul Zsolt Nagy, anuntase ca a inceput recrutarea personalului si isi va demara activitatea din vara viitoare. Fondurile pentru crearea acestui post de televiziune au venit de la Ministerul ungar al Informaticii, ridicandu-se la o valoare de circa 1,2 milioane de euro. De asemenea, este oficial si faptul ca proiectul acesta este finantat si de „Communitas“, care administreaza resursele financiare destinate maghiarilor obtinute de la bugetul de stat al României, chiar inainte de a fi declarata de utilitate publica. Insa reprezentantii Fundatiei „Janovics Jenö“ au aratat ca Televiziunea Maghiara din Transilvania a fost infiintata in scopuri publice, dar, din cauza legislatiei romanesti, nu poate functiona decat ca un post comercial. Pe de alta parte, fostul ministru al telecomunicatiilor Zsolt Nagy a sustinut cu vehementa faptul ca, desi prezenti in Consiliul director al fundatiei care patroneaza viitorul post de televiziune, membrii UDMR nu se vor ocupa de politica editoriala. Nagy preciza ca membrii UDMR au „doar“ rolul de a numi viitoarea conducere a postului TV, managementul si redactorii-sefi.
Fundatiile pro-profit ale liderilor maghiari
UDMR nu este un partid politic, ci, conform statutului, tot o asociatie, Uniunea beneficiind, in aceasta calitate, de finantari
de la bugetul de stat din Romania si Ungaria. Insa, ca pentru a compensa alte activitati, cum ar fi cele ale lui Verestoy Atilla, liderii UDMR au creat o adevarata padure, foarte luxurianta, de ONG-uri si fundatii cultural-social-umanitare, toate profitabile economic. Initial, liderii cei mai marcanti ai UDMR figurau la prezidiul acestor fundatii. Este cazul lui Marko Bela, fostul presedinte al Communitas, care s-a retras ulterior din fruntea curatoriului fundatiei. Actualmente, in fruntea acestor fundatii se afla „reprezentanti“ recrutati, in general, din planul al doilea al UDMR, actualul presedinte al Communitas fiind, de exemplu, Takacs Csaba. Pe de alta parte, lideri politici, precum Cosmin Gusa sau presedintele Uniunii Liberale a Maghiarilor din Romånia, au acuzat aceste fundatii ale UDMR de a fi facilitat transferuri ilegale de fonduri primite de la Budapesta (via Fundatia „Illyes“) sau de la bugetul
Romaniei. De asemenea, exista suspiciunea ca aceste fundatii ar fi sponsorizat sau campania
UDMR si diferite afaceri ale unor oligarhi membri, sau apropiati de UDMR, precum Paszkany Arpad Zoltan sau Janos Kurko. De asemenea, au existat acuzatii ca fondurile au fost folosite pentru a sponsoriza edituri sau cotidiane conduse de lideri UDMR, precum Marko Bela sau Verestoy Atilla.
Prietenii, tinuti aproape
Nici PSD-istii nu au fost uitati de Calin si Popescu-Tariceanu. Fundatia „Renasterea pentru Educatie, Sanatate si Cultura“, condusa de Mihaela Geoana, sotia liderului PSD, Mircea Geoana, a fost recunoscuta de Guvern, la inceputul lui februarie, ca fiind de utilitate publica, statut care faciliteaza obtinerea de fonduri publice si a unui sediu din patrimoniul statului. Propunerea a venit din partea Ministerului Sanatatii. Potrivit argumentelor din nota de fundamentare a Hotarârii de Guvern, prin adoptarea statutului de utilitate publica, fundatia va putea sa-si îmbunatateasca activitatea în domeniul educatiei, prevenirii si tratamentului cancerului de sân.
UDMR-istii si fundatiile lor
Lista liderilor UDMR care conduc sau administreaza este foarte lunga. Cei mai proeminenti sunt: Verestoy Atilla, senator Harghita, membru al Comitetului de Directie al Fundatiei Communitas, al Fundatiei Omul si Viitorul, curator al Civitas. Membru fondator al Fundatiei Partium, Kostors, presedinte al Asociatiei Ardelene de Dezvoltare
a Intreprinderilor. Marko Bela, presedinte UDMR, fost presedinte al Communitas. Eckstein-Kovacs Peter, senator Cluj, curator al Fundatiei Civitas. Puskas Balint Zoltan, senator Covasna, presedinte al Asociatiei Serviciul de Ajutor Maltez in Romånia. Frunda Gyorgy, senator Mures, subcurator al Fundatiei Illyesi. Kelemen Hunor, deputat de Harghita, membru Communitas, presedinte Fundatia Pentru Scoala, Sogor Csaba, senator Harghita, membru al Fundatiilor Kalvin, Videopontes, presedinte al Asociatiei „O casa pentru mâine“.
Senatul a adoptat ieri tacit o propunere legislativa care prevede ca organizatiile minoritatilor nationale care au statut de utilitate publica pot depune candidaturi la alegerile parlamentare. Senatorul UDMR Verestoy Atilla, membru in Consiliul Director al Fundatiei Communitas, a declarat pentru „Gardianul“ ca aceasta lege nu va fi adoptata niciodata. El a dezmintit energic orice speculatii care ar putea fi facute pe tema candidaturii unor lideri maghiari la parlametare printr-o astfel de fundatie. Insa, daca decizia va fi totusi adoptata in Camera Deputatilor, in ciuda liderilor UDMR, de ea ar putea profita alti reprezentanti ai comunitatii maghiare, precum radicalii din UCM, aflati in conflict direct cu Uniunea. Deocamdata, transformarea UCM in Partidul Civic Maghiar a fost blocata, judecandu-se la Tribunalul Bucuresti. Desi majoritatea fundatiilor sunt controlate de UDMR, exista unele, in curs de a fi declarate de interes public, care si-au afirmat disponibilitatea de a trimite candidati la Parlament.
«Maltezii» lui Puskas ar intra in politica
Un sondaj telefonic, efectuat de reporterii „Gardianul“ arata ca fundatiile sau asociatiile conduse de lideri ai UDMR par mai degraba neinteresate de a propune candidati la alegerile locale. Cu o singura exceptie:“Serviciul de Ajutor Maltez in Romania“, al carui presedinte este senatorul UDMR de Covasna Balint Zoltan Puskas. Un domn Lazar, de la respectivul ONG, ne-a declarat ca dat fiind numarul mare de filiale din toata tara, 27 la numar, i-ar tenta sa intre cu candidati proprii la alegerile locale. Fundatia „Communitas“ care reuneste mai multi lideri marcanti ai UDMR, cum ar fi Verestoy Attila sau Kelemen Hunor, este pe cale de a se transforma intr-un ONG declarat de utilitate publica, insa nu vor propune candidati proprii, chiar daca proiectul trecut ieri prin Senat va fi adoptat si de catre Camera Deputatilor. De mentionat ca la aceeasi adresa cu Fundatia „Communitas“ mai figureaza Fundatia pentru Scoala, unde curator (adunator de fonduri) este deputatul de Harghita Asztalos Ferenc. „Asociatia de Prietenie Korunk“, finantata de Fundatia Soros, care numara printre membrii sai pe deputatul UDMR de Cluj Konya-Hamar Sandor, va deveni cat de curand ONG de utilitate publica, insa nu se arata interesata de a intra in viata politica si cu alti membri. Nici Asociatia „Ermellek“, al carei presedinte este deputatul UDMR de Bihor Soki Bela, nu ar propune candidati proprii la locale, desi este considerata ca fiind un ONG de utilitate publica. Probabil nici nu mai are interesul atata timp cat sediul se afla in Primaria din Sacueni, judetul Bihor. In fine, „Fundatia Bernady Gyorgy“, al carei presedinte este onor-ministrul dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor, Borbely Laszlo, reprezinta un ONG de utilitate publica, nehotarat inca daca sa intre in politica sau nu, dupa cum ne-a spus o voce dulce din secretariatul fundatiei. Sondajul reporterilor de la „Gardianul“ a mai adunat si aproape zece raspunsuri de „Nem Tudom“, dar si multe amanari in privinta unui raspuns corect. In acest context, mai trebuie adaugat faptul ca propunerea adoptata la Senat cuprinde mai multe conditii. Organizatia care vrea sa depuna candidaturi la alegeri trebuie sa prezinte o lista de membri cuprizând un numar de cel putin 15% din numarul total al cetatenilor care s-au declarat ca apartinând minoritatii respective, iar denumirea organizatiei respective trebuie sa cuprinda, în mod obligatoriu, si denumirea minoritatii nationale în cauza. Aceste impedimente ar putea fi surmontate printr-o fuziune sau federatie a fundatiilor.
Communitas, cap de lista
Pe de alta parte, Fundatia Communitas înfiintata de UDMR, prin care sunt derulate fondurile alocate minoritatii maghiare din România, a fost declarata ieri de Guvern ca fiind de utilitate publica. Contactat de „Gardianul“, presedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, a precizat ca nu crede ca exista o legatura directa intre cele doua decizii, nefiind la curent cu intentia unor politicieni maghiari de a candida pe listele unei fundatii. Statutul de utilitate publica confera, printre altele, drept preferential la bunuri proprietate publica si la fonduri bugetare. Pe de alta parte, Guvernul a aprobat, in luna septembrie, un proiect de lege prin care a modificat Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii care solicita acordarea statutului de utilitate publica. In proiect se prevede ca acestea vor fi obligate sa „nu desfasoare activitati angajate politic sau activitati de sprijinire a unor partide sau aliante politice sau electorale, candidati in alegeri sau persoane care ocupa functii de demnitate publica“. Intrebat despre aceasta eventuala incompatibilitate, presedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, a declarat ca Uniunea nu este un partid politic, deci nu vede nicio contradictie intre implicarea unor lideri ai UDMR in Fundatia Communitas si statutul de utilitate publica a acesteia. Kelemen Hunor precizase, anterior acestei decizii a Guvernului, ca UDMR a cerut conducerii fundatiei sa faca demersuri pentru obtinerea statutului de utilitate publica. Deputatul UDMR a mai aratat ca, în prezent, fundatia îsi procura fonduri „exclusiv“ de la bugetul de stat, prin Departamentul pentru Relatii Interetnice, Consiliul Minoritatilor Nationale fiind cel care decide câti bani primeste fiecare minoritate nationala. El a mai declarat ca, fiind vorba de bani publici, fundatia Comunitas prezinta deconturile la Curtea de Conturi
.
Communitas sprijina TV Maghiara
Pe de alta parte, Kelemen nu a putut preciza implicarea financiara a Fundatiei Communitas in proiectul Televiziunii Maghiare din Transilvania, aratand ca nu se stie de altfel cand va incepe sa emita aceasta. Televiziunea Maghiara din Transilvania, detinuta de fundatia „Janovics Jeno“, al carei presedinte este fostul ministru al telecomunicatiilor, UDMR-istul Zsolt Nagy, anuntase ca a inceput recrutarea personalului si isi va demara activitatea din vara viitoare. Fondurile pentru crearea acestui post de televiziune au venit de la Ministerul ungar al Informaticii, ridicandu-se la o valoare de circa 1,2 milioane de euro. De asemenea, este oficial si faptul ca proiectul acesta este finantat si de „Communitas“, care administreaza resursele financiare destinate maghiarilor obtinute de la bugetul de stat al României, chiar inainte de a fi declarata de utilitate publica. Insa reprezentantii Fundatiei „Janovics Jenö“ au aratat ca Televiziunea Maghiara din Transilvania a fost infiintata in scopuri publice, dar, din cauza legislatiei romanesti, nu poate functiona decat ca un post comercial. Pe de alta parte, fostul ministru al telecomunicatiilor Zsolt Nagy a sustinut cu vehementa faptul ca, desi prezenti in Consiliul director al fundatiei care patroneaza viitorul post de televiziune, membrii UDMR nu se vor ocupa de politica editoriala. Nagy preciza ca membrii UDMR au „doar“ rolul de a numi viitoarea conducere a postului TV, managementul si redactorii-sefi.
Fundatiile pro-profit ale liderilor maghiari
UDMR nu este un partid politic, ci, conform statutului, tot o asociatie, Uniunea beneficiind, in aceasta calitate, de finantari
de la bugetul de stat din Romania si Ungaria. Insa, ca pentru a compensa alte activitati, cum ar fi cele ale lui Verestoy Atilla, liderii UDMR au creat o adevarata padure, foarte luxurianta, de ONG-uri si fundatii cultural-social-umanitare, toate profitabile economic. Initial, liderii cei mai marcanti ai UDMR figurau la prezidiul acestor fundatii. Este cazul lui Marko Bela, fostul presedinte al Communitas, care s-a retras ulterior din fruntea curatoriului fundatiei. Actualmente, in fruntea acestor fundatii se afla „reprezentanti“ recrutati, in general, din planul al doilea al UDMR, actualul presedinte al Communitas fiind, de exemplu, Takacs Csaba. Pe de alta parte, lideri politici, precum Cosmin Gusa sau presedintele Uniunii Liberale a Maghiarilor din Romånia, au acuzat aceste fundatii ale UDMR de a fi facilitat transferuri ilegale de fonduri primite de la Budapesta (via Fundatia „Illyes“) sau de la bugetul
Romaniei. De asemenea, exista suspiciunea ca aceste fundatii ar fi sponsorizat sau campania
UDMR si diferite afaceri ale unor oligarhi membri, sau apropiati de UDMR, precum Paszkany Arpad Zoltan sau Janos Kurko. De asemenea, au existat acuzatii ca fondurile au fost folosite pentru a sponsoriza edituri sau cotidiane conduse de lideri UDMR, precum Marko Bela sau Verestoy Atilla.
Prietenii, tinuti aproape
Nici PSD-istii nu au fost uitati de Calin si Popescu-Tariceanu. Fundatia „Renasterea pentru Educatie, Sanatate si Cultura“, condusa de Mihaela Geoana, sotia liderului PSD, Mircea Geoana, a fost recunoscuta de Guvern, la inceputul lui februarie, ca fiind de utilitate publica, statut care faciliteaza obtinerea de fonduri publice si a unui sediu din patrimoniul statului. Propunerea a venit din partea Ministerului Sanatatii. Potrivit argumentelor din nota de fundamentare a Hotarârii de Guvern, prin adoptarea statutului de utilitate publica, fundatia va putea sa-si îmbunatateasca activitatea în domeniul educatiei, prevenirii si tratamentului cancerului de sân.
UDMR-istii si fundatiile lor
Lista liderilor UDMR care conduc sau administreaza este foarte lunga. Cei mai proeminenti sunt: Verestoy Atilla, senator Harghita, membru al Comitetului de Directie al Fundatiei Communitas, al Fundatiei Omul si Viitorul, curator al Civitas. Membru fondator al Fundatiei Partium, Kostors, presedinte al Asociatiei Ardelene de Dezvoltare
a Intreprinderilor. Marko Bela, presedinte UDMR, fost presedinte al Communitas. Eckstein-Kovacs Peter, senator Cluj, curator al Fundatiei Civitas. Puskas Balint Zoltan, senator Covasna, presedinte al Asociatiei Serviciul de Ajutor Maltez in Romånia. Frunda Gyorgy, senator Mures, subcurator al Fundatiei Illyesi. Kelemen Hunor, deputat de Harghita, membru Communitas, presedinte Fundatia Pentru Scoala, Sogor Csaba, senator Harghita, membru al Fundatiilor Kalvin, Videopontes, presedinte al Asociatiei „O casa pentru mâine“.
Taxa auto va fi cu 40% mai mica de la 1 iulie, afirma ministrul finantelor
A treia formula a taxei auto
, programata sa intre in vigoare de la 1 iulie, va fi cu påna la 40% mai mica fata de varianta actuala. Cel putin asa asigura Varujan Vosganian, ministrul economiei si finantelor.
Guvernantii au inceput sa dea inapoi in privinta taxei auto, dupa ce Comisia Europeana a solicitat introducerea criteriului CO2 si pentru masinile Euro 3 – cele mai numeroase de pe piata
autohtona -, nu numai pentru autovehiculele Euro 4. Ieri, ministrul Varujan Vosganian a anuntat ca noua varianta a taxei auto de prima inmatriculare va fi cu 33-40% mai mica fata de cea actuala. “Formula pe care o propunem si care saptamâna viitoare va fi prezentata românilor se încadreaza în legislatia europeana si ea va fi, începand cu 1 iulie, valabila în Romånia. Noi o sa emitem ordonanta de urgenta în care sa se vada raspicat faptul ca banii
din aceasta taxa vor fi mai putini decat din actuala taxa”, a declarat Vosganian, intr-un interviu la Radio Romania Actualitati. Reducerea birului este singura “concesie” facuta de guvernul PNL-UDMR Tariceanu II pe marginea subiectului fierbinte al taxei auto. Chiar si cu perspectiva obtinerii unui vot negativ din partea alegatorilor, Executivul nu are de gand sa renunte la aceasta taxa, in ciuda “recomandarilor” presedintelui Traian Basescu. Ieri, premierul Calin Popescu Tariceanu a tinut sa mai faca inca o data apologia taxei speciale. “Taxa de poluare auto este una corecta si în acord cu regulile europene privind reducerea poluarii, norme pe care România trebuie sa le respecte fara a gasi diferite motive pentru a nu aplica aceste reglementari”, a declarat Tariceanu, la finalul sedintei de Guvern. Ca si colegul sau de partid Varujan Vosganian, Tariceanu a reamintit ca taxa este în interesul României prin mentinerea locurilor de munca în industria
de profil din România.
Razboiul dintre palate continua
Taxa auto continua sa fie subiectul unor dispute aprinse nu numai intre partidele in cautare de capital politic, ci si intre premier si presedintele Traian Basescu. Ieri, Tariceanu i-a mai dat o replica sefului statului la scrisoarea primita in urma cu doua zile pe tema taxei. El a respins, astfel, acuzatiile lui Basescu conform carora Romania ar fi incalcat Tratatul de aderare prin introducerea birului. “Daca România ar fi încalcat Tratatul de aderare, am fi fost sesizati de Comisia Europeana sau ar fi existat o decizie a Comisiei Europene sau a Curtii Europene de Justitie în acest sens. Nu este cazul”, a spus Tariceanu. Acesta le-a spus ministrilor, în sedinta de Guvern, ca este dezamagit de atitudinea “pur politicianista” a presedintelui în cazul taxei auto si a apreciat ca pozitia sefului statului afecteaza puternic negocierile Guvernului cu reprezentantii Comisiei Europene. “În loc ca noi sa fim solidari în ceea ce priveste interesul României si al românilor, exprimam pozitii de acest fel. Demersul presedintelui este pur politicianist si de interes electoral”, a afirmat premierul. Tariceanu uita, totusi, ca taxa auto a fost contestata oficial de 120.000 de romani prin campania
Realitatea TV. Petitia acestora a fost depusa atat la institutiile statului roman, cat si la Bruxelles.
, programata sa intre in vigoare de la 1 iulie, va fi cu påna la 40% mai mica fata de varianta actuala. Cel putin asa asigura Varujan Vosganian, ministrul economiei si finantelor.
Guvernantii au inceput sa dea inapoi in privinta taxei auto, dupa ce Comisia Europeana a solicitat introducerea criteriului CO2 si pentru masinile Euro 3 – cele mai numeroase de pe piata
autohtona -, nu numai pentru autovehiculele Euro 4. Ieri, ministrul Varujan Vosganian a anuntat ca noua varianta a taxei auto de prima inmatriculare va fi cu 33-40% mai mica fata de cea actuala. “Formula pe care o propunem si care saptamâna viitoare va fi prezentata românilor se încadreaza în legislatia europeana si ea va fi, începand cu 1 iulie, valabila în Romånia. Noi o sa emitem ordonanta de urgenta în care sa se vada raspicat faptul ca banii
din aceasta taxa vor fi mai putini decat din actuala taxa”, a declarat Vosganian, intr-un interviu la Radio Romania Actualitati. Reducerea birului este singura “concesie” facuta de guvernul PNL-UDMR Tariceanu II pe marginea subiectului fierbinte al taxei auto. Chiar si cu perspectiva obtinerii unui vot negativ din partea alegatorilor, Executivul nu are de gand sa renunte la aceasta taxa, in ciuda “recomandarilor” presedintelui Traian Basescu. Ieri, premierul Calin Popescu Tariceanu a tinut sa mai faca inca o data apologia taxei speciale. “Taxa de poluare auto este una corecta si în acord cu regulile europene privind reducerea poluarii, norme pe care România trebuie sa le respecte fara a gasi diferite motive pentru a nu aplica aceste reglementari”, a declarat Tariceanu, la finalul sedintei de Guvern. Ca si colegul sau de partid Varujan Vosganian, Tariceanu a reamintit ca taxa este în interesul României prin mentinerea locurilor de munca în industria
de profil din România.
Razboiul dintre palate continua
Taxa auto continua sa fie subiectul unor dispute aprinse nu numai intre partidele in cautare de capital politic, ci si intre premier si presedintele Traian Basescu. Ieri, Tariceanu i-a mai dat o replica sefului statului la scrisoarea primita in urma cu doua zile pe tema taxei. El a respins, astfel, acuzatiile lui Basescu conform carora Romania ar fi incalcat Tratatul de aderare prin introducerea birului. “Daca România ar fi încalcat Tratatul de aderare, am fi fost sesizati de Comisia Europeana sau ar fi existat o decizie a Comisiei Europene sau a Curtii Europene de Justitie în acest sens. Nu este cazul”, a spus Tariceanu. Acesta le-a spus ministrilor, în sedinta de Guvern, ca este dezamagit de atitudinea “pur politicianista” a presedintelui în cazul taxei auto si a apreciat ca pozitia sefului statului afecteaza puternic negocierile Guvernului cu reprezentantii Comisiei Europene. “În loc ca noi sa fim solidari în ceea ce priveste interesul României si al românilor, exprimam pozitii de acest fel. Demersul presedintelui este pur politicianist si de interes electoral”, a afirmat premierul. Tariceanu uita, totusi, ca taxa auto a fost contestata oficial de 120.000 de romani prin campania
Realitatea TV. Petitia acestora a fost depusa atat la institutiile statului roman, cat si la Bruxelles.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)

