marți, 24 martie 2009

Kovesi: “Sistemul Parchetelor este aproape in colaps”

Procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a avertizat vineri, la sedinta de bilant a Ministerului Public, ca, in actualele conditii, sistemul
judiciar romanesc poate paraliza.

Laura Codruta Kovesi si-a inceput expunerea de la sedinta de bilant a Ministerului Public de vineri cu observatia ca anul 2007 a reprezentat un record pentru justitia romana: a fost primul an in care procurorii au solutionat peste un milion de cauze penale. “Desi volumul de activitate fata de anul 1997 s-a dublat, numarul procurorilor care au lucrat efectiv in 2007 a fost acelasi cu cel de acum zece ani”, a explicat procurorul general motivul pentru care sistemul judiciar ar putea intra in colaps. “Este aproape imposibil sa pretindem unui procuror sa citeasca, sa evalueze, sa dea o solutie justa, sa faca actul de justitie in 1.500 de dosare simultan”, a continuat Kovesi.

Procurorul general a identificat si o serie de cauze ale dezastrului din sistemul judiciar romanesc, in afara volumul mare de activitate. In primul rind, a aratat cu degetul spre Consiliul Superior al Magistraturii, care a reusit anul trecut “performanta” ca dintr-un necesar de 500 de posturi de procurori sa angajeze doar 17 magistrati, “pe baza unor interviuri formale”. Pe aceeasi idee, presedintele Traian Basescu a criticat, la rindul sau, sistemul de selectie a magistratilor, pe considerentul ca “ajung la demnitatea de magistrat juristi care s-au ratat
in avocatura”, deci ar fi slab pregatiti. Basescu a marturisit ca a incercat sa “negocieze” cu CSM o lista de propuneri de intrare in magistratura, pe care institutia i-a inminat-o pentru confirmare, dar Consiliul a refuzat sa elimine vreun candidat.

Kovesi a mai punctat problema competentelor, in sensul ca, in timp ce procurorii de la Parchetele locale sint ingropati in dosare, cei de la Parchetele de pe linga Curtile de Apel lucreaza doar citeva zeci de dosare pe an si refuza sa-si ajute colegii supraincarcati. Ea criticat si in acest caz CSM, care are printre atributii sanctionarea magistratilor care nu-si fac treaba. “Nu e posibil ca un procuror care timp de doi ani a refuzat sa solutioneze cauzele ce i-au fost repartizate sa nu fie sanctionat rapid si ferm de catre CSM, fiind necesar ca, in toata aceasta perioada, seful ierarhic sa formuleze sesizari, iar la final sa se aplice o sanctiune mai mult formala. Neaplicarea unei sanctiuni timp de doi ani acestui procuror nu face decit sa incurajeze lenea”, a spus Kovesi. Ea s-a referit la cazul procurorului Valerica Mirea, de la Parchetul de pe linga Curtea de Apel Craiova, care a primit de la CSM, in 20 februarie 2008, doua sanctiuni: avertisment si diminuarea salariului cu 15% pe trei luni. Observatia procurorului general referitoare la repartitia inegala a muncii magistratilor a fost intarita si in discursul ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, care a remarcat ca, in timp ce procurorii de la nivelele superioare au 40-50 de ore la dispozitie pentru solutionarea unui dosar, un procuror de judecatorie sau de tribunal se vede nevoit sa aloce doar cinci ore pentru aceeasi munca. In replica, Gratiana Isac, vicepresedintele CSM si seful Sectiei de procurori a Consiliului, a explicat blindetea sanctiunilor aplicate magistratilor delasatori prin aceea ca sanctiunile prea severe provoaca proteste.

In aceeasi ordine de idei, Kovesi a mai criticat practica CSM de a aproba detasarea procurorilor la alte institutii care nu au legatura cu sistemul judiciar. In prezent, circa 80 de procurori au iesit din sistem prin metoda detasarii, dar incaseaza in continuare salarii de magistrati, cele mai ridicate din sectorul public romanesc. In acest sens, chiar si presedintele Basescu a remarcat cazul unui procuror care “a ajuns ceva sef peste militieni”, cu referire la cazul procurorului Marian Sintion, detasat la Ministerul Internelor. In fine, procurorul general a taxat si practica judiciara neunitara, adica de a da solutii diferite in cauze similare, fapt pentru care Romania a fost condamnata anul trecut de Curtea Europeana a Drepturilor Omului pentru incalcarea “principiului sigurantei juridice”, care prevede ca persoana care apeleaza la instanta trebuie sa poata prevedea ce solutie va primi si un termen estimativ in care se va finaliza procesul.

Kovesi si-a argumentat sustinerile si prin rezultatele primei cercetari sociologice facute in Romania pe activitatea Parchetelor. Astfel, 37% dintre intervievati au raspuns ca Parchetul isi indeplineste sarcinile “in mare masura”, 2% “in foarte mare masura”, in timp ce 40% au fost de parere ca procurorii lucreaza prost. Doar 34% au incredere in procurori, fata de 56%, care sint sceptici fata de respectivii magistrati.

Nicolaescu nu exclude o colaborare a PNL cu PD-L dupa alegerile parlamentare

Vicepresedintele PNL Eugen Nicolaescu a declarat, ieri, la Tg Mures, ca formatiunea sa poate discuta, dupa alegerile parlamentare, doar cu partidele care obtin rezultate semnificative, inclusiv cu PD-L, daca acest lucru duce la formarea unei majoritati informeaza NewsIn. „Am învatat ca în politica nu trebuie sa spui niciodata niciodata. si am învatat ca toate usile pot fi deschise si, uneori, fosti dusmani politici reusesc, atunci când este un moment crucial, sa stea la masa
, sa se reîmprieteneasca, de fapt sa recolaboreze pentru bunul mers al tarii sau realizarii unui program. Cred ca pe un program politic putem sta toti la masa, sa depasim lucrurile care ne separa, nemultumirile, neîmplinirile eventualele incompatibilitati personale”, a spus Nicolaescu, dupa ce a fost întrebat daca vede posibila colaborarea postelectorala cu PD-L. Liderul liberal a precizat ca, în acest moment, niciun partid politic nu-si poate asuma o alianta preelectorala. „Este important sa vedem scorul de la alegerile parlamentare si în functie de acel scor probabil vom constata un lucru important: ca niciun partid nu va întruni o majoritate sa poata fi capabila de o guvernare”, a afirmat Nicolaescu. Politicianul a mai adaugat ca pot fi facute multe scenarii de aliante postelectorale, însa el considera ca PNL trebuie sa discute cu partide care au scoruri semnificative, care sa poata sa duca la o majoritate parlamentara. În legatura cu posibilitatea declansarii alegerilor anticipate, Nicolaescu spune ca nu mai sunt posibile în acest an. „Opozitia invoca, pe buna dreptate, alegerile anticipate, guverne de sacrificiu, etc. Trebuie sa depasim faza declaratiilor politice si sa întelegem ca avem summitul NATO, si trebuie sa avem un guvern în exercitiu, avem Sfintele Sarbatori de Paste si apoi, anuntate, alegerile locale. Dupa data de 25 mai nu mai pot fi organizate alegeri anticipate, asa spune Constitutia cu 6 luni înaintea alegerilor parlamentare nu se pot organiza anticipate. Dupa opinia mea rational nu exista nicio posibilitate de alegeri anticipate”, a concluzionat liderul liberal. Politicianul a mai spus ca PSD nu va risca sa declanseze alegeri anticipate pentru a nu se introduce votul uninominal la aceste alegeri, deoarece social-democratii nu si-ar asuma un gest politic, care nu ar fi agreat de electorat.

Dilema lui Băsescu despre uninominal: "Dacă în acelaşi colegiu candidează Hrebenciuc şi un manelist, pe cine alege românul?"

Preşedintele Traian Băsescu este relativ mulţumit de forma aprobată de Parlament a Legii privind votul uninominal, deşi nu este ceea ce şi-a dorit. Şeful statului a mărturisit acest lucru, ieri, într-o emisiune a postului public de radio. „Legea votului uninominal, este o formă hibridă între votul de listă şi formula radicală, pe care eu am propus-o la referendum românilor. (...) Actuala formă este o jumătate de pas de la votul de listă către formula radicală pe care eu am propus-o. (...) Dar nu pot să nu recunosc că, faţă de votul de listă, este un progres”, a spus Băsescu.

Nemulţumirea preşedintelui se referă la sistemul
de distribuţie a mandatelor, în cazul în care nici un candidat nu întruneşte majoritatea într-un colegiu: „Deficienţa majoră a acestui sistem este că, după ce intră în mod automat cei care au 51% din voturi, pe urmă se intră iarăşi în jocul redistribuirilor şi de multe ori, cel care-i pe primul loc, dar care n-are 51%, are 42% din voturi, nu va intra în Parlament şi va intra unul cu 8 procente, care se află pe ultimul loc, pentru că se cumulează numărul de voturi, până la urmă, în contul fiecărui partid şi sistemul de distribuţie trebuie să garanteze valorificarea tuturor voturilor pentru fiecare din partide. Din acest motiv, românii vor fi nemulţumiţi că parte din cei care sunt pe locul I, chiar pe locul II, chiar pe locul III, nu vor intra în Parlament şi vor intra unii care sunt mult mai jos pe listă”.

După ce s-a declarat convins că legea este constituţională şi va fi declarată ca atare de către Curte, Traian Băsescu a ţinut să calmeze şi temerile că, în Legislativ, se va intra, de fapt, pe bază de notorietate: „Poveştile cu «vor veni lăutarii, vor veni maneliştii»... Domnule, este imposibil, pentru că niciodată românii nu vor accepta să fie reprezentaţi de oameni care ei ştiu că nu-i pot reprezenta din punct de vedere al pregătirii, din punct de vedere al ocupaţiei! În al doilea rând, mergând prin absurd, că cineva o să trimită un domn, o doamnă care cântă manele, poate ar fi interesant de văzut, dacă în acelaşi colegiu candidează domnul Hrebenciuc şi un manelist, pe cine alege românul? Nu? Iar responsabilitatea va fi împărţită între politician, partid şi alegător”.

Viorel Hrebenciuc nu este singurul om politic pe care Băsescu l-a atacat indirect. În colimatorul preşedintelui a intrat şi Sorin Oprescu, pe care şeful statului l-a acuzat practic de plagiat. Vorbind despre învăţământ şi despre uşurinţa cu care se acordă, în România, titlul universitar de doctor, Băsescu a dat exemplul cazul lui Sorin Oprescu: „(Universităţile) trebuie să aibă profesori care deja îţi predau materia din propria lor cercetare şi nu copie
, ca să ajungă doctori. Schimbă numele Sorin Oprescu de pe lucrarea unui străin, pune la xerox numele Sorin Oprescu şi îl prezintă în dosarul de doctorat”.

71% dintre firmele mici şi mijlocii din România duc lipsă de forţă de muncă

Problemele cu forţa de muncă sunt din ce în ce mai acute pe piaţa locală iar perspectivele sunt pesimiste. Dacă în momentul de faţă firmele
private mici şi mijlocii duc lipsă, în medie, de 17 angajaţi, anul viitor s-ar putea ajunge la un deficit de 29 de persoane, conform unui sondaj efectuat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Cea mai mare nevoie de angajaţi este în sectorul construcţiilor, patronatele care reprezintă acest sector anunţând încă de anul trecut că este nevoie de încă cel puţin 100.000 de persoane pentru a face faţă cererii.

Principala problemă este lipsa muncitorilor calificaţi, fie că este vorba despre mecanici, tinichigii sau sudori. Pentru că firmele mici şi mijlocii nu îşi pot permite costurile de specializare a angajaţilor, CNIPMMR propune introducerea unor vouchere pentru calificarea forţei de muncă.

“O primă măsură pentru rezolvarea acestei probleme ar fi introducerea de astfel de vouchere. Firmele mici nu îşi pot permite aceste cheltuieli. Este o practică europeană, folosită în majoritatea statelor UE”, a declarat pentru Gândul Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIPMMR, patronat care reprezintă interesele a circa 50.000 de firme mici şi mijlocii din toate cele opt regiuni de dezvoltare.

El a adăugat că o altă măsură ar fi revigorarea activităţii şcolilor de Arte şi de Meserii, a şcolilor profesionale, care în momentul de faţă sunt aproape pustii, deşi numărul lor este oricum foarte mic.

Acumularea experienţei este un proces dificil în România datorită legislaţiei complicate privind stagiul de ucenicie, pregătire care ar putea aduce un plus
considerabil în specializarea angajaţilor. “Ar trebui încurajată pregătirea muncitorilor la locul de muncă. Legislaţia ar trebui să fie mai lejeră, să fie nevoie de o cerere care să fie aprobată, nu de un dosar stufos ca acum”, spune Nicolescu.

Una din solicitările CNIPMMR este tocmai modificarea legilor, care prevăd, de exemplu, necesitatea încheierii unui contract de muncă pe minim trei ani cu un angajat pentru ca acesta să beneficieze de studii de calificare subvenţionate de stat. O altă prevedere pe care patronatele o vor eliminată din lege este şi limita maximă a angajaţilor care pot profita de subvenţia statului pentru specializare care acum este de 20% din totalul angajaţilor.

Patronatele au atras atenţia în mai multe rânduri că în timp ce în oraşele mari cu un mediu economic prosper gradul de neangajare a forţei de muncă este foarte mic, spre exemplu un şomaj de sub 1% în Capitală, în mediul rural există resurse umane valoroase care ar trebui folosite, prin specializare. Sondajul organizat de CNIPMMR cuprinde răspunsurile a 234 de firme mici şi mijlocii pe problema forţei de muncă.

Bancile in brazda

Fondurile comunitare de dezvoltare rurala au strans, ieri, la Ministerul Agriculturii, toti factorii de decizie din tara - de la premierul Calin Popescu Tariceanu, la reprezentantii celor mai importante banci. Toti au apreciat modul in care au fost gandite lucrurile pentru ca taranii sa beneficieze de fondurile europene, reprezentantii bancherilor declarand ca masurile inaintate de Ministerul Agriculturii usureaza accesarea creditelor. Ramane de vazut care va fi si parerea taranilor.
Premierul Calin Popescu Tariceanu si ministrii Agriculturii, Dacian Cilos, si cel al Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian s-au intalnit cu reprezentantii celor mai importante banci din Romania pentru a pune la punct un sistem
cat mai fiabil, prin care fondurile comunitare alocare Planului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) sa fie cat mai usor accesate de catre beneficiari. Premierul s-a declarat atat de incantat de modul in care au fost gandite procedurile, incat a avansat ideea de a lua echipa de lucru de la Ministerul Agriculturii si sa o mute la IMM-uri. "Mai bine aduceti IMM-urile la Agricultura", ar fi replicat ministrul Ciolos. Romania are alocate, pentru PNDR, aproximativ 8 miliarde de euro in perioada 2007-2013. Programul a demarat luni, iar pana ieri s-au depus sase proiecte.
Asumarea riscurilor
Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor si seful CEC, a declarat ca cele mai importante probleme sunt legate de riscurile de creditare. "Importante sunt garantiile pentru credite
. In agricultura, garantiile nu pot fi obtinute usor, iar experienta in domeniu nu exista", a spus Ghetea, care s-a declarat convins ca dobanzile vor scadea in acest sector, pentru ca vor fi foarte multi clienti. "Oricum, fiecare banca isi va stabili propriile produse bancare, cu conditii specifice", a spus presedintele ARB.
Ministrul Economiei si Comertului, Varujan Vosganian, a facut precizari doar cu privire la evolutia preturilor produselor agroalimentare. "Exista trei posibilitati de crestere a costurilor, si, in concluzie, a preturilor: evolutia pretului gazelor si energiei
electrice, a ingrasamintelor chimice si a motorinei", a spus ministrul.
Stop la preturi
In viziunea sa, toate cele trei probleme sunt rezolvate, posibilitatile de crestere a preturilor fiind contracarate de masurile ce urmeaza sa fie luate. Astfel, in 2008, pretul gazelor si al energiei electrice are un impact de sub 1% in pretul produselor alimentare
. "Poate fi suportat", a spus Vosganian. Cat priveste ingrasamintele chimice, ministrul Economiei a anuntat reducerea pretului gazelor utilizate in aceasta industrie cu pana la 40 dolari/1000 mc. "Reducerea nu va fi uniforma, ci in functie de anumiti parametri", a spus Vosganian. Pentru motorina de agricultura se anunta vremuri bune, ministrul Economiei anuntand ca va prezenta masuri speciale in urmatoarea sedinta a Guvernului.

sâmbătă, 24 ianuarie 2009

Vosganian a platit summitul NATO si alegerile locale din banii pentru CFR

In loc sa plateasca datoriile Companiei Nationale de Cai Ferate - CFR SA catre Electrica si bugetul de stat, in valoare de peste 250 milioane de euro, Ministerul Economiei si Finantelor a precizat ca sumele prevazute pentru Ministerul Transporturilor sunt deja angajate pentru plata cheltuielilor aferente summitului NATO si pentru desfasurarea alegerilor locale si parlamentare din acest an. Ministerul Transporturilor a cerut suplimentarea bugetului cu 560 de milioane lei de la fondul de rezerva bugetara la dispozitia guvernului cu scopul acoperirii datoriilor CFR catre Electrica. Ministerul Economiei si Finantelor (MEF) a respins propunerile Ministerului Transporturilor privind stingerea datoriilor Companiei Nationale de Cai Ferate - CFR SA catre Electrica si bugetul de stat prin conversia acestora în actiuni sau prin alocarea unei sume de la fondul de rezerva. În scrisoarea de raspuns, MEF aminteste ca societatea de transport nu este inclusa în lista companiilor care trebuie privatizate, ceea ce înseamna ca actiunile nu vor putea fi valorificate ulterior.

Un roman aflat in greva foamei in Spania a ajuns la 53 de kilograme

Românul Nicolae Lascu, anchetat pentru fraude bancare, care se afla în greva foamei din 9 mai, în penitenciarul Valdemoro de lânga Madrid, a ajuns la aproximativ 53 de kilograme. Starea sa este relativ satisfacatoare având în vedere perioada de când a ales sa protesteze, a informat ieri ambasada României la Madrid, informeaza Mediafax. Lascu a fost transportat în urma cu doua-trei zile la spital, unde i-a fost facut un set de analize, în urma caruia doctorii au stabilit ca starea sa de sanatate este satisfacatoare. Acesta a început în ultimele zile sa accepte apa si ceai îndulcit. Barbatul are 27 de ani si este din Satul Nou, comuna Rosia, judetul Sibiu, iar vecinii acestuia sustin ca tânarul a mai fost închis pentru vatamare corporala. El a fost arestat în luna februarie alaturi de alte persoane, în urma unei operatiuni ample a politiei spaniole si a intrat initial în greva foamei, solicitând astfel ca anchetatorii sa accepte în cazul sau o proba de voce. Dupa ce solicitarea i-a fost admisa, românul a renuntat la gest. El s-a razgândit apoi si a reintrat în greva foamei pentru a cere sa fie judecat în stare de libertate.