luni, 10 august 2009

Tara celor 1.200 de biserici din lemn

O firma
privata din Ardeal, specializata in branding, a investit in realizarea unei serii de cinci documentare care au ca scop promovarea Romaniei.

» Filmele vor arata povestile unor biserici din lemn, din cele 1.200 din tara, in dorinta de a le arata strainilor minunatiile realizate de mesterii romani. Norvegia are "numai" 1.000 de biserici din lemn
, ne spun realizatorii documentarelor.

"Stiai ca Romania si Norvegia sunt tarile cu cele mai multe biserici din lemn? Suntem singurii din Europa. Ei bine, cele din Norvegia sunt promovate pe toate caile si in jurul lor se fac adevarate circuite turistice, pe cand la noi se cunosc doar cateva, in Maramures si Bucovina", imi spune Sorina Bota, jurnalist din Tg.-Mures.
De la aceasta idee s-a pornit la o mare actiune de autopromovare locala, fara nici un sprijin din partea administratiei din zona. Este vorba despre o echipa de profesionisti in media si video care a adunat alti profesionisti – actori, istorici etc., hotarand ca e cazul sa promoveze bisericile si povestile lor din Ardeal prin filme documentare istorice. Ei au numit seria de filme "Povesti din Transilvania", iar genul drept docu-fiction.


Primul film, din cele cinci cate vor fi la final, a fost lansat joi la Tg.-Mures, iar impactul si reactia la public au constituit un soc chiar si pentru realizatori. Au venit foarte multi tineri, iar locurile au devenit insuficiente. S-a aplaudat indelung, iar rectorul Universitatii de Arta Teatrala din oras si coorganizator al Festivalului de scurtmetraje Alternative, Attila Gasparic, le-a promis realizatorilor: "Sa nu aveti nici un fel de emotie cu acest film. Este de calitatea unui documentar Discovery". "Ce satisfactie mai mare poti avea?", intreaba retoric Sorina Bota, cea care a venit cu ideea si care s-a ocupat cu documentarea pentru acest serial.

"Nici un feed-back, in timp ce o alta bisericuta de lemn se prabusea"
Sorina Botea ne-a povestit ca, in urma cu aproape doi ani, a realizat o campanie in presa locala si scrisa si audio-vizuala, numita "Patriotism de buzunar". "Am atras atentia ca ni se prabusesc castelele, ca ni se darama bisericile, ca siturile arheologice ne sunt distruse cu buldozerele, ca legea patrimoniului e proasta, ca promovarea turistica a monumentelor istorice, cel putin in judetul Mures, e inexistenta. Dupa patru luni de campanie
sustinuta si alte opt in care reveneam periodic pe marginea acestui subiect, am inregistrat un esec lamentabil. N-am primit nici un feed-back de nicaieri, iar intre timp o alta bisericuta de lemn se prabusise."



Asa ca s-a gandit la o alta abordare, mai ales ca in timpul documentarilor de pe teren a descoperit povesti "absolut fabuloase", care se invarteau in jurul bisericilor de lemn, stiute inca de batranii satelor sau consemnate in monografii cu circuit inchis. "Mi-am zis: «Asta e!». Prin povesti bine scrise, filmate profesionist, reconstituite cu actori, putem atrage atentia asupra bisericilor de lemn. Cine sa finanteze insa un astfel de proiect?"
Dupa alte cateva luni de asteptare/ cautare au ajuns la Dan Masca, directorul REEA Image Studio. Sorina Bota s-a retras din presa, ea spune "autoexilat", iar in ianuarie a.c. au inceput filmarile la primul docu-fiction. Alaturi de ea au mai venit un jurnalist, un fotograf, un cameraman, un actor (Nicolae Mihoc, cel care incheie filmul lui Nae Caranfil, cu celebra replica "Restul e tacere") si un absolvent de istorie. Bugetul a fost unul de austeritate, dar pasiunea oamenilor implicati in proiect a compensat acest lucru. Pentru cine nu crede, sa caute pe internet
site-ul povestidintransilvania.ro.

Mesterii lucreaza lemnul ca acum 200 de ani
Documentarele vor prezenta intr-o maniera inedita legende si povesti din jurul bisericilor de lemn sau inspirate din viata
unor preoti de exceptie care au ctitorit aceste lacasuri de cult. Vor sa atraga atentia asupra unei parti din patrimoniul cultural national, bisericile de lemn, care pana acum a fost ignorat sistematic.
"La norvegieni bisericile au o constructie mai simpla, la noi sunt spectaculoase. Mesterii nostri sunt de departe cei mai iscusiti. In Maramures s-a ridicat cea mai mare biserica de lemn din lume, mai mare decat Statuia Libertatii, de un singur mester si cele sase ajutoare ale sale. Nu are nici un fel de studii. Lucreaza lemnul ca acum 200 de ani, uneori cu instrumente la fel de vechi. Este un intreg ceremonial, se roaga sa le iasa constructia, apoi sa dureze. Am vazut, pe langa Huedin, ciocane de lemn si stand de lucru de 200 de ani", spune entuziasmata Sorina.
Autorii au ales solutia povestii pentru ca, in primul rand, oamenilor le plac povestile, pentru ca, poate, altfel ele ar putea disparea o data cu povestitorii lor (fiind transmise prin viu grai), pentru adevarul istoric si, mai ales, pentru ca Transilvania inseamna mai mult decat povestea lui Dracula.

Istorii personale de secol XVII
In primul film este prezentata povestea mitropolitului Transilvaniei Sava Brancovici (interpretat de un sculptor, Vasile Muresan), un preot luminat care reaprinde speranta celor oropsiti. Transilvania sfarsitului de secol XVII era sfasiata de razboaie, comploturi, stapani dezbinati in lupta pentru putere si tarani gata sa moara in numele credintei, in timp ce principatul era subordonat Portii Otomane, condus de ungurii de religie calvina, dar dominat numeric de romanii ortodocsi. Sava Brancovici, de origine din Hertegovina, va marca istoria Transilvaniei. Este inlaturat de mai multe ori, in functie de principii care s-au succedat la putere, dar reuseste timp de un sfert de secol sa ramana cel mai insemnat conducator al romanilor. Cronicile vremii il compara chiar cu Mihai Viteazul. In incercarea de a rezista presiunilor clericior calvini care vroiau sa desfiinteze cultul ortodox, Sava Brancovici cauta ajutor in Rusia. Asta ii va pecetlui soarta.



Va fi acuzat de complot impotriva principelui, de moravuri usoare, va fi judecat si aruncat in temnita. In film lucrurile se petrec astfel: in 1683, in inima Transilvaniei, conti si contese s-au adunat in castelul de la Eciu al baronului Kemeny (Nicu Mihoc) pentru o vanatoare cum nu s-a mai vazut. Petrecerea s-a intins trei si apoi alte trei saptamani. Oaspetii au gustat dansul tigancilor, dar si betia vanatorii. si au luat-o din nou de la capat iar si iar, pana cand tigancile au obosit iar vanatul a pierit. Musafirii vroiau sange proaspat. Asa ca baronul trimite sa fie adus la castel cel mai mare dintre preotii romani, inchis pentru tradare. E chiar mitropolitul Transilvaniei. Ce se va intampla… ramane de vazut.


In film se observa mai multe hrube filmate, care sunt absolut reale. Sunt in castelul de la Iernut. Aburii care ies din gura actorilor sunt reali, pentru ca s-a filmat iarna. Documentarul are 21 de minute, dar, potrivit celor spuse de Sorina, va fi prelungit cu inca circa 5 minute, pentru a putea fi prezentat si la televiziuni. Daca totul merge bine, poate o sa-l vedem cat de curand pe micile ecrane. Probabil ca, dupa realizarea tuturor filmelor inscrise in proiect, acestea vor ajunge si pe un DVD.

Transilvania nu ii apartine doar lui Dracula
Deocamdata, primul film este pregatit si inscris la cateva festivaluri de gen, precum cele de la Satu Mare, Iasi sau Arad, si vor urma si altele. Autorii vor sa se inscrie la cat mai multe festivaluri internationale pentru a face cunoscute aceste magnifice povesti. Sorina ne-a spus ca istorisirile au fost scrise "tocmai pentru un telespectator care nu stie despre Romania decat ca exista Transilvania si Dracula. Noi nu desfiintam mitul lui Dracula, ci vrem sa aratam ca Transilvania mai are si alte povesti interesante. In plus, toate locurile pot fi vizitate, cu alte cuvinte pot fi create circuite turistice bazate pe aceste povesti. Avem deja creionat un astfel de circuit".
Echipa are deja treaba, pentru ca la inceputul lunii iunie se va turna cel de-al doilea film. Am aflat, pe scurt, ca va fi o poveste tot de pe la 1700, cu un preot mester de biserici din lemn, cel mai iscusit mester constructor din tinut, despre care se spune ca a ajuns sa fie rastignit pe usa unui lacas ridicat de el. Filmarile se vor realiza in Maramures.

Fiul lui Sile Cămătaru, condamnat la trei de închisoare cu suspendare pentru droguri

Albert Balint, fiul lui Sile Cămătaru, a fost achitat de Tribunalul Bucureşti pentru acuzaţia de aderare la un grup infracţional organizat, însă a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei pentru deţinere de droguri , într-un proces în care au fost inculpate 17 persoane.

Potrivit rechizitoriului, Albert Balint şi ceilalţi 16 făceau parte dintr-o importantă reţea de traficanţi şi consumatori de cocaină, heroină şi ecstasy, care acţiona în Capitală şi care a fost destructurată, la începutul lunii noiembrie 2006, după o monitorizare
de un an, de către poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Bucureşti, împreună cu procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

duminică, 9 august 2009

Greva generală amânată, teza la română reprogramată

Sute de mii de elevi şi părinţi au fost ţinuţi, ieri, cu sufletul la gură de către doi miniştri şi patru lideri sindicali. După ce, în decursul după-amiezii, sindicaliştii care ieşeau de la întâlnirea pe care au avut-o cu ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, şi cu ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, anunţau că teza cu subiect unic programată astăzi nu va mai avea loc, întrucât decizia de a declanşa greva generală rămâne valabilă, înspre seară, după şase ore de discuţii, şcolarii primeau cu totul alte veşti. „Teza cu subiect unic este amânată din data de 5 mai, în data de 7 mai, iar greva este suspendată. Le mulţumesc liderilor de sindicat care au înţeles cât de dificil este să trecem prin acestă perioadă grea”, a spus Ecaterina Andronescu, precizând că aşa cum s-a convenit împreună cu Gheorghe Pogea (care a părăsit negocierile, înainte ca acestea să se încheie), rectificarea bugetului Ministerului Educaţiei nu va afecta salariile din acest an, iar titularizarea va avea loc tot la nivel naţional. Surpriză, însă! Marius Nistor, preşedintele executiv al Federaţiei „Spiru Haret”, a răsturnat situaţia, declarând că hotărârea suspendării grevei va fi luată abia miercuri: „Eu nu renunţ la nici un protest. Decizia trebuie să o ia birourile executive ale celor patru federaţii sindicale, în 6 mai. Amânarea grevei nu reprezintă decât o lecţie dată
guvernului că putem reacţiona mai raţional decât o fac ei”. La rându-i, Simion Hăncescu, prim-vicepreşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, a cerut guvernului garanţia că se va ţine de promisiuni: „Este doar un time-out acordat guvernului pentru a aplica ceea ce a promis. E posibil să fie grevă”.

Tot ieri, a fost şi ziua recunoaşterilor greşelii de a adopta legea de majorare a salariilor dascălilor. Preşedintele de onoare al PSD-ului, Ion Iliescu - în acelaşi timp cu preşedintele Băsescu - a declarat că această lege a fost o „greşeală tactică“.

Geoană îi dă CEC-ul lui Vîntu

şedintele PSD a făcut lobby pe lângă premierul Boc să grăbească numirea lui Enache Jiru, un apropiat al lui SOV.

Mircea Geoană se dă peste cap pentru a satisface dorinţa lui Sorin Ovidiu Vîntu de a-şi vedea odată omul instalat la conducerea CEC Bank. Este vorba de Enache Jiru, un apropiat al mogulului, a cărui numire a fost decisă la începutul anului, dar care a fost întârziată luni de zile de PDL. Iritat de această tergiversare, susţin surse din PSD, Vîntu a început să facă presiuni, inclusiv prin trustul său de presă.

Astfel, ieri-dimineaţă, la şedinţa coaliţiei, Mircea Geoană a ridicat problema întârzierii numirii lui Jiru ca preşedinte al CEC Bank. El i-a reproşat lui Emil Boc că i-a promis în mai multe rânduri că va rezolva această problemă, dar mereu „a uitat”. Premierul i-a spus să stea liniştit deoarece se va rezolva. La pachet a fost discutată şi problema întârzierii numirii secretarului de stat la Justiţie.

Interesul pentru CEC

Sorin Ovidiu Vîntu a înfiinţat o firmă împreună cu Cozmin Guşă, SOCO Dezvoltare&Management. Firma
are ca obiect de activitate consultanţă pentru afaceri şi management, aşa cum anunţa Vîntu, într-un interviu acordat HotNews. El spunea că va acorda consultanţă şi pentru accesarea fondurilor europene şi finanţărilor pentru muni cipalităţi. Ceea ce îi lipsea, se pare, era asigurarea
finan ţărilor. Acesta ar putea fi şi rolul CEC, bancă
de stat inclusă în programul anticriză al guvernului Boc. Prin acest program, instituţia de creditare ar urma să-şi majoreze capitalul cu 900 de milioane de lei, spunea ministrul PSD de la IMM-uri, Constantin Niţă.

Potrivit acestuia, fondurile care ar trebui să intre în capitalizare vor avea ca ţintă susţinerea firmelor mici şi mijlocii şi a agricultorilor şi muni cipalităţilor, adică exact clientul- ţintă al firmei SOCO. Vîntu va trebui însă să mai aştepte, cam două săptămâni, instalarea lui Jiru la CEC, potrivit unor surse din coaliţie. Preşedintele CEC trebuie să primească un aviz de la BNR şi abia ulterior este numit în funcţie de ministrul de finanţe. Enache Jiru a mai fost preşedinte al CEC în ultimul an al guvernării Năstase. „Cel mai potrivit pentru preluarea conducerii CEC este Enache Jiru, deoarece el a mai condus banca”, spunea la sfârşitul lunii martie Mircea Ursache (PSD), preşedintele AVAS. Şefia CEC a revenit PSD-ului la negocierile cu PDL desfăşurate la sfârşitul anului trecut. O altă bancă de stat, Eximbank, a revenit tot PSD, fiind instalat Ionuţ Costea, cumnatul lui Geoană.

Tocat la Realitatea

Insistenţa lui Geoană pentru CEC, susţin surse din PSD, este cauzată şi de iritarea pe care i-a provocat-o atitudinea brusc critică a trustului de presă patronat de SOV, de unde se obişnuise ca în ultima vreme să fie tratat cu clemenţă, ba chiar pozitiv. Sâmbătă, Realitatea TV a relatat insistent ultima gafă a preşedintelui PSD, când acesta a răspuns cu un banc
la întrebarea unui profesor privind majorarea salariilor. Iar ieri, reporterii Realitatea TV ar fi solicitat la cabinetul preşedintelui Senatului lista tuturor deplasărilor acestuia.

Apropierea dintre Geoană de Vîntu este recentă şi a fost consfinţită odată cu venirea lui Cozmin Guşă pe poziţia de consilier al preşedintelui PSD. Potrivit unor surse politice, parteneriatul se referă la susţinerea mediatică al lui Geoană.

De cealaltă parte, s-a observat cum apropiaţii lui Vîntu ajung la conducerea unor instituţii publice. Este cazul lui Gelu Mărăcineanu, angajat la una dintre firmele lui SOV, numit la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale.

Armata lui Boc: foştii prefecţi măsoară gropi şi numără pomi

Guvernul Boc cheltuieşte 2,6 milioane de euro anual pe salariile foştilor prefecţi şi subprefecţi, transformaţi în inspectori guvernamentali şi puşi să taie frunză la câini.

Deşi proclamă cu orice ocazie strângerea curelei publice, pentru a se face economii la bugetul sărăcit de criza mondială, şi după ce a ordonat îngheţarea posturilor în sectorul bugetar, guvernul Boc a înfiinţat prin ordonanţă de urgenţă 100 de posturi noi de inspector guvernamental (peste cele 30 care existau deja). Pe aceste posturi au fost numiţi, prin HG, foştii prefecţi şi subprefecţi, numiţi în funcţii în perioada guvernului Tăriceanu, care depolitizase instituţia prefectului, transformându-i pe aceştia în înalţi funcţionari publici. Guvernarea PDL-PSD a repolitizat funcţiile din administraţie şi a instalat, cum se ştie, prefecţi din cele două partide.

Însă legea nu i-a permis premierului Boc să îi demită pe foştii prefecţi din corpul înalţilor funcţionari publici, aşa că a înfiinţat 100 de noi posturi pentru a-i muta pe aceştia în funcţii de inspectori guvernamentali.

Cu tot ceea ce presupune acest lucru, adică noi cheltuieli pentru salariile acestora, pentru cazarea lor în oraşele în care au fost detaşaţi şi cu deplasările între domiciliu şi locul de muncă.

Indemnizaţia unui inspector guvernamental variază între 4.000 şi 5.000 de lei
pe lună, la care se adaugă 1.200 de lei pentru cheltuielile de cazare şi încă câteva mii pentru decontarea deplasărilor. La un calcul sumar, cheltuielile bugetare pentru întreţinerea celor 130 de inspectori guvernamentali se ridică anual la 11.232.000 de lei, adică aproximativ 2,6 milioane de euro. O sumă care probabil nu ar părea uriaşă, chiar şi în condiţii de criză economică, dacă foştii prefecţi şi subprefecţi transformaţi în inspectori guvernamentali nu ar fi ceea ce în limbaj popular se numeşte „tăietori de frunză la câini”. Legea funcţionarului public spune că „inspectorii guvernamentali, în realizarea prerogativelor de putere publică corespunzătoare funcţiei publice ocupate, coordonează activităţi, proiecte sau programe complexe în legătură cu statutul României de stat membru al Uniunii Europene, precum şi cu priorităţile strategice de dezvoltare a capacităţii administrative şi instituţionale”.

Cocoş şi Poteraş au pus mâna pe Crângaşi

Construirea unei noi pieţe în cartierul Crângaşi a fost transformată de primarul sectorului 6 într-o afacere
pentru familia sa, Dorin Cocoş şi controversatul „Niro”. Piaţa Crângaşi, una dintre cele mai mari de pe teritoriul sectorului 6, condus de primarul PDL Cristian Poteraş, este modernizată printr-un contract de asociere în participaţiune încheiat între Administraţia Pieţelor Sectorului 6 (APS 6), societate comercială din sub ordinea Consiliului Local al Sectorul 6, şi firma Zenith Business Group&Partners.

Contribuţia APS6 în această asociere constă în punerea la dispoziţie a terenului aferent pieţei, iar aportul societăţii Zenith rezidă în investiţiile pe care trebuie să le facă pentru ridicarea a două imobile.

Firma Zenith a fost înfiinţată cu numai trei săptămâni înainte de a câştiga licitaţia pentru încheie rea parteneriatului cu APS 6 şi este deţinută, printre alţii, de contro versatul om de afaceri Nicolae Dumitru, zis „Niro”, şi de două firme
controlate prin interpuşi de Dorin Cocoş, soţul Elenei Udrea, ministrul turismului. Una dintre cele două firme este chiar Meditest Global 2002, societate despre care EVZ a dezvăluit, ieri, că derulează contracte de milioane de euro cu mai multe spitale din Capitală.

Propriu-zis, asocierea dintre firma
Zenith şi APS 6 prevede ridicarea a două hale. Prima hală a fost inaugurată anul trecut, cu două zile înainte de alegerile parlamentare, deşi nu era finalizată sută la sută, iar a doua, în suprafaţă triplă faţă de prima, este în curs de ridicare. Constructorul acesteia? Fir ma All Plan Construction, de ţinută de soţia primarului Poteraş, Aureliana Po te raş, şi de un consilier judeţean PDL din Prahova. Pe scurt: doamna Poteraş câştigă bani
de pe urma unei investiţii derulate de adminsitraţia sectorului condus de domnul Poteraş.

Deşi, până ieri, Primăria Sectorului 6 nu ne-a transmis o copie
a contractului de asociere în participaţiune pe care APS 6 l-a încheiat cu Zenith, EVZ a reuşit să afle câteva dintre condiţiile acestuia. Potrivit caietului de sarcini, Zenith ar fi obligată să investească 5 milioane de euro
în construirea celor două imobile şi să plătească primăriei o redevenţă lunară de 12.500 de euro.

În schimb, va administra toate spaţiile comerciale
din hale, încasând chirii de la vânzătorii de produse agricole. Contractul de asociere durează 25 de ani, iar după această perioadă de timp, cele două clădiri urmează să reintre în stăpânirea exclusivă a APS 6.

„Niro”, prieten cu Cocoş

Camelia Miclescu, administratora firmei Zenith, a fost cea care s-a ocupat de construirea primei hale şi este cea care su per vi zează şantierul celei de-a doua.

„Nu l-am văzut niciodată pe Dorin Cocoş. Pentru Nicolae Dumitru am mai lucrat, dar asta nu înseamnă nimic. Sunt doar o salariată. Am stat opt luni într-o baracă până să construiesc prima clădire. Crângaşi va fi cea mai frumoasă piaţă din Bucureşti, mai frumoasă chiar şi decât Dorobanţi”, spune aceasta. Deşi nu-l cunoaşte pe Cocoş, spune că i s-a întâmplat de câteva ori să-i intre în birou persoane care să întrebe dacă halele pe care le ridică fac parte din „piaţa lui Cocoş”. Şi nu orice persoane, ci inspectori ai unor instituţii publice.

Reforma "de la firul ierbii"

Profesorul Stefan Vlaston, presedintele Asociatiei EDU CER, este nemultumit ca protestele dascalilor sunt intotdeauna pentru salarii.
"N-am vazut greve ale sindicatelor pentru evaluarea concreta a rezultatelor muncii profesorilor, prin masurarea progresului scolar al elevilor, prin introducerea unor mecanisme, proceduri si chiar Consilii de Supraveghere in scopul verificarii cheltuirii legale
si fara fraude a fondurilor alocate infrastructurii. N-am vazut nici greve pentru modernizarea curriculara, in functie de particularitatile de varsta ale elevilor si de cerintele pietei muncii, ori pentru eficienta cheltuirii fondurilor destinate functionarii curente a scolilor etc. Sindicatele nu inteleg ca doar marirea salariilor, fara un control riguros al rezultatelor si performantei, este o eroare care ii costa pe contribuabilii acestei tari, obligati sa plateasca servicii pe care nu le primesc. Simpla marire de salarii nu duce automat la cresterea calitatii in procesele educationale, asa cum s-a vazut la precedentele cresteri de salarii, unele consistente", ne-a declarat Vlaston. In opinia sa, educatia a ajuns la un moment de cotitura, iar reparatia trebuie facuta "de la firul ierbii". "Criza economica si micsorarea bugetelor alocate Educatiei au condus, in sfarsit, la ideea ca simpla pompare de bani
intr-un sistem nereformat si ineficient reprezinta o eroare de management, care conduce la disparitia unor fonduri colosale de bani, precum "apa in nisip". Statul, guvernele care s-au perindat sunt vinovate ca n-au reconstruit sistemul de la firul ierbii, asa cum au facut Japonia si Slovenia", este de parere liderul EDU CER.