miercuri, 25 martie 2009

Băieţii deştepţi de sub patrafir

„Agenda bisericii se converteş te în program
electoral“.

Anul electoral este dar divin pentru înalţii ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române şi prilej de revelaţii mistice pentru politicieni.

Este momentul fuziunii depline între politică şi Biserică, în beneficiul amândurora şi în defavoarea laicităţii statului. Odată închis capitolul colaborării preoţilor cu fosta Securitate
, se fac paşi concreţi pentru catehizarea şcolii, înlocuirea unor prevederi din Codul civil cu pasaje biblice şi, mai nou, pentru revenirea preoţilor în administraţia locală şi centrală. Toate sub pretextul curăţării moravurilor publice, ca şi cum numai în religie există morală. Agenda Bisericii se converteşte în program electoral.

Delirul becalian a apus. O cruce descrisă larg pe piept şi o pungă cu arginţi valorează, la scara eternităţii, nimic. Oricum, mai puţin decât hotărârea guvernului liberal de a finanţa jumătate din Catedrala Mântuirii Neamului, ale cărei costuri
de construcţie se ridică la aproape 500 de milioane de euro. Sau decât recomandarea CNA de a include postul TV Trinitas al Prea Fericitului Daniel în pachetele cabliştilor. O bagatelă faţă de definirea căsătoriei ca uniune între o femeie şi un bărbat cu contribuţia nepreţuită a socialistului Şerban Nicolae sau decât compromisul liberalului Cristian Adomniţei pentru menţinerea religiei în trunchiul comun al disciplinelor şcolare. Reprezintă, cu siguranţă, un fleac faţă de iniţiativele legislative ale democrat-liberalului Ioan Oltean cu scopul readucerii preoţilor în parlament şi în administraţia locală. Politicienii şi-au curăţat de praf haina evlaviei şi au început să lucreze cot la cot pentru întărirea rolului preoţilor în politică şi în societate. Cu speranţa nemărturisită că acel Dumnezeu răzbunător din manualele de religie nu le va trage scara de sub picioare în campania electorală, ca pedeapsă pentru relele făcute în timpul mandatului.

România nu are un José Luis Rodríguez Zapatero care să câştige alegerile în Spania ultracatolică împotriva unei alianţe între Biserică şi Partidul Popular. În schimb, are un bun creştin în persoana vicepreşedintelui PDL Ioan Oltean, acuzat public că a încercat să obţină energie ieftină de la stat pentru firma
personală Beny Alex şi prins cu trei case în Bucureşti şi cu banii de chirie, luaţi de la parlament, în buzunar. În lipsă de proiect politic, băiat deştept, Ioan Oltean şi-a făcut o misiune sfântă din promovarea preoţilor în politică. A iniţiat un proiect de lege care dă BOR - şi numai BOR - dreptul de a avea reprezentanţi în parlament, care să se exprime asupra legilor educaţiei, cultelor sau patrimoniului. Şi pentru că probabil n-a primit niciun semn de bunăvoinţă cerească după acest gest de credinţă, a îmbrăţişat cu hotărâre decizia Sfântului Sinod de a permite preoţilor să candideze la consiliile locale şi judeţene.

Pentru a fi miluiţi cu un vot în plus
, politicienii liberali, populari sau socialişti reînnoadă firele dintre Biserică şi stat, sacrificând, ceea ce era de apărat, laicitatea lui. Bisericii Ortodoxe Române, care priveşte cu invidie la puterea surorii ei ruse, îi convine.

Duşmanii poporului!

Supermarketurile au făcut pentru ţinerea în frâu a preţurilor mai mult decât a făcut Banca Naţională! Aceste magazine sunt, de fapt, esenţa societăţii de consum.

Săptămâna trecută au fost descoperiţi alţi duşmani ai poporului: super(hiper)marketurile. Ne-au fost arătaţi de asociaţiile patronale din toate domeniile. Din cauza lor, spun producătorii, nu au românii acces la vin, pâine şi carne mai ieftine.

Adică producătorii ar vrea să vândă ieftin şi nu-i lasă supermarketurile? Nu chiar, răspund reprezentanţii asociaţiilor patronale; de fapt, marile magazine negociază cu furnizorii preţuri foarte mici
care, până la urmă, sunt în beneficiul consumatorilor.

Deci producătorii nu de grija consumatorilor plâng, ci de dorul profiturilor mari, când nu erau nevoiţi să negocieze cu marile lanţuri de magazine.

Şi nu e nimic rău în a-şi dori profituri mai mari
, dar de ce trebuie să vopsească ciori şi să pozeze în filantropi care nu sunt lăsaţi să facă bine poporului?

„Trebuie să plătim multe taxe“, spun producătorii, „de exemplu, taxa de raft!“ Să vedem cum e cu taxa asta: dacă sunt 20 de producători de caşcaval şi toţi vor să fie pe raftul de la înălţimea ochilor, ce trebuie să facă proprietarii de magazine? Să-i pună prin rotaţie pe acel raft? În afaceri
nu funcţionează o astfel de democraţie. Şi, când unul dintre producători va fi dispus să plătească pentru a avea marfa exact în acel loc, ce ar trebui făcut? Acel loc pe raft este o afacere
în sine, acel raft vinde mai mult
; decizia normală de business este să se plătească pentru acel loc.

Peste tot în lume concurenţa naşte reacţii de genul celor pe care le au producătorii români.
Dar nimeni nu-i opreşte pe aceşti producători să-şi înfiinţeze propriile lanţuri de magazine sau, pur şi simplu, să nu mai livreze în marile supermarketuri.

Taxa auto ieftineste voturile

Cel mai impopular premier din istoria recenta a Romåniei a sosit miercuri dimineata la sediul Guvernului calare pe un scuter de culoare rosie. In fata presei, Tariceanu s-a pierdut in calcule matematice, pentru a ne demonstra care e avantajul folosirii celor doua roti ale scuterului fata de cele patru ale automobilului. Un prim avantaj e ca de pe un vehicul
cu doua roti ai mai multe sanse sa cazi pe caldaråm si sa-ti rupi ligamentele. Al doilea e ca de pe motocicleta n-o sa te acuze nimeni ca faci reclama
mascata la firma Automotive Trading Services, pe care ai detinut-o ca premier, påna la 1 iulie 2007. Påna la acea data, Tariceanu a fost importator general al marcii Citroën în România. Dupa aceea, premierul a continuat sa duca o politica protectionista mascata fata de interesele Citroën si ale Frantei in Romånia. Solicitudinea cu care liberalii s-au angajat sa trimita trupe romånesti in Ciad, intr-o fosta colonie franceza, la rugamintea presedintelui Sarkozy, dar fara acceptul Parlamentului Romåniei, are legatura cu actiunile la Citroën ale premierului. Brusc, toata tarasenia devine amintire, caci am intrat in anul electoral. Pentru premier e mult mai important sa ne spuna cåt timp
si combustibil economiseste acum pe doua roti, in anul electoral, decåt pe patru, intr-un an obisnuit de mandat. Dar, daca umbla pe scuter, nu inseamna ca premierul este si scutelnic. Scutelnicul este un contribuabil din Evul Mediu, care, in schimbul unor obligatii suplimentare fata de stapånul de mosie, era scutit de plata birului domnesc. O astfel de obligatie suplimentara este taxa auto
. Domnul tarii i-a trimis marti o scrisoare stapånului de mosie, in care a cerut sa anuleze ordonanta de urgenta privind taxa auto, acuzåndu-l pe stapån ca prin aplicarea
unor astfel de biruri ii desconsidera pe romåni. In loc sa ne scuteasca de bir, Tariceanu a zis ca Basescu este în cautare de voturi ieftine si nu a înteles importanta taxei auto, asa ca-l roaga sa-l scuteasca de texte de genul asta. Cånd a avut loc dialogul intre domn si stapån, Basescu se afla in vizita in Suedia, iar Tariceanu, in vizita in Giurgiu, ceva mai la sud de Suedia.

O ţară de procurori

Norica Nicolai vrea să umple ţara cu milioane de procurori. Acesta va fi rezultatul unei propuneri legislative a fostului viitor ministru de Justiţie. Practic, Norica, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei juridice a Senatului, împreună cu senatorul PSD Şerban Nicolae, a năşit un amendament la Codul de procedură penală. Potrivit acestuia, înregistrările ambientale sau accidentale pot fi folosite ca probe în infracţiuni de corupţie, contra persoanei, contra patrimoniului sau specifice crimei organizate. Aceste înregistrări pot fi făcute de “părţi sau de alte persoane”. Înregistrări accidentale înseamnă în mod clar înregistrări fără autorizarea judecătorului. “Părţi” sau “alte persoane”, pot fi atât persoane fizice cât şi juridice, cum ar fi – de exemplu – serviciile
de informaţii.

E greu de spus ce o fi fost în mintea fostului procuror Norica Nicolai când a conceput o asemenea grozăvenie. În primul rând, acest amendament va duce la
încălcarea mai multor drepturi ale omului, prevăzute şi garantate atât de legislaţia internă cât şi de cea internaţională. În al doilea rând, într-o ţară de pârâţi şi de procesomani cum este România, este de presupus că se va dezlănţui o adevărată isterie a înregistrărilor pe şest.

Oricine va dori să se răzbune pe cineva va putea foarte uşor să facă acest lucru. Porneşte o discuţie, lansează un subiect provocator sau jignitor şi apasă pe butonul de înregistrare al mobilului sau reportofonului abia în momentul în care interlocutorul se dezlănţuie şi poate trece, de exemplu, la ameninţări verbale. Şi acesta este doar un exemplu banal. Mai ales la unele dintre infracţiunile contra persoanei acest gen de înregistrări pot fi probe “beton”.

În aceste condiţii, caseta sau CD-ul, adică “dovada” infracţiunii, ar putea deveni blazonul Procuraturii române. Iar cetăţenii patriei s-ar putea transforma cu toţii în procurori şi investigatori, adică în organe prezente mereu la datorie. Acest lucru se întâmplă la ani buni după ce, constrânşi de CEDO şi de Europa, am luat mandatul de interceptare de la procuror şi l-am dat judecătorului. Iar acum, după mintea liberalei Norica Nicolai şi a pesedistului Şerban Nicolae, luăm mandatul şi de la judecător şi îl dăm... cetăţeanului.

Deşi există posibilitatea ca acest amendament absurd al fostei procuroare comuniste de la Olteniţa să fie aplicat, nimeni nu s-a întrebat cine va verifica identitatea vocilor de pe milioanele de înregistrări care vor fi aruncate în braţele judecătorilor. Până una, alta, în toată România există, mare şi lat, un singur expert autorizat pentru aşa ceva.

Într-un astfel de sistem
judiciar, tip turnul Babel, aproape că nu mai contează cine este ministrul Justiţiei. Probabil, dacă tot nu s-a “ales” doamna Norica, la fel de bine ar fi putut să fie ministru şi... nepoata.

Exagerari constitutionale

Sunt de neinteles mai mereu parlamentarii astia. Ce le-o fi trebuit sa piarda vremea cerand Curtii dreptul de a aviza declansarea urmaririi penale pentru colegii banuiti de furtisaguri? Exista o cale mult mai simpla de a evita boxa. Si chiar celula.

Procedura era foarte simpla. Nastase sau Mitrea, ca ei stiu cel mai bine unde a dosit colegul Predescu, inainte de a pleca judecator la Curte, proiectul privind statutul senatorilor si deputatilor, nu aveau decat sa reintroduca mareata initiativa in morisca parlamentara.
Spre aducere-aminte, proiectul faurit de Predescu in 2004 reglementa, nici mai mult
, nici mai putin, dreptul parlamentarilor de a nu face puscarie. Iata articolul: "La cererea parlamentarului interesat, Camera din care aceasta face parte poate dispune suspendarea unei hotarari judecatoresti de condamnare penala la inchisoare, daca executarea pedepsei nu a inceput, ori poate dispune suspendarea unei anchete penale, inceputa si neterminata. Suspendarea poate fi dispusa pana la data
incetarii mandatului de parlamentar al persoanei in cauza. Cererea se rezolva de plenul Camerei cu votul majoritatii membrilor sai in sedinta secreta". Discret, direct si sigur. Odata votata legea incompatibilitatii alesului cu inchisoarea, orice contestare la Curtea Constitutionala ar fi fost de prisos. Doar nu ne putem inchipui ca judecatorul Ion Predescu ar fi gasit in proiectul senatorului Ion Predescu hibe de neconstitutionalitate. Scenariul de mai sus contine, desigur, anumite exagerari. Dar exagerate sunt si interpretarile date Legii fundamentale de magistratii Curtii.
Infuzia de imunitate
acordata ministrilor, fosti si actuali, care sunt si parlamentari incalca spiritul modificarilor aduse Constitutiei, in 2003, la cererea societatii civile. Daca magistratii Curtii ar fi rasfoit sutele de propuneri formulate de romani, in cadrul Forumului Constitutional, ar fi vazut ca toate vizau modalitati de restrangere a privilegiilor alesilor. Iar in 60% dintre propuneri exista solicitarea expresa ca imunitatea parlamentara sa fie limitata doar la declaratiile politice exprimate in Parlament. Argumentele aduse in favoarea solicitarii se refereau tocmai la inlaturarea protectiei pentru deputatii si senatorii care comit fapte de natura infractionala si aducerea acestora in fata justitiei. Restrangerea imunitatii parlamentare la voturile sau opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului este una dintre principalele valori ale Legii de revizuire a Constitutiei, consfintita de romani prin referendum. Atunci, de ce judeca de-a-ndoaselea Predescu & comp? Din solidaritate de casta? Sau pentru ca multi dintre distinsii magistrati au fost politicieni, unii chiar subordonati politic celor vizati astazi de Justitie? Sau pentru ca era randul Parlamentului sa primeasca satisfactie, dupa principiul "una calda, una rece"?
In Forumul ConstituTional amintit, 20% dintre cei care s-au pronuntat asupra subiectului imunitatii parlamentare au cerut eliminarea totala a acestui tip de protectie. Printre sustinatorii radicalei masuri se numara, probabil, si Monica Macovei, caci fapta judecatorilor Curtii i se pare extrem de grava.
Fostul ministru al Justitiei este de parere ca magistratii CC ar trebui sa raspunda penal pentru decizia, contrara Constitutiei, de a conditiona cercetarea parlamentarilor de avizul Camerei din care acestia fac parte. Sa admitem ca ar fi asa, iar procurorul general ar cere trimiterea in judecata penala a respectivilor. O poate face? Nu fara aprobarea conducerii Camerei, a Senatului ori a Presedintelui, dupa caz. Deci nu poate. Observi vreo abatere disciplinara a judecatorilor Curtii si ceri sanctionarea faptasilor? Degeaba. Aceste atributii sunt de competenta exclusiva a plenului Curtii. Cine a initiat Legea asta? Predescu. Profesorul. Senatorul. Judecatorul.
In mod normal, intr-o tara normala, ar trebui ca deciziile Curtii Constitutionale sa fie citite fara lupa politica. Deocamdata nu este posibil. Mai asteptam pana in 2013, cand lui Predescu ii expira mandatul, la frumoasa varsta de 86 de primaveri.

marți, 24 martie 2009

Criza din Columbia s-a incheiat

Santo Domingo - Republica Dominicana

Presedintii celor trei tari implicate in recenta criza sud-americana (Columbia, Venezuela si Ecuador) au semnat o declaratie care pune capat situatiei create de violarea teritoriului ecudorian de catre forte militare columbiene. Interventia armatei columbiene s-a soldat cu uciderea unui lider al unei factiuni rebele si a altor 21 de persoane din apropierea acestuia.

"Avand a promisiune ferma de a nu viola pe viitor o tara infratita si cu cererea scuzelor de rigoare [din partea Columbiei], putem considera acest incident incheiat," a declarat presedintele ecudorean, domnul Rafael Correa.

Correa, impreuna cu presedintele venezuelean Hugo Chavez si cu Alvaro Uribe, presedintele Columbiei, si-au strans mainele in semn de pace la capatul unei intalniri destul de tensionate.

In acordul semnat cu aceasta ocazie, liderii politici ai tarilor respective au condamnat actiunea Columbiei si au afirmat ca nici o tara nu are dreptul de a viola teritoriul unei alte tari. Correa si Chavez au acceptat scuzele Columbieie pentru acest incident.

Chavez a spus ca relatiile comerciale ale tarii sale cu Columbia vor creste. Declaratia vine la doar doua zile dupa ce afirmase ca nu va mai cumpara nici macar un "bob de grau" de la vecinii sai.

Batrana "Doamna de Fier" internata intr-un spital londonez

In varsta de 82 de ani, Margaret Thatcher, prima femeie prim-ministru din Europa, a petrecut noaptea trecuta la spitalul St. Thomas din Londra. Conform purtatorului de cuvant a spitalului, internarea a avut loc la cererea baronesei Thatcher, care a reclamat o stare puternica de rau si de ameteala.

In urma unor analize, medicii au decis sa ii permita doamnei Thatcher sa se intoarca acasa in aceasta dupa-amiaza.

In 2002, "Doamna de Fier" a politicii britanice a suferit o serie de accidente vasculare minore, in urma carora medicii i-au interzis sa mai sustina discursuri in public.

Margaret Thatcher a fost unul dintre politicienii care au avut o contributie majora la dezvoltarea Marii Britanii dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Ea s-a aflat in fruntea guvernului de la Londra timp de 11 ani, intre 1979 - 1990, avand trei mandate la rand. In timpul mandatului sau Marea Britanie a cunoscut o perioada de dezvoltare economica foarte fasta.
De asemenea, Margaret Thatcher a avut contributii majore la consolidarea rolului Marii Britanii pe harta politica a lumii.