miercuri, 25 martie 2009

Exagerari constitutionale

Sunt de neinteles mai mereu parlamentarii astia. Ce le-o fi trebuit sa piarda vremea cerand Curtii dreptul de a aviza declansarea urmaririi penale pentru colegii banuiti de furtisaguri? Exista o cale mult mai simpla de a evita boxa. Si chiar celula.

Procedura era foarte simpla. Nastase sau Mitrea, ca ei stiu cel mai bine unde a dosit colegul Predescu, inainte de a pleca judecator la Curte, proiectul privind statutul senatorilor si deputatilor, nu aveau decat sa reintroduca mareata initiativa in morisca parlamentara.
Spre aducere-aminte, proiectul faurit de Predescu in 2004 reglementa, nici mai mult
, nici mai putin, dreptul parlamentarilor de a nu face puscarie. Iata articolul: "La cererea parlamentarului interesat, Camera din care aceasta face parte poate dispune suspendarea unei hotarari judecatoresti de condamnare penala la inchisoare, daca executarea pedepsei nu a inceput, ori poate dispune suspendarea unei anchete penale, inceputa si neterminata. Suspendarea poate fi dispusa pana la data
incetarii mandatului de parlamentar al persoanei in cauza. Cererea se rezolva de plenul Camerei cu votul majoritatii membrilor sai in sedinta secreta". Discret, direct si sigur. Odata votata legea incompatibilitatii alesului cu inchisoarea, orice contestare la Curtea Constitutionala ar fi fost de prisos. Doar nu ne putem inchipui ca judecatorul Ion Predescu ar fi gasit in proiectul senatorului Ion Predescu hibe de neconstitutionalitate. Scenariul de mai sus contine, desigur, anumite exagerari. Dar exagerate sunt si interpretarile date Legii fundamentale de magistratii Curtii.
Infuzia de imunitate
acordata ministrilor, fosti si actuali, care sunt si parlamentari incalca spiritul modificarilor aduse Constitutiei, in 2003, la cererea societatii civile. Daca magistratii Curtii ar fi rasfoit sutele de propuneri formulate de romani, in cadrul Forumului Constitutional, ar fi vazut ca toate vizau modalitati de restrangere a privilegiilor alesilor. Iar in 60% dintre propuneri exista solicitarea expresa ca imunitatea parlamentara sa fie limitata doar la declaratiile politice exprimate in Parlament. Argumentele aduse in favoarea solicitarii se refereau tocmai la inlaturarea protectiei pentru deputatii si senatorii care comit fapte de natura infractionala si aducerea acestora in fata justitiei. Restrangerea imunitatii parlamentare la voturile sau opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului este una dintre principalele valori ale Legii de revizuire a Constitutiei, consfintita de romani prin referendum. Atunci, de ce judeca de-a-ndoaselea Predescu & comp? Din solidaritate de casta? Sau pentru ca multi dintre distinsii magistrati au fost politicieni, unii chiar subordonati politic celor vizati astazi de Justitie? Sau pentru ca era randul Parlamentului sa primeasca satisfactie, dupa principiul "una calda, una rece"?
In Forumul ConstituTional amintit, 20% dintre cei care s-au pronuntat asupra subiectului imunitatii parlamentare au cerut eliminarea totala a acestui tip de protectie. Printre sustinatorii radicalei masuri se numara, probabil, si Monica Macovei, caci fapta judecatorilor Curtii i se pare extrem de grava.
Fostul ministru al Justitiei este de parere ca magistratii CC ar trebui sa raspunda penal pentru decizia, contrara Constitutiei, de a conditiona cercetarea parlamentarilor de avizul Camerei din care acestia fac parte. Sa admitem ca ar fi asa, iar procurorul general ar cere trimiterea in judecata penala a respectivilor. O poate face? Nu fara aprobarea conducerii Camerei, a Senatului ori a Presedintelui, dupa caz. Deci nu poate. Observi vreo abatere disciplinara a judecatorilor Curtii si ceri sanctionarea faptasilor? Degeaba. Aceste atributii sunt de competenta exclusiva a plenului Curtii. Cine a initiat Legea asta? Predescu. Profesorul. Senatorul. Judecatorul.
In mod normal, intr-o tara normala, ar trebui ca deciziile Curtii Constitutionale sa fie citite fara lupa politica. Deocamdata nu este posibil. Mai asteptam pana in 2013, cand lui Predescu ii expira mandatul, la frumoasa varsta de 86 de primaveri.

marți, 24 martie 2009

Criza din Columbia s-a incheiat

Santo Domingo - Republica Dominicana

Presedintii celor trei tari implicate in recenta criza sud-americana (Columbia, Venezuela si Ecuador) au semnat o declaratie care pune capat situatiei create de violarea teritoriului ecudorian de catre forte militare columbiene. Interventia armatei columbiene s-a soldat cu uciderea unui lider al unei factiuni rebele si a altor 21 de persoane din apropierea acestuia.

"Avand a promisiune ferma de a nu viola pe viitor o tara infratita si cu cererea scuzelor de rigoare [din partea Columbiei], putem considera acest incident incheiat," a declarat presedintele ecudorean, domnul Rafael Correa.

Correa, impreuna cu presedintele venezuelean Hugo Chavez si cu Alvaro Uribe, presedintele Columbiei, si-au strans mainele in semn de pace la capatul unei intalniri destul de tensionate.

In acordul semnat cu aceasta ocazie, liderii politici ai tarilor respective au condamnat actiunea Columbiei si au afirmat ca nici o tara nu are dreptul de a viola teritoriul unei alte tari. Correa si Chavez au acceptat scuzele Columbieie pentru acest incident.

Chavez a spus ca relatiile comerciale ale tarii sale cu Columbia vor creste. Declaratia vine la doar doua zile dupa ce afirmase ca nu va mai cumpara nici macar un "bob de grau" de la vecinii sai.

Batrana "Doamna de Fier" internata intr-un spital londonez

In varsta de 82 de ani, Margaret Thatcher, prima femeie prim-ministru din Europa, a petrecut noaptea trecuta la spitalul St. Thomas din Londra. Conform purtatorului de cuvant a spitalului, internarea a avut loc la cererea baronesei Thatcher, care a reclamat o stare puternica de rau si de ameteala.

In urma unor analize, medicii au decis sa ii permita doamnei Thatcher sa se intoarca acasa in aceasta dupa-amiaza.

In 2002, "Doamna de Fier" a politicii britanice a suferit o serie de accidente vasculare minore, in urma carora medicii i-au interzis sa mai sustina discursuri in public.

Margaret Thatcher a fost unul dintre politicienii care au avut o contributie majora la dezvoltarea Marii Britanii dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Ea s-a aflat in fruntea guvernului de la Londra timp de 11 ani, intre 1979 - 1990, avand trei mandate la rand. In timpul mandatului sau Marea Britanie a cunoscut o perioada de dezvoltare economica foarte fasta.
De asemenea, Margaret Thatcher a avut contributii majore la consolidarea rolului Marii Britanii pe harta politica a lumii.

Cui aparţin comorile scufundate în ocean?

Doar tezaurele galioanelor spaniole ajunse pe fundul mării valorează circa 116 miliarde de euro. Guvernul de la Madrid încearcă să le protejeze

Spania dispune deja de un inventar al comorilor sale aflate pe fundul oceanelor planetei. Lista, alcătuită de compania iberică Narea Arqueologia Subacuatica, este de fapt un inventar al corăbiilor care s-au scufundat cu tot cu încărcătura lor în lunga perioadă în care această ţară a deţinut un vast imperiu colonial.

Mai multe hărţi au fost întocmite pentru a localiza epavele deja reperate în Marea Mediterană şi în Oceanul Atlantic
. Dar acestea nu cuprind decât o parte din "tezaurele arheologice" submarine. Există mii de cazuri în care nu se ştie nimic despre circumstanţele în care ambarcaţiuni – încărcate cu aur şi argint sau documente importante din istoria Spaniei – au dispărut în adâncurile apelor.

Unii experţi entuziaşti nu ezită să estimeze bogăţii­le care zac pe fundul mărilor la circa 116 miliarde de euro, adică echivalentul Produsului
Intern Brut al Irlandei. Dar alţii, mai prudenţi, spun că o astfel de evaluare este imposibil de realizat.

Experţii afirmă însă că valoarea financiară a acestor comori contează mai puţin, deoarece vestigiile arheologice, în Spania, nu aduc îmbogăţirea nimănui. Legislaţia interzice – într-adevăr – comerţul cu obiecte care aparţin patrimoniului naţional. "Ar trebui ca acest lucru să se ştie, este foarte important", subliniază Javier Noriega, un tânăr arheolog de la societatea Narea Arqueologia Subacuatica.

Un inventar incomplet

De altfel, angajaţii de la Narea Arqueologia Subacuatica critică vehement metodele folosite de vânătorii de comori. "Pentru noi, arheologii spanioli, o epavă nu poate fi considerată un produs comercial generator de profituri. Nu definim niciodată o epavă drept «comoară».

Ceea ce ne interesează este istoria pe care o dezvăluie corăbiile scufundate", explică Noriega. Primul inventar al epavelor, care a fost întocmit nu demult, este departe de a fi exhaustiv. Nu sunt incluse în această listă decât cele care sunt reperate cu precizie.

Specialiştii în arheologie submarină urmează o logică incontestabilă: nu se poate proteja decât ceea ce poate fi localizat. Pe lista epavelor cunoscute cu precizie figurează: "Bretendona" (scufundată în 1554), "Angel Bueno" (1563), "Nuestra Señora de la Conception" (1715) sau "Señora de las Mercedes" (1804).

Compania Odyssey a descoperit peste 500.000 de monede de aur şi argint, ceea ce ar putea constitui cea mai mare comoară descoperită vreodată pe un vas scufundat

O adevărată "bătălie" judiciară s-a declanşat între statul spaniol şi compania americană Odyssey Marine Exploration, specializată în cercetări arheologice submarine. La 18 mai 2007, firma
americană a anunţat descoperirea unei comori de 17 tone, ce includea 500.000 de monede de aur şi argint provenite de pe o epavă din epocă, pe care a numit-o "El Cisne Negro" (Lebăda Neagră).

Pentru autorităţile de la Madrid, chiar dacă Odyssey nu a precizat locul exact al comorii descoperite, este mai mult ca sigur că aceasta a fost găsită în Strâmtoarea Gibraltar. De asemenea, spaniolii nu au nicio îndoială că epava era a lor.

ETA loveşte înainte de alegeri

Un membru al Partidului Socialist spaniol a fost ucis ieri în oraşul nordic Mondragon, cu numai două zile înaintea alegerilor legislative din Spania, într-un atentat care a dus la suspendarea campaniei
electorale înaintea votului programat pentru duminică, informează AFP şi Reuters.

Isaias Carrasco, un fost consilier local în vârstă de 42 de ani, a fost împuşcat pe la spate cu mai multe focuri de armă, în timp ce ieşea din locuinţa sa alături de fiică şi soţie. Atacul a fost atribuit de autorităţile regionale organizaţiei separatiste ETA, care luptă de peste 40 de ani pentru independenţa Ţării Bascilor, un teritoriu aflat în nordul Spaniei şi sud-vestul Franţei. Atacul, care l-a determinat pe premierul socialist Jose Luis Rodriguez Zapatero să convoace o reuniune de urgenţă a tuturor partidelor politice, a avut loc în ciuda alertei antiterorism de nivel maxim decretată în Spania pentru scrutinul legislativ.

Conform celor mai recente sondaje de opinie, Zapatero, 47 de ani, şi socialiştii speră să câştige un al doilea mandat consecutiv, având un avantaj de circa 4% înaintea conservatorilor din Partidul Popular, condus de Mariano Rajoy, 52 de ani. O victorie a lui Zapatero ar confirma o constantă a vieţii politice spaniole moderne: de la moartea dictatorului Francisco Franco în 1975, toţi liderii aleşi ai epocii democratice au avut cel puţin două mandate. Surprizele nu sunt însă excluse. Dincolo de efectele pe care atentatul de ieri le poate avea asupra opţiunii alegătorilor, prezenţa la vot este un alt factor ce poate înclina decisiv balanţa, conservatorii având un electorat mult mai disciplinat decât cel al socialiştilor.

Abhazia isi cere independenta pe modelul Kosovo

Abhazia si-a cerut vineri recunoasterea independentei de catre comunitatea internationala, urmind astfel demersului initiat marti de Osetia de Sud. Ambele regiuni separatiste fac parte din Georgia si au o atitudine prorusa.

Duma de stat a Federatiei Ruse va organiza pe 13 martie audieri pe tema solicitarilor de recunoastere a independentei venite din partea regiunilor separatiste Transnistria, Abhazia si Osetia de Sud. La audierile despre conflictele inghetate din aceste regiuni vor participa reprezentanti ai Parlamentelor din regiunile separatiste, dar si din Georgia, Kazahstan si Republica Moldova. Adjunctul presedintelui Comitetului Dumei de Stat pentru relatiile cu CSI, Konstantin Zatulin, a propus ca la audieri sa fie invitati chiar presedintii Parlamentelor din Georgia si Republica Moldova, Nino Burdjanadze si Marian Lupu.

Regiunile separatiste au invocat modelul declaratiei de independenta a Kosovo pentru a justifica demersul lor international.

Spania: atentat atribuit separatiştilor basci

Ultima zi de campanie
electorală înaintea alegerilor de duminică din Spania a fost tulburată de un atentat atribuit separatiştilor basci. Principalele partide şi-au anulat marşurile electorale la aflarea veştii că un fost consilier local al Partidului Socialist, de guvernare, a fost asasinat în Ţara Bascilor.

Isaias Carrasco a fost ucis în faţa soţiei şi a fetiţei sale în oraşul Mondragon, după ora prânzului. Martorii oculari afirmă că fostul consilier local socialist a fost împuşcat de mai multe ori şi a decedat ulterior la spital.

Anul trecut, victima a candidat pe listele socialiştilor, aflaţi la guvernare, într-o zonă care este dominată politic de ANV, o formaţiune acuzată că ar avea legături cu ETA, gruparea separatistă bască.

Nimeni nu şi-a asumat responsabilitatea atacului, însă mass media spaniolă aminteşte că ETA a comis în trecut sute de asasinate de acest fel.


Liderul partidului popular, Mariano Rajoy, spune că vinovaţii de această crimă sunt teroriştii, asasinii din ETA. Încă o dată dau dovadă că ignoră statul de drept şi voinţa majorităţii spaniolilor.

Jose Luis Rodriguez Zapatero

Atacul survine cu doar două zile înainte de scrutinul de duminică. Premierul Zapatero şi liderul Partidului Popular, de opoziţie, au anulat mitingurile electorale iar Parlamentul a fost convocat într-o sesiune de urgenţă.

"Liderul partidului popular, Mariano Rajoy, spune că vinovaţii de această crimă sunt teroriştii, asasinii din ETA. Încă o dată dau dovadă că ignoră statul de drept şi voinţa majorităţii spaniolilor", adaugă el.

Nu este clar dacă atacul de vineri va influenţa modul în care se va vota duminică. Premierul socialist Zapatero are un avans de 4 procente în sondajele de opinie.

A ajuns la putere în mod surprinzător în 2004, după atentatul terorist de la Madrid, în cursul căruia extremiştii islamiştii au ucis aproape două sute de persoane.


Jose Luis Rodriguez Zapatero şi Mariano Rajoy la ultima dezbatere televizată

Atunci, tinerii au ieşit în număr mare la vot, iritaţi de faptul că guvernul conservator a dat vina pe ETA pentru acest atentat, în mod eronat.

Premierul speră ca politicile sale liberale, cum ar fi legalizarea mariajelor homosexuale sau facilitarea procedurilor de divorţ, vor aduce şi de această dată tinerii la urne.

Şi asta în ciuda faptului că în Spania au apărut semnale că creşterea economică puternică din ultimii 10 ani, alimentată de majorarea preţului caselor, este pe punctul de a se opri.

În 2006, domnul Zapatero a întrerupt negocierile cu gruparea separatistă ETA, acuzând-o de încălcare repetată a acordului de încetare a focului. Opoziţia îl acuză însă că nu a avut o poziţie suficient de categorică în relaţia cu separatiştii.

Partidul Popular la propune alegătorilor reducerea impozitului pe salarii şi înăsprirea legilor de control al imigraţiei.