Suturile minerilor ne-au costat 10 miliarde dolari

Minerii, care "au ciomagit, s-au rasculat, dar au si produs carbune in toti acesti ani", vor fi "vanati" pe piata muncii, ca urmare a cresterii pretului mondial al petrolului, anticipeaza economistii.
Statul a cheltuit circa 10 miliarde dolari pentru sectorul minier in 17 ani, ceea ce inseamna ca fiecare roman a contribuit cu peste 460 dolari la mentinerea in viata a minelor. Valoarea
facturii mineritului romanesc este uriasa, in conditiile in care cu acesti bani
statul ar fi putut construi trei-patru autostrazi (la costurile practicate in anii ‘90) sau ar fi putut reabilita intregul fond de locuinte din Romania. Nici pe viitor factura mineritului nu va scadea.

In conditiile cresterilor uriase ale cotatiilor barilului de petrol (saptamana trecuta s-a consemnat un nou
record istoric, de 147 dolari/baril), mineritul va deveni rentabil, Valea Jiului va reinvia, iar minerii vor fi "vanati" pe piata muncii, explica economistii. La randul lor, sociologii sustin ca mineritul reprezinta nu numai un sector plin de sensibilitati sociale, ci si "o rezerva strategica, o plasa de protectie pe care e bine sa o ai, asa cum ai si armata, desi nu esti in nici un razboi".
Guvernele au alocat, in intervalul 1990-2007, 6,156 miliarde dolari pentru sustinerea mineritului, la care se adauga pierderile din exploatare in valoare de 1,729 miliarde dolari, precum si datoriile catre bugete, calculate la sfarsitul anului trecut la peste 1,6 miliarde dolari, se arata in strategia industriei miniere pentru perioada 2008-2020. Factura totala a mineritului bate insa spre 10 miliarde dolari daca punem la socoteala si datoriile bugetare sterse companiilor de profil cu ocazia inchiderilor de mine ori in scopul salvarii lor de la faliment.

Economistul Ilie Serbanescu recunoaste ca factura mineritului pe 17 ani este impresionanta ca valoare, insa recomanda judecarea acesteia in functie de productivitatea sectorului. "Oamenii aceia (minerii – n.n.) au ciomagit, s-au rasculat, i-a chemat sau nu i-a chemat Iliescu, insa ei au dat ceva, au dat carbune. In Romania s-a facut cocs, carbunele acela a ars in termocentrale, intreaga populatie a trait cu carbunele subventionat de stat", ne-a declarat serbanescu. El a recunoscut ca in factura mineritului se pot ascunde si "banii cheltuiti pe masini, vile, echipe de fotbal", dar a subliniat ca acest sector poate deveni din nou rentabil. "In conditiile in care petrolul se vinde cu peste 140 dolari barilul, ne putem astepta la o revigorare a productiei de carbune din Valea Jiului."
Si economistul Aurelian Dochia, membru al Centrului Roman pentru Politici Economice, spune ca sectorul minier, care pare acum nerentabil, poate deveni rentabil in timp: "Investitiile in minerit se fac pe termen foarte lung, pentru ca preturile la aceasta materie prima variaza foarte mult. Ceea ce pare acum nerentabil poate deveni profitabil in timp". Dochia afirma ca sectorul minier este sensibil peste tot in lume, atat politic, cat si social. Exista pierderi financiare, dar acestea sunt mult diminuate de restructurari, ceea ce s-a intamplat si in Romania incepand cu 1996. De ce este mentinut in viata un sector care produce pierderi? "Niciodata nu poti ramane dependent de o singura solutie energetica. E bine sa ai diversitate, o alternativa in cazul in care se intampla ceva", explica economistul. Sociologul Ovidiu Voicu, de la Fundatia Soros, apreciaza, la randul sau, ca "mineritul reprezinta o rezerva strategica, o plasa de protectie pe care e bine sa o ai, asa cum ai si armata".

Totusi, spune el, doar unele zone miniere trebuie sustinute, in baza rap