Turcia: 86 de persoane acuzate de lovitură de stat

Procurori din Turcia au introdus o acţiune împotiva a 86 de persoane acuzate de o presupusă pregătire a unei lovituri de stat.

Printre cei acuzaţi de a plănui răsturnarea guvernului se numără generali în rezervă, jurnalişti şi intelectuali.

Suspecţii au fost reţinuţi în cadrul anchetei privind o grupare ultra-naţionalistă, anchetă declanşată cu un an în urmă, după descoperirea unei ascunzători cu arme.

Critici ai guvernului au ridicat întrebarea dacă operaţiunea nu e folosită ca o contra-măsură împotriva adversarilor politici care acuză guvernul că ameninţă statutul laic al Turciei.

În urma anchetei, 36 dintre suspecţi au fost puşi sub acuzare pentru a fi înfiinţat o organizaţie având ca scop răsturnarea guvernului, iar alţi 50 pentru a-i fi ajutat.

Luna aceasta investigaţia a dus la arestarea a doi generali în rezervă. Mulţi cred că operaţiunea face parte din lupta pentru putere care se desfăşoară între guvern şi sistemul consacrat drept apărător al statutului laic al Turciei, şi care include armata.

În momentul de faţă sunt în desfăşurare două dosare
, care au creat o gravă criză politică în Turcia.

Într-un dosar lansat recent împotriva partidului de guvernământ al Dreptăţii şi Dezvoltării, procurorii cer interzicerea acestui partid pentru subminarea statutului laic al ţării, şi totodată supsendarea din viaţa politică pe o perioadă de cinci ani a 70 de poiticieni, între care actualul prim ministru şi actualul preşedinte al ţării.

Curtea Constituţională ar urma să se pronunţe în decurs de câteva săptămâni în acest dosar.

Între timp însă guvernul atrage atenţia asupra acestui nou
dosar în care se aduc acuzaţii privind înfiinţarea unei organizaţii teroriste, urmărind răsturnarea guvernului.

În lupta care se desfăşoară între partidul de guvernământ, care îşi are originile în islamism, şi adversarii săi adepţi stricţi ai statutului laic, ambele părţi spun că acuzaţiile împotriva lor au motivaţii politice.

Iar mulţi turci, indiferent de opiniile lor faţă de guvern, consideră că această polarizare a ţării nu poate decât să dăuneze atât imaginii ei internaţionale cât şi şanselor de intrare în Uniunea Europeană.