Dezlegarea Codexului Da Vinci, finalizată în septembrie

De câteva luni, un grup de restauratori lucrează la separarea celor 1.200 de pagini cu schiţe, desene şi texte scrise de mâna lui Leonardo. Iniţiativa expunerii acestor arhive pentru public a fost întâmpinată în egală măsură cu entuziasm şi suspiciuni legate de sacrificarea sănătăţii Codexului în favoarea profitului.

Grupul de experţi care, începând din luna martie, a început să desfacă, pagină cu pagină, Codex Atlanticus (http://en.wikipedia.org/wiki/Codex_Atlanticus) , cea mai mare arhivă de texte şi desene realizate de Leonardo da Vinci, este, în cea mai mare parte, format din călugăriţe benedictine. Dezlegarea Codexului, pe care sculptorul Pompeo Leoni l-a pus cap la cap în urmă cu 400 de ani, vine în urma deciziei Bibliotecii Ambrosiana, unde masivul volum de află începând cu 1637, de a conserva mai bine valoroasa colecţie, după cum a declarat Alberto Rocca, unul dintre membrii “colegiului de doctori” de la Ambrosiana, citat de “The New York Times” .

Realizate între 1478 şi 1519, cele 1.200 de pagini în format mare tratează subiecte din mai toate domeniile pe care Da Vinci le-a testat, de la artă la ştiinţă şi tehnologie, fiind, după părerea lui Pietro C. Marani, profesor de istoria artei care supraveghează procesul dezlegării Codexului, o cartografiere a bucătăriei interne din care s-au născut invenţiile şi capodoperele lui Da Vinci.

Începând cu luna septembrie, o parte din aceste pagini vor fi expuse, individual, atât în spaţiul bibliotecii, cât şi la Santa Maria delle Grazie, biserica milaneză unde a fost pictată “Cina cea de Taină”. Procesul acestei restructurări presupune ca, odată separate, paginile să fie înrămate în cadre speciale, care să nu dăuneze hârtiei, şi depozitate în condiţii de temperatură şi umiditate atent supravegheate. “Expoziţa va prezenta paginile prin rotaţie, o dată
la trei luni, pentru că duşmanul lor numărul unu este lumina”, a explicat Alberto Rocca.