Justiţia şchioapătă din răsputeri

n justiţie, haosul s-a instalat de mult. În ultima lună, grevele judecătorilor şi ale personalului auxiliar se succed o dată
la câteva zile, paralizând toată activitatea
sistemului judiciar şi aşa destul de şchiop.

Motivul protestelor, invocat de magistraţi, îl reprezintă refuzul Guvernului de a mai acorda magistraţilor sporul salarial de 50% pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică, subfinanţarea instanţelor şi legislaţia incoerentă. Preşedintele Băsescu a dat de două ori greş în tentativele de a-i împăca pe magistraţi cu puterea executivă.

Disfuncţionalităţile sunt unele de sistem şi nu mai este decât un pas până la nefuncţionarea cotidiană a justiţiei. Problemele ţin în principal de lipsa banilor, de reformele fără coerenţă şi de deficitul de personal, toate acestea fiind expresia lipsei de voinţă politică.

De la 31.12.2008, prin aplicarea dispoziţiilor privind blocarea posturilor vacante, în justiţia română nu a mai intrat nici un magistrat nou.

Din acest motiv, deficitul de personal, care şi aşa punea mari probleme sistemului, s-a adâncit. Situaţia este identică şi în cazul personalului auxiliar de pe lângă instanţe şi Parchete
. Interdicţiei de ocupare a posturilor vacante i se adaugă şi cele câteva sute de cereri de pensionare venite în primele luni ale anului, atât din partea procurorilor, cât şi a judecătorilor.

Lipsa de personal şi reforma haotică au făcut ca un judecător să instrumenteze într-un an, în medie, 1.300 de cauze, iar un procuror să ancheteze aproximativ 1.000 de dosare.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a recunoscut că bugetul acestui an este insuficient pentru funcţionarea sistemului. Banii nu acoperă nici măcar cheltuielile şi datoriile instanţelor rezultate din folosirea consumabilelor necesare desfăşurării normale a activităţii de judecată (hârtie, costuri
pentru poştă, energie
electrică, pixuri etc.), ceea ce va duce în scurt timp la blocarea activităţii instanţelor şi Parchetelor. Întregul buget destinat justiţiei a fost redus în 2009 cu 11,2%, şi ca şi cum scăderea nu ar fi fost suficientă, din suma rămasă, banii pentru autoritatea judecătorească scad cu 20 de procente, în timp ce bugetul destinat funcţionarilor din minister se măreşte în plină criză cu aproape 36%.

De altfel, salariile în sistem au început să întârzie, iar la aceasta se adaugă şi datoria ministerului faţă de judecători şi procurori, rezultată din neacordarea sau acordarea necorespunzătoare a mai multor sporuri salariale de-a lungul anilor. Datoriile s-au acumulat din vina politicului, care nu a respectat prevederile legale existente atunci când a reformat haotic justiţia.